Miniștrii de externe din UE s-au adunat la Bruxelles să discute extinderea sancțiunilor impuse celor care-i sprijină pe separatiștii din estul Ucrainei, inclusiv Rusiei.
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene, sosiți la Bruxelles în ceea ce era anunțat ca o reuniune extraordinară, menită a decide noi sancțiuni împotriva Rusiei, s-au regăsit într-o poziție extrem de dificilă, după ce reprezentantul Greciei, noul ministru de externe Nikos Kotzias, a refuzat să semneze, în numele Greciei, o poziție comună care să aprobe sancțiuni suplimentare impuse Rusiei.
După bombardarea portului ucrainean Mariupol sâmbăta trecută de către reparatiștii pro-ruși, Uniunea Europeană a convocat această reuniune a miniștrilor de externe, joi 29 ianuarie, la Bruxelles, cerând impunerea de noi sancțiuni.
Simultan cu noua ofensivă militară a separatiștilor ucraineni au avut însă loc alegerile din Grecia, care au adus la putere la Atena o coaliție pro-rusă și care are o atitudine nesigură în privința sancțiunilor. Noul guvern de la Atena al lui Alexis Tsipras, care nu își ascunde simpatiile pro-ruse, a anunțat deja că nu este de acord cu înăsprirea sancțiunilor impuse Moscovei.
Miniștrii UE nu au reușit să îl convingă pe noul lor coleg grec, Nikos Kotzias, să accepte sancțiuni severe. Noul ministru grec de externe Nikos Kotzias, un fost membru al Partidului comunist grec, e cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse și atitudinea sa anti-occidentală și anti-germană.
Schimbarea în atitudine a Greciei a fost radicală, încă de la începutul săptămânii, din momentul in care Alexis Tsipras și-a format guvernul cu micul partid de dreapta „Grecii Independenți” și a protestat vizavi de redactarea unui comunicat comun al UE prin care era condamnată implicarea Moscovei în noile acțiuni militare ale separatiștilor ucraineni, în special după bombardarea portului Mariupol.
Atena a protestat atunci pentru faptul că declarația UE preciza că ea a fost aprobată în unanimitate de cele 28 de capitale ale Uniunii. Potrivit lui Tsipras, Atena ar fi trebuit să fie informată, chiar dacă în momentul redactării comunicatului Grecia nu avea încă un guvern, rezultatul alegerilor nefiind încă sigur duminică seara.
Dată fiind poziția Greciei, tot ce s-a decis la Bruxelles a fost extinderea listei persoanelor supuse sancțiunilor până în luna septembrie.
Ca cel mai mic numitor comun, miniștrii ar fi trebuit să aprobe cel puțin o nouă listă de nume de adăugat celor care nu mai pot călători în Europa, sau ale căror conturi in bănci europene sunt suspendate. Lucrul nu s-a făcut - s-a anunțat doar prelungirea perioadei de valabilitate a listei actuale.
Printre cei propuși spre a fi sancționați cel mai important nume era cel al influentului și puternicului patron al trustului Gazprom - Aleksei Miller.
