Institutul de Politici şi Reforme Europene a organizat marți la Chişinău o conferință despre cum pot fi integrate minorităţile etnice şi cu ce probleme se confruntă acestea.
Lipsa de reprezentare a minorităților etnice în structurile decizionale ale statului este problema cheie invocată de reprezentanţii mai multor minorităţi etnice prezenţi la conferinţă. Membru al Consiliului de Coordonare a Comunităţilor Ruse, fostul deputat socialist Mihail Sidorov sustine că în ultimii cinci ani se atestă un declin constant la capitolul reprezentarea minorităţilor etnice.
„În 1994 în Parlament 28 din 101 deputaţi erau reprezentanţi ai minorităţilor etnice. În 2001 – 35 de deputaţi. Astăzi, doar 15 deputaţi sunt reprezentanţi ai minorităţilor etnice. Poate că ar fi cazul să introducem cote de reprezentare după modelul altor state, chiar dacă nu e cea mai bună cale atunci când vrem să consolidăm o societate multietnică.”
Preşedintele Comunităţii Ucrainene din Moldova Nicolae Oleinik a opinatt că participarea activă a minorităţilor în luarea deciziilor e cea mai scurtă cale de integrare a acestora în societate:
„Dacă autorităţile vor înţelegere şi susţinerea din partea reprezentanţilor altor etnii ele trebuie să motiveze aceste categorii, să le ofere posibilitatea de a participa la conducerea statului, să fie reprezentaţi în structurile puterii legislative, executive şi judecătoreşti. De mai multe ori ni s-a recomandat să creăm un partid al minorităţilor etnice. Am decis că nu e corect să creăm un partid pe criteriul etnic, naţional pentru că asta ar fi în contradicţie cu consolidarea unei societăţi incluzive. Noi propunem să fie modificate legea cu privire la partide, la alegeri şi să facem aşa cum a făcut România, unde fiecare grup etnic este reprezentat în structurile puterii. ”
Populația raionului Taraclia este formata preponderent de etnici bulgari. Primarul oraşului Taraclia, Serghei Filipov, a optat pentru un statut special al unitatii teritorial-administrative constituite in baza etnica. La începutul lunii aprilie parlamentul a votat în prima lectură o iniţiativă a comuniştilor prin care raionul Taraclia ar fi sa obtina statut de „raion național-cultural” printr-o modificare a legii administrației teritoriale. Filipov insistă ca iniţiativa să fie votată cat de curnad posibil în a doua lectură, Întrucat, in opinia sa, guvernarea nu depune eforturi ca să integreze în societate minorităţile etnice, ci mai curând să le asimileze:
„Sistemul educațional reflectă selectiv diversitatea lingvistică şi culturală a poporului moldovenesc, nu asigură informaţii calitative despre istoria minorităţilor etnice. Iată de ce periodic apar tensiuni în jurul problemei lingvistice, a identităţii naţionale. O altă problemă este studierea limbii de stat de către minorităţile etnice în acelaşi timp păstrând şcolile cu predare în limba rusă.”
Directorul Biroului pentru Relaţii Interetnice Lilia Bolocan a menţionat că actualmente există trei proiecte de legi a caror punere in aplicare o să protejeze drepturile minorităţilor etnice. Este vorba de strategia naţională privind integrarea minorităţilor naţionale, planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, dar şi un plan de acţiuni pentru susţinerea romilor. Strategia este pe ultima sută de metri, iar Elaborarea celorlalte două documente trenