Luni la Moscova, în cadrul unei prelegeri, ministrul de externe rus Serghei Lavrov critica nu numai politica Uniunii Europene faţă de Moldova, dar şi decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău privind constituţionalitatea politicii de integrare europeană, intenţiile Ucrainei de a schimba, consideră Lavrov, fundamental echilibrul formatului 5+2 în favoarea Chişinăului sau intenţia guvernului de la Chişinău de a limita dreptul la vot al moldovenilor din Federaţia Rusă. Într-un interviu în exclusivitate cu Europa Liberă, viceministrul de externe Valeriu Chiveri a respins, punct cu punct, aceste critici:
Europa Liberă: Rusia a introdus astăzi embargou la produsele din carne moldoveneşti. Ce reţin autorităţile de la Chişinău din această decizie?
Valeriu Chiveri: „Este o continuare a unui proces sau a unor acţiuni de presiune asupra Republicii Moldova începute încă anul trecut cu embargourile la vinuri, continuat cu embargoul pentru legume şi fructe, excluderea Moldovei din regimul de liber schimb cu Rusia din 1 septembrie, dar şi iată acum avem embargoul pentru produsele din carne. Este un fapt regretabil. Pentru noi piaţa rusă a fost şi rămâne una foarte importantă. Vom continua să lucrăm cu partenerii noştri ruşi pentru a înţelege mai bine logica acestor decizii şi a încerca să ridicăm aceste embargouri, sau aceste măsuri de restricţii impuse.”
Europa Liberă: Această decizie a fost precedată de nişte declaraţii în care s-au simţit nişte note mai dure din partea şefului diplomaţiei de la Moscova, dl Lavrov… Chişinăul s-a obişnuit cu avertizări, chiar ameninţări din partea dlui Rogozin, de exemplu. Când asta o face dl Lavrov, lucrurile par mai serioase. Dvs. aţi face această diferenţă?
Valeriu Chiveri: „Este adevărat că în ultima perioadă Ministerul rus de Externe a emis tot mai multe declaraţii pe diverse aspecte ale relaţiei cu Moldova, inclusiv în contextul transnistrean. Şi este, aş spune, practic pentru prima dată când un oficial rus de aşa nivel a vorbit suficient de mult despre relaţiile moldo-ruse în diferite contexte, fapt care demonstrează că Moldova este pentru Federația Rusă o ţară importantă. Dar trebuie să remarcăm că nu neapărat abordările respective sunt în egală măsură acceptate şi de către autorităţile moldoveneşti.”
Europa Liberă: Dvs. în ce context aţi plasa totuşi aceste declaraţii ale dlui Lavrov? Unii au văzut legătură cu decizia Ucrainei de a extinde restricţiile la vize pentru foşti demnitari de la Tiraspol… S-a văzut limpede parcă legătura dintre o decizie a Curţii Constituţionale de la Chişinău şi această tonalitate mai dură a dlui Lavrov. Cu alte cuvinte, ce s-a întâmplat, din punctul Dvs. de vedere, că dl Lavrov a făcut aceste declaraţii?
Valeriu Chiveri: „În realitate a fost un răspuns la o întrebare referitoare la Ucraina, care încet-încet s-a extins şi asupra relaţiilor moldo-ruseşti. Am simţit îngrijorarea dlui Lavrov pentru situaţia regională şi cred că a decis să-şi expună gândurile în acest context. Am remarcat că nu neapărat suntem de acord cu cele menţionate de dl ministru. Iar în contextul deciziei Curţii Constituţionale la care v-aţi referit, deja pe 16 octombrie Curtea Constituţională a venit cu anumite precizări şi dezminţiri la acest subiect. Mesajul cheie este că Curtea Constituţională a examinat doar constituţionalitatea acordului de asociere între Republica Moldova şi UE şi a emis hotărârea exclusiv la acest subiect. Opiniile vehiculate ulterior în presa autohtonă şi preluate în anumite surse media ruseşti nu sunt altceva decât nişte interpretări eronate. Cel puţin aşa le vedem noi.”
