Centrul Piligim-Demo, singura organizație neguvernamentală din autonomia găgăuză care monitorizează campania pentru alegerea bașcanului, spune că autoritățile locale neglijează registrul electronic al alegătorilor introdus la nivel național anul trecut și folosesc listele vechi de alegători. Într-un prim raport de monitorizare, prezentat astăzi la Chișinău, cu 10 zile înainte de alegeri, observatorii acestei organizații au exprimat temerea că diferențele dintre listele de alegători pot fi folosite la fraudarea scrutinului. Relatează Valentina Basiul:
Experţi angajați în monitorizare au constatat că CEC de la Comrat utilizează norme legale învechite, care conţin multe prevederi contradictorii şi care, în unele situaţii, contravin legislaţiei naţionale.
Cele mai multe critici au vizat întocmirea listelor de alegători. Potrivit directorului Centrului Piligim-Demo, Mihail Sircheli, autorităţile din autonomie au decis să folosească listele întocmite de primării, şi nu registrul de stat al alegătorilor, care conține date mai recente.
„Dar pe noi nu ne îngrijorează faptul că listele sunt alcătuite de primării, ci de unde primăriile iau datele, pentru că din 2013 primăriile, în principiu, nu mai duc evidenţa alegătorilor, unde ei locuiesc şi unde se află, respectiv, nu au o bază de date actuală cine locuieşte pe teritoriul localităţii lor. Această competenţă ţine exclusiv de ÎS Registru”.
În plus, a afirmat Mihail Sircheli, în listele întocmite de primării, în cea mai mare parte, numele alegătorilor sunt scrise în rusă, pe când din 2013 actele de identitate de tip nou conţin numele cetăţenilor doar în limba de stat. Expertul de la Comrat admite că ar putea apărea probleme cu identificarea persoanelor care deţin acte de identitate de tip nou.
O altă îngrijorare a lui Mihail Sircheli e că Găgăuzia nu are norme legale clare la capitolul finanţarea campaniilor electorale, dar nici nu doreşte să aplice legislaţia naţională. Astfel, parte din candidaţi nu depun rapoarte sau le prezintă incomplet, dar nimeni nu le verifică sau nu aplică sancţiuni.
Factorii decizionali de CEC de la Chişinău cunosc toate aceste probleme, dar evita să intervină pentru că, spun ei, nu doresc să creeze tensiuni în plus. Secretarul CEC, Andrei Volentir, declară că a oferit posibilitatea reprezentanţilor primăriilor din autonomia găgăuză de a avea acces la registru de stat al alegătorilor, pentru a-şi actualiza listele, doar că până acum n-a venit niciun doritor la Chişinău.
„Ei au decis să meargă pe alte proceduri decât cele stabilite în Codul Electoral. Deja este o derapare. Respectiv toate actele sunt contestabile, ele pot fi contestate. De ele depind în mod direct şi rezultatele finale ale alegerilor”.
Andrei Volentir a declarat că potrivit registrului de stat al alegătorilor în Găgăuzia domiciliază circa 130.000 de alegători. Conform listele întocmite de primării, cifra votanţilor ar fi de 95.000. Diferenţa ar fi pusă pe seama persoanelor stabilite sau plecate la muncă peste hotare, zice secretarul CEC, iar acest fapt poate fi contestat de către concurenţii electorali. Volentir mai spune că CEC de la Chişinău nu poate interveni în acest caz, pentru a asigura aplicarea uniformă a legislaţiei electorale, întrucât legislaţia naţională nu-i oferă un asemenea rol. Doar parlamentul sau oficiile teritoriale ale cancelariei de stat pot limpezi lucrurile.
Anterior, experţii din diferite ONG-uri au recomandat politicienilor de la Comrat şi la alte scrutine să aplice legislaţia naţională, dar de fiecare dată liderii locali au ales normele legale care le-au convenit mai mult, în condițiile în care, constată mai mulți experți, legea statutului special al UTA Gagauz-Yeri lasă loc de interpretări.
