Linkuri accesibilitate

Iulian Groza: „Prezenţa armatei ruse în regiunea transnistreană este un pericol pentru securitatea regiunii din sud-estul Europei”


Un interviu cu coordonatorul de programe în domeniul integrarii europene în cadrul Institutului pentru Politici si Reforme Europene.

Rada Supremă a Ucrainei a votat suspendarea cooperarii militare cu Rusia, inclusiv dreptul de tranzit spre regiunea separatistă transnistreană. A fost votată anularea a cinci acorduri de cooperare, inclusiv unul care oferea armatei Federației Ruse drept de tranzit spre Republica Moldova, al cărei teritoriu este parţial controlat de un guvern separatist susţinut de autoritatile de la Moscova. Europa Libera i-a cerut un punct de vedere fostului ministru adjunct de la externe Iulian Groza, coordonator de programe in domeniul integrarii europene in cadrul Institutului pentru Politici si Reforme Europene.

Europa Liberă: Vreau să aflu punctul dumneavoastră de vedere referitor la această decizie care a fost aprobată în Rada Supremă de la Kiev, deputaţii de acolo au interzis tranzitul militar rusesc către regiunea transnistreană. Ce semnal dă acest gest pe care l-au făcut deputaţii din Rada Supremă? Dacă cumva acest exemplu trebuie să fie urmat şi de către politicienii de la Chişinău?

Iulian Groza: „În primul rând, pentru Ucraina acest semnal este unul de conotaţie politică, geopolitică, fiindcă de facto Ucraina nu a permis tranzitul pe teritoriul ei al trupelor, militarilor, al bunurilor cu caracter militar de ceva timp deja, având în vedere situaţia din Ucraina, războiul din estul Ucrainei.”

Europa Liberă: Dar au fost anulate cinci acorduri de securitate importante, pe care le avea cu Federaţia Rusă, inclusiv unul care permitea ruşilor să transporte personal militar spre regiunea din estul Republicii Moldova, de peste Nistru, în sprijinul operaţiunilor de menţinere a păcii.

Iulian Groza: „Din punctul meu de vedere aceste decizii reflectă relaţia actuală între Federaţia Rusă şi Ucraina, care practic se află pe picior de război şi nu este altceva decât o reflecţie simbolică cu privire la sistarea cooperării militare între Ucraina şi Federaţia Rusă. Aceasta, în primul rând, înseamnă acest lucru.

Iar când vorbim de regiunea transnistreană, spuneam că până acum Ucraina nu permitea acest tranzit, având în vedere războiul din estul Ucrainei şi anexarea Crimeii. Unica posibilitate pentru ca militarii din Federaţia Rusă să facă schimbul, şi acest lucru a fost menţionat de mai multe ori, şi este și poziţia, din câte țin minte, și a Republicii Moldova, că acest lucru poate fi făcut prin intermediul Chişinăului.”

Europa Liberă: Dar aceşti 1500 de militari ruşi, care se află în stânga Nistrului, ei se schimbă acum sau rămâne contingentul care era de ceva timp?

Iulian Groza: „Din câte înţeleg, există o anumită rotaţie. Conform înţelegerilor care există între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, orice mişcare de genul acesta cel puţin trebuie notificată, cu obiective foarte clare şi se referă doar la trupele de menţinere a păcii, de contingentul din Federaţia Rusă. Şi am văzut, a propos, şi situaţii în care autorităţile de la Chişinău au fost în situaţia în care să expulzeze anumite persoane, anumiţi militare care nu şi-au declarat scopul foarte clar cu privire la deplasarea lor în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Moldova astăzi este capabilă să-şi asigure securitatea naţională, având armata rusă staţionată în estul ţării?

Iulian Groza: „Prezenţa armatei ruse în regiunea transnistreană este un pericol pentru securitatea regiunii din sud-estul Europei în general, mai ales în situaţia în care avem un război în estul Ucrainei. Din punctul meu de vedere, ceea ce ar trebui să facă Federaţia Rusă, este să nu modernizeze echipamentul militar sau să aducă întăriri în regiune, dar ar fi trebuit să-şi retragă trupele şi muniţiile din regiunea de securitate. Fiindcă atâta timp cât muniţiile respective stau acolo, atâta timp cât este prezentă armata Federaţiei Ruse în regiunea transnistreană, ilegal a propos, acest lucru creează şi mai mare insecuritate şi incertitudine. În cazul acesta Republica Moldova sigur că trebuie să continue să ceară direct Federaţiei Ruse, dar şi în cadrul forurilor de securitate europeană şi internaţională îndeplinirea acestor angajamente de către Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Pe segmentul transnistrean, la hotarul moldo-ucrainean domină o situaţie de incertitudine, din moment ce Ucraina încearcă să-şi securizeze şi partea vestică a hotarelor?