Europa Liberă: Mulţi au văzut în acest spuse ale dlui Lavrov o avertizare în sensul: fiţi atenţi ce faceţi, dacă continuaţi tot aşa, veţi avea aceiaşi situaţie ca în Ucraina aici, în Moldova. Pot fi apreciate aceste declaraţii ca o avertizare de acest gen?
Valeriu Chiveri: „A spus-o deschis, în principiu, că am putea ajunge la o situaţie ca în Ucraina, ceea ce mă face să cred că nu întotdeauna colegii noştri de la Moscova sunt bine informaţi de ceea ce se petrece inclusiv în Republica Moldova. Am văzut acest avertisment în special în contextul reglementării transnistrene şi a abordărilor pe care le avem noi aici, la Chişinău, şi cei de la Kiev. Mai întâi, apreciem faptul că conflictul transnistrean trebuie să fie rezolvat în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, precum şi identificării unui statut special pentru regiunea transnistreană. Lucrul acesta a fost menţionat de mai multe ori, şi a fost subliniat încă o dată în cadrul ultimei apariţii publice. Aceste principii sunt fixate şi în declaraţiile ministeriale aprobate în cadrul OSCE. Totodată, am atras atenţia că Federaţia Rusă are o viziune aparte referitoare la respectarea acestor principii, manifestată prin anumite condiționări, fapt care evident ne îngrijorează. Apelul nostru către Federaţia Rusă ar fi că nu doar declaraţiile, ci şi acţiunile acestui stat trebuie să corespundă principiilor menționate şi să contribuie la apropierea reglementării politice ale conflictului. Cu alte cuvinte, să nu fie o discrepanță între declaraţii şi fapte.
Dacă vorbim de formatul 5+2 şi la coşul III al agendei, atât Federaţia Rusă, cât şi reprezentanţii Tiraspolului nu acceptă iniţierea discuţiilor pe aspectele politice ale conflictului, pe aşa-numitul coş III. Deci, practic suntem lipsiţi de o posibilitate reală de a discuta cum pot fi realizate aceste principii politice în practică. Iată o astfel de discrepanță reprezintă unul din factorii de stagnare a acestui proces de negocieri. Insistăm în continuare pe deschiderea acestui coş şi reluarea negocierilor pentru soluţionarea politică a conflictului, şi nu doar abordarea, discutarea problemelor mai mult tehnice, în domeniul economic, social, cu adevărat importante pentru cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului, dar fără o atenţie deosebită aspectului politic evident este complicat să atingem rezultate şi în acest două coşuri.”
Europa Liberă: Vorbind de neutralitate… şi din declaraţiile anterioare ale dlui Rogozin, şi din această declaraţie a dlui Lavrov se poate vedea că, în viziunea Moscovei, ar fi un semn de egalitate între integrarea europeană a Republicii Moldova, asocierea ei la UE, paşii spre UE şi pierderea statutului de neutralitate?
Valeriu Chiveri: „Acesta a fost şi sentimentul meu când am văzut mesajul transmis câteva zile în urmă, lucru absolut eronat din punctul nostru de vedere. Statutul de neutralitate este consfințit în Constituţie, iar eforturile autorităţilor moldoveneşti de a se apropia de UE sunt eforturi de modernizare a ţării şi nu au nimic comun cu pierderea acestui statut de neutralitate şi aderarea la anumite blocuri politico-militare. Nu avem prea mult ce comenta la acest subiect. Este important ca toţi cei care promovează acest principiu al neutralităţii să-l respecte. În primul rând vorbesc de Federaţia Rusă, care nu respectă acest principiu prin faptul că continuă să menţină pe teritoriul nostru forţe militare ruseşti, ceea ce contravine evident acestui principiu. Reiterăm apelul nostru către autorităţile Federaţiei Ruse să finalizeze necondiţionat retragerea şi utilizarea stocurilor de muniţii, precum şi evacuarea forţelor sale militare în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate.
