Academia Militară a Forţelor Armate Alexandru cel Bun, singura instituţie de învăţământ militar superior din Republica Moldova, a înscris anul acesta la studii un număr record de studenţi - o sută în loc de şaptezeci, câţi erau luaţi anii trecuţi. E un răspuns la nevoile crescânde ale armatei, spune rectorul Mihail Bucliş. Tot de la el am aflat că programele de studii după care sunt instruiţi acum militarii moldoveni sunt net superioare celor de acum zece ani, iar ajustarea la standardele internaţionale de învăţământ militar a fost posibilă graţie unor programe sprijinite pe larg inclusiv de NATO.
Mihail Bucliş: „Din 2005, Academia militară a forţelor armate Alexandru cel Bun este membră a Consorţiului NATO Parteneriatul pentru Pace (Partnership for Peace Consortium), o asociaţie a academiilor şi universităţilor naţionale de apărare din lume - la ora actuală cam 65 de instituţii militare sunt asociate în acest consorţiu. Noi suntem membri, am optat pentru programul DIP ce prevede perfecţionarea programelor şi am introdus noi discipline în curriculă, cum ar fi „securitate naţională şi apărare”, „relaţiile civil-militare”, „relaţiile cu mass-media” şi alte discipline care există în programele de învăţământ ale ţărilor dezvoltate din punct de vedere militar. Am aprobat aceste programe începând cu 2011 şi am lucrat cu echipe mobile care au venit la noi, au predat, ne-au ajutat să instruim cadrele noastre militare. Echipele mobile au fost din România, din Franţa, Germania, SUA, de la Universitatea Naţională de apărare din Varşovia, din Polonia, Cehia, Suedia - deci au fost profesori de la instituţiile respective şi ne-au predat aceste materii. Pe 26 iunie, odată cu cea de-a 20-cea promoţie, practic am încheiat acest program şi ne-a fost înmânat acest certificat pentru declararea capacităţilor. Apoi, Academia Militară a optat pentru un alt program, mai amplu, legat de dezvoltarea capacităţilor operaţionale ale armatei naţionale – DSBI. Şi Academia a fost inclusă acolo. Dacă programul DIP prevede doar reforme la capitolul programe de instruire, discipline noi, pregătirea profesorilor, atunci DSBI mai include participarea la aplicaţii peste hotare, dezvoltarea infrastructurii de învăţământ, simulatoare şi alte lucruri necesare pentru interoperabilitate. Din 2011 am deschis ciclul II, de masterat, în domeniul „securitate naţională şi apărare”, şi am înmatriculat deja două promoţii la masterat. Iar acum lucrăm intens cu colegii noştri din NATO pentru a deschide şcoala doctorală, după ce în 2012 am fost acreditaţi ştiinţific şi am obţinut dreptul de a pregăti şi doctoranzi.”
Europa Liberă: Aţi putea spune acum că un militar ieşit pe uşile Academiei vorbeşte aceeaşi limbă cu unul ieşit pe uşile unei academii din Franţa de exemplu?
Mihail Bucliş: „De ce nu? Noi în plan naţional avem puţine posibilități să pregătim efectivul, pentru că avem insuficienţă de carburanţi, de muniţii, de aceea accentul îl punem pe aplicaţii internaţionale. În 2015 am avut deja 4 contingente în Germania, unde studenţii noştri în timpul aplicaţiilor conduc maşini de luptă moderne de tip Hummer, trag din armament M16 american, sau german, sau austriac, sunt instruiţi la locuri de instruite similare celor din arii de operaţiuni, fiind îndrumaţi de ofişţeri NATO cu experienţă care participă la operaţiunile post-conflict din Iraq şi Afganistan. Chiar în luna mai am avut un contingent de studenţi care s-au antrenat împreună cu un batalion georgian ce peste 7 zile a plecat în Afganistan în zona de operaţiuni. Şi asta ne ajută să fim interoperabili. Punem accent pe limba engleză. De asemenea am iniţiat schimburi de studenţi. Anul acesta ai noştri au plecat la Academia Militară West Point din SUA, cei de la West Point au fost la noi. În fiecare vară avem câte 30-35 cadeţi americani la noi, care în decurs de o lună activează cu studenţii noştri. Acum am iniţiat un astfel de proiect şi cu Air France Academy, dar şi cu Academia Forţelor Trestre din Turcia. Urmează ca prin septembrie-octombrie studenţii lor să vină la noi. Acestea sunt nişte exemple care ne arată că trebuie să dezvoltăm învăţământul naţional, pentru că costă mai puţin ca cel de peste hotare. Studiile militare sunt foarte costisitoare şi nu prea multe ţări ne pot acorda locuri la studii peste hotare. De aceea trebuie în comun cu partenerii să dezvoltăm lucruri bune şi necare aici, în Republica Moldova.”
Europa Liberă: A devenim meseria de militar mai prestigioasă odată cu aceste îmbunătăţiri?
Mihail Bucliş: „Profesia de militar nu este pentru fiecare. Trebuie să ai vocaţie, pentru ai multe delimitări. Noi încercăm să aducem în atenţia tinerilor această meserie, dar e nevolie şi de protecţia socială a milutarilor. Trebuie să ridicăm prestigiul armatei, iar aceasta vine în urma unui sistem integrat, la nivel de stat. Pentru că e nevoie ca sectorul să devină foarte important. Vedeţi ce se face în ţara vecină? Pentru ucraineni securitatea a devenit foarte importantă acum. Dacă nu ai securitare, nu ai nici economie, nici educaţie. Dar securitatea costă. Statele dezvoltate acordă 3% din PIB pentru a dota armata. Pentru că trebuie să existe o armată mică, modernă, dar capabilă să facă lucruri bune pentru apărare. Şi noi oferim 0,32 % din PIB armatei. E firesc că avem probleme de salarizare, de mobilizare a tinerilor în armată, de dotare. Dacă facem comparaţie cu nivelul de salarizare al unui militar din Georgia sau Ţările Baltice, diferenţele sunt foarte mari.
Europa Liberă: Cu aceste realităţi în faţă, ce fac absolvenţii Dvs. ? Mulţi dintre ei abandonează profesia?
Mihail Bucliş: „Nu aş spune că există multe abandonuri. Totuţi după partu ani de studii, absolvenţii noştri merg cu plăcere în unităţile militare, m ai ales că au şi un loc garantat de muncă. Dar problemele legate de protecţia socială, apartament, salariu, ne joacă festa. Sunt cazuri că tinerii, mai ales care pun accent pe comunicaţii, pe IT, pleacă din sistem, fiind angajaţi de firmele civile din domeniul IT. Şi este o problemă pentru noi. ”