Iulian Groza: „Ucraina de la începutul conflictului a întreprins acţiuni de întăriri, pentru a-şi asigura porţiunea de vest a ţării de posibile atacuri din partea militarilor Federaţiei Ruse care sunt prezenţi acolo.”

Europa Liberă: În regiunea transnistreană.

În studioul Europei Libere la Chișinău
În studioul Europei Libere la Chișinău

Iulian Groza: „Exact. Acest lucru a fost la început. Deşi pe parcurs am văzut că nivelul de risc pentru astfel de acţiuni a scăzut, dar el întotdeauna există. Şi tocmai din acest punct de vedere, Ucraina fiind practic pe picior de război cu Rusia, sigur că este în situaţia în care să întreprindă toate acţiunile pentru a preveni orice escaladări, orice acţiuni care ar putea să aprofundeze conflictul care există în sud-estul Ucrainei.”

Europa Liberă: Dar această decizie a Radei Supreme de la Kiev este mai mult un exemplu de statalitate din partea Ucrainei, un exemplu pe care conducerea Republicii Moldova ar trebui să-l ia în calcul, având staţionate trupele ruse, fără consimţământul autorităţilor de la Chişinău.

Iulian Groza: „Din momentul în care s-a început acest război în sud-estul Ucrainei, sigur că Ucraina încearcă prin toate mijloacele, inclusiv politice, să-şi asigure securitatea şi într-un fel să-şi prezinte poziţia sa, inclusiv pe arena internaţională şi în raport cu celelalte ţări. Pentru Chişinău, pentru Republica Moldova sigur că această situaţie în permanenţă este una generatoare de riscuri şi de insecurităţi.

Tocmai din acest punct de vedere, pentru Republica Moldova este foarte important ca să existe un canal de comunicare cu Federaţia Rusă. Trebuie să fim interesaţi în menţinerea unui dialog pe diferite paliere, pentru a comunica o dată, de două ori, de trei ori, de o sută de ori, dacă este nevoie, poziţia noastră şi să fie foarte clar că nu este în interesul nostru de a suspenda acorduri, de a introduce embargouri, de a suspenda relaţii comerciale, umanitare cu parteneri, inclusiv ca Federaţia Rusă, dar în interesul nostru este să menţinem un dialog să creăm o atmosferă de încredere între ambele ţări, mai ales în situaţia pe care o avem astăzi, şi să facem în aşa fel ca Rusia să înţeleagă că Republica Moldova este o ţară suverană, cu opţiuni suverane şi nu avem nevoie de grija celor din Federaţia Rusă pentru Republica Moldova, cu atât mai mult de prezenţa militarilor străini pe teritoriul Republicii Moldova, care este de fapt o încălcare a principiului neutralităţii, consfinţit în Constituţia Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Între timp deputaţii comunişti, cei socialişti şi cei din Partidul Democrat insistă pe ideea adoptării unei legi în Parlament, care ar garanta neutralitatea Republicii Moldova, deşi există clar stipulat în Constituţie că statul este unul neutru.

Iulian Groza: „Unica valoare a acestui exerciţiu este de a avea încă o discuţie cu privire la ce înseamnă neutralitatea, deşi este foarte clar stipulat în Constituţie.”

Europa Liberă: Chiar şi dacă în Constituţie există acest articol, Federaţia Rusă nici până astăzi nu-şi onorează cel puţin angajamentele pe care şi le-a asumat la summitul de la Istanbul referitoare la evacuarea trupelor sale de pe teritoriul Republicii Moldova.

Iulian Groza: „Tocmai din acest motiv cred că valoarea acestui exerciţiu politic care are loc în Parlament este unul pur şi simplu pentru a discuta ce înseamnă neutralitatea, fiindcă nu printr-o lege cu privire la neutralitate, îţi asiguri neutralitatea. Suntem ţară neutră declarată prin Constituţia Republicii Moldova. Orice ţară care este neutră, pentru a-şi asigura neutralitatea, trebuie să-şi consolideze securitatea şi apărarea.