A propos, un element important pe care aş vrea să-l menţionez este că zilele acestea, cu 20 de ani în urmă, a fost semnat acordul moldo-rus cu privire la statutul juridic şi termenele de retragere a formaţiunilor militare ruse aflate temporar pe teritoriul republicii Moldova, acord care a fost ratificat de către Republica Moldova, dar niciodată de către Federaţia Rusă, prin urmare nu a intrat în vigoare. Deci, am avut o cooperare bună la acest subiect până la un moment, dar din păcate nu a fost ratificat acest acord şi Federaţia Rusă continuă să-şi menţină prezenţa militară pe teritoriul ţării noastre.”
Europa Liberă: Ca să schimbăm un pic registrul discuţiei… Subiectul legat de migranţii moldoveni interesează toată lumea, pentru că Republica Moldova are în Rusia mulţi cetăţeni care muncesc şi nimeni n-ar vrea probabil ca aceşti cetăţeni să se pomenească sub anumit risc… ce ştiu autorităţile de la Chişinău, care sunt datele despre numărul de migranţi din Federaţia Rusă, pentru că în acest discurs al dlui Lavrov figurează cifra de un milion de cetăţeni, în timp ce în statisticile oficiale aceste număr este mai mic, chiar şi judecând după secţiile de vot pe care le deschide Moldova în alegeri… Există claritate în subiectul acesta?
Valeriu Chiveri: „Da, există claritate. Până nu demult s-a vorbit despre 700 de mii de cetăţeni, cifră vehiculată de domnul Rogozin şi anumiţi politicieni din republica Moldova. Acum peste noapte practic am ajuns la un milion.”
Europa Liberă: Este o exagerare?
Valeriu Chiveri: „Este evident o exagerare şi cifra practic este triplată. Conform datelor noastre, care sunt a propos şi date oficiale ale Federaţiei Ruse, pe teritoriul Rusiei se află temporar circa 300 de mii de cetăţeni moldoveni, iar acest număr poate fi chiar şi mai mic, deoarece variază în funcţie de sezonul de lucru. Sunt în mare măsură muncitori sezonieri, deci decizia guvernului binecunoscută – cinci secţii de votare, două la Moscova, una la Sankt Petersburg şi câte una la Soci şi Novosibirsk. Această cifră a apărut dintr-o analiză minuţioasă a participării cetăţenilor noştri în scrutinul din 2010. Atunci majoritatea celor care au fost prezenţi la vot au venit la Moscova şi la Sankt Petersburg, la secţiile de votare care au fost deschise acolo. Mai ţinând cont şi de caracterul sezonier şi numărul care ar putea să fie mai mic al celor prezenţi acolo, s-a decis să fie deschise 5 secţii de votare. A propos, dacă ne referim la cifre, în 2010, la acele 4 secţii de votare (că atunci au fost deschise 4 secţii de votare) au participat la vot 4100 cetăţeni din Republica Moldova – o cifră destul de mare, dar nu atât de impunătoare ca să ne impună să deschidem foarte multe secţii de votare, aşa cum este solicitat de unii politicieni din Republica Moldova.”
Europa Liberă: revenind la situaţia migranţilor, există îngrijorări la autorităţile de la Chişinău că următorii sub „bătaia” unor „pedepse” din partea Federaţiei Ruse pentru alegerea europeană a Chişinăului ar putea ajunge migranţii?
Valeriu Chiveri: „Deja sunt vizaţi într-o măsură mai mică, sau mai mare. Avem cifre care demonstrează că peste 30 de mii de cetăţeni ai republicii Moldova au fost deja lipsiţi de dreptul de a intra pe teritoriul Federaţiei Ruse, pentru o perioadă sau alta. Nu aş lega neapărat acest proces de alegerea noastră de apropiere de UE. mai degrabă este un proces prin care Federaţia Rusă şi-a modificat legislaţia în domeniul migraţional şi este aplicată nu doar faţă de cetăţenii noştri.”
Europa Liberă: În acest mesaj al dlui Lavrov s-au văzut şi nişte avertizări şi în raport cu UE: că ar avea planuri pentru Moldova, similare cu cele întâmplate cu Ucraina, ceva de genul acesta a spus dl Lavrov…?
