Unii editorialiști încearcă să anticipeze rezultatele apropiatelor alegeri locale, având în vizor, în special, funcția de primar al Chișinăului. Într-o analiză pe portalul „independent.md”, Alexandru Cozer scrie că lupta se va da între vectori geopolitici, european și rusesc, între Dorin Chirtoacă și Zinaida Greceanâi, favoriții cursei, la părerea sa. Analizând rezultatele alegerilor parlamentare din noiembrie, Alexandru Cozer notează că un număr aproape egal de locuitori ai capitalei au votat pentru partidele identificate ca pro-ruse și pentru cele proeuropene, iar PSRM a acumulat un scor puțin peste cel al PL. La alegerile locale scorul s-ar putea inversa, dar la limită. În opinia comentatorului parte din votanții PLDM ar putea să-și dea votul pentru Dorin Chirtoacă, iar cei care tradițional votau cu PCRM ar opta pentru Zinaida Greceanâi. Ultima ar putea să nu fie însă susținută de toți cei care au votat pentru socialiști la scrutinul parlamentar scrie Alexandru Cozer. Comentatorul conchide că bătălia decisivă pentru funcția de primar al capitalei se va da în turul doi.
Editorialistul portalului „tribuna.md”, Dumitru Spătaru, notează că șansele, actualului edil, Dorin Chirtoacă vor crește considerabil dacă votul va fi unul politic, acesta va acumula susținerea unei importante părți a electoratului democratic și pro-european. Dacă însă votul va fi unul nepolitic, bazat pe capacitățile candidaților de a soluționa problemele capitalei, Dorin Chirtoacă ar putea suferi „un eșec usturător” crede autorul. Supoziția ar fi valabilă și în cazul principalului exponent al stângii, Zinaida Greceanâi. Ea va fi avantajată dacă votul va fi unul politic susține Dumitru Spătaru. Comentatorul conchide că prognozele în cazul celorlalți candidați, cel puțin la această etapă ”nu sunt prea îmbucurătoare.”
O analiză despre Moldova realizată de agenţia Stratfor, preluată de mediafax.ro, apreciază că, nemulţumirile şi tulburările provocate de scandaluri de corupţie ar putea afecta partidele pro-occidentale şi favoriza partidele pro-ruse la alegerile locale din iunie. Recentele proteste de la Chişinău pot afecta stabilitatea Guvernului moldovean minoritar. Iar în contextul în care ţara se confruntă cu o criză economică, o eventuală prăbuşire a Executivului poate încetini integrarea europeană, scrie Stratfor.
Vitalie Călugăreanu semnează un articol pentru portalul german Deutsche Welle despre patru scenarii pentru relațiile dintre UE, Federația Rusă și vecinătatea comună. Scenariile au fost elaborate de experți din UE, Moldova, Ucraina, Georgia și Rusia. Două scenarii optimiste și două „de război” notează autorul. Primul scenariu nu prevede o îmbunătățire a relațiilor dintre UE și Rusia până în 2020. Extinderea UE după Balcanii de Vest va fi blocată, iar Parteneriatul Estic va eșua. Un al doilea scenariu, prevede nici o soluție în criza ucraineană și confruntări dintre UE și Rusia până în 2030. Ucraina va rămâne profund divizată, iar Moldova va rămâne neutră, temându-se că Rusia ar recurge la forță armată. Cel mai pozitiv scenariu are în vedere o Rusie transformată și o ameliorare a relațiilor cu UE, dar și semne ale reconcilierii treptate a conflictelor înghețate, inclusiv cel transnistrean, dar și cel din Crimeea. La polul opus, cel mai urât scenariu prevede un conflict permanent între UE și Rusia și o eventuală ”pace rece”. În acest context, țările din vecinătatea comună vor avea cel mai mult de pierdut. Rusia va mai întreprinde o tentativă nereușită de a atrage Ucraina în Uniunea Eurasiatică, iar în 2017 „se așteaptă un nou Maidan”. Conform acestui scenariu, în anul 2023, Moldova și Georgia își vor depune candidatura pentru aderarea la UE, iar ca urmare, Transnistria „își va reînnoi declarația de independență”.
„De ce vin liderii europeni în Moldova?” este titlul unei analize semnată de Valeriu Vasilică pe agenţia de presă IPN. Percepţia unei părţi din societatea că Republica Moldova merge „din rău în mai rău”, corupţia e tot mai mare, injustiţia tot mai pronunţată, mai nou, „furtul miliardului de dolari”, supranumit şi „jaful secolului”, volens-nolens, se asociază cu actuala guvernare, pro-europeană, parţial şi cu liderii europeni care continuă să facă declaraţii şi viziteze de susţinere pentru Moldova. „Respectiva percepţie nu face bine direcţiei europene de dezvoltare a Republicii Moldova.” notează Valeriu Vasilică. În opinia autorului liderii europeni şi „vizitele” lor par să fie ultimii noştri aliaţi, ultima noastră speranţă şi redută. „De aceea, în speranţa, dar şi în îngrijorarea că valul protestatar din Moldova va creşte, îndemnul este să ne îngrijim că nu se aruncă şi copilul din scăldătoare, odată cu apa uzată.”