Uitaţi-vă la exemplele unde există acest principiu implementat – Elveţia, Austria, Suedia. Costul asigurării neutralităţii este unul foarte mare, dar trebuie să fie unul asumat. Şi din punctul meu de vedere, cu ceea ce ar trebui să se ocupe politicienii noştri, inclusiv cei din Parlament, nu să discute ce înseamnă neutralitate, care este foarte clar menţionată, dar să discute politici care să consolideze sistemul de securitate şi apărare al Republicii Moldova, să vadă ce au făcut partenerii europeni în acest sens, să vadă ce au făcut partenerii transatlantici, să vadă ce instrumente ne oferă OSCE, NATO, parteneriatul nostru cu NATO, Uniunea Europeană, schimbul de experienţă cu alte ţări în domeniul de securitate şi apărare. Acest lucru ar trebui să preocupe politicienii din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cum se explică faptul că anume autorităţile de la Kremlin, cei care au armată pe teritoriul Republicii Moldova, cer garanţii pentru menţinerea neutralităţii?

Iulian Groza: „Garanţiile respective, din câte țin minte, au fost cerute într-un context în cadrul discuţiilor în formatul „5+2” la o anumită etapă, au fost cerute nişte garanţii internaţionale. Acest element a fost exclus pe parcurs, fiindcă existenţa unei garanţii internaţionale pentru neutralitate și ce înţelege Federaţia Rusă prin a solicita garanţii internaţionale?

De fapt, Federaţia Rusă încearcă să ne ceară nouă să ne limităm suveranitatea prin a ne declara să aderăm noi la structuri militare internaţionale sau nu. Ori, unicul actor sau unica entitate care poate să decidă asupra calităţii unui stat să fie ţară aliată, să fie ţară membră a unui bloc militar, să fie ţară neutră este populaţia Republicii Moldova şi acest lucru se consfinţeşte din punct de vedere juridic prin referendum. Aceasta este cea mai mare garanţie pentru toţi cei care umblă cu sperietori şi încearcă să ne impună mesajul că printr-o lege cu privire la neutralitate cumva vei deveni mai...”

Europa Liberă: ...credibil în faţa unui partener cum este Federaţia Rusă. Adică vrei să-i faci pe placul Moscovei.

Iulian Groza: „Cred că unii exact aşa ar percepe, cel puţin o bună parte din cetăţenii Republicii Moldova exact aşa percep lucrul. Mai ales că acest proiect a fost promovat anterior de mai multe ori de Partidul Comuniştilor şi discuţiile care au loc acum în Parlament mi se pare că este un compromis la care s-a ajuns într-un fel sau altul între coaliţia minoritară şi comunişti ca ei, într-un fel, să-şi promoveze anumite proiecte, mai mult de conotaţie geopolitică decât de însemnătate vitală pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Da, dar s-au alăturat şi socialiştii. L-am auzit pe domnul Dodon, care vrea această garanţie pentru neutralitate consfinţită într-o lege, iar pe de altă parte zice că trupele ruse trebuie să staţioneze şi în continuare pe teritoriul Republicii Moldova.

Iulian Groza: „Mi se pare că în cazul dat există o anumită eroare logică. Pe de o parte vrei să-ţi asiguri neutralitatea, dar pe de altă parte spui că trebuie să fie prezente trupele militare ruse. Aceasta este o eroare logică, să nu spunem mai mult. În acest sens acest exerciţiu poate ar putea avea un impact, dar mie mi se pare că impactul respectiv va fi unul sub aşteptările celor care îl promovează, în primul rând.

În al doilea rând, înţeleg încercarea de a defini ce înseamnă neutralitatea, dar mi se pare că efect va fi exact inversul. Fiindcă prin această lege, cum spuneam, unii şi bună parte din noi, inclusiv Federaţia Rusă, percep exact elementul acesta de a ne declara încă o dată, de a avea o lege prin care să nu ne permită nouă cumva să ne schimbăm statutul internaţional, în sens de participări la alte blocuri militare.

Este un gest steril, din punctul meu de vedere, fiindcă chiar şi această lege, dacă este adoptată, nu are efecte juridice, fiindcă unica entitate care poate pune capăt acestor discuţii este poporul Republicii Moldova prin exerciţiul referendumului.”

XS
SM
MD
LG