Valeriu Chiveri: „Aşa cum vedem noi situaţia, dinamica şi evoluţiile care au loc în regiune sunt într-un fel sau altul legate de evenimentele din Ucraina. Suntem aproape regional, suntem practic vecini, dorim sau nu, republica Moldova este afectată de acest conflict deschis în Ucraina, inclusiv economic. Avem pierderi mari din aceste motive. Viziunea Federaţiei Ruse este evident una deosebită faţă de Kiev şi Chişinău, şi faţă de viitorul dezvoltării regiunii în general. Posibil acesta şi este motivul acestor abordări deosebite. Noi vedem Republica Moldova parte componentă a UE, pe viitor evident, din câte înţelegem şi colegii noştri de la Kiev promovează acelaşi deziderat.”
Europa Liberă: Cum ar reacţiona Chişinăul dacă cineva, eventual, ar propune să se reevalueze rolul Ucrainei în formatul 5+2, pentru că astfel de reacţii am văzut de la Tiraspol. Par foarte supăraţi pe Ucraina acum şi din mesajul dlui Lavrov transpare aceeaşi supărare şi există astfel de idei – să vedem ce fac ucrainenii în acest format 5+2?
Valeriu Chiveri: „Procesul de reglementare este în stagnare. Acest format, din păcate, nu aduce rezultatele la care ne-am aşteptat noi, şi orice tentativă de a modifica acest format, cel puţin în acest moment, poate duce doar la stagnarea în continuare a acestui proces. Republica Moldova nu vede cum am putea să-l modificăm prin excluderea unui participant sau altuia, mai mult ca atât, am dori să-l consolidăm prin sporirea statutului unor actori, cum ar fi UE şi SUA, care acum au statut de observatori. ”
Europa Liberă: Tiraspolul vorbeşte de mai multă vreme despre o blocadă economică. Se vehiculează de asemenea despre integrarea regiunii transnistrene în Uniunea Vamală…
Valeriu Chiveri: „Sunt doar speculaţii, din punctul nostru de vedere, din păcate sprijinite şi de către anumite centre de opinie din Federaţia Rusă. Ceea ce interlocutorii noştri califică drept „blocadă” reprezintă nu altceva decât probleme generate de existenţa acestui conflict nesoluţionat. Teza aşa numitei blocade este uşor combătută chiar de datele statistice publicate de autorităţile din stânga Nistrului. Nu putem vorbi de o blocadă, lucru evident din punctul nostru de vedere, dar din păcate este promovată în continuare de la Tiraspol şi de la Moscova, în momentul în care Federaţia Rusă impune anumite elemente de restricţii comerciale în raport cu Republica Moldova.
Dacă vorbim despre o posibilă aderare a regiunii transnistrene la Uniunea Vamală, este iarăşi un mit, cred eu, atâta timp cât Republica Moldova păşeşte ferm spre UE. În principiu, acest lucru a fost conformat chiar şi de partea rusă. Este într-un fel regretabil că Federaţia Rusă aplică în anumite cazuri două regimuri vamale pentru diferite regiuni ale ţării noastre, deci intrând în conflict cu prevederile OMC. Nu vedem noi cum această regiune ar putea să fie parte a altui regim comercial. La rândul nostru, suntem interesaţi ca întreprinderile din regiunea transnistreană să aibă acces la toate regimurile comerciale de care beneficiază Republica Moldova – lucru care s-a întâmplat până acum şi, sperăm, va continua.”
Europa Liberă: În ce fel vor evolua, din punctul Dvs. de vedere, relaţiile moldo-ruse?
Valeriu Chiveri: „Este mai uşor de spus în baza căror principii noi am dori să le vedem în continuare: deci dorim să avem o cooperare moldo-rusă într-o manieră constructivă, pragmatică şi bazată pe respect reciproc. Aceste principii au fost întotdeauna la baza relaţiilor noastre cu Federaţia Rusă şi le vom promova în continuare.”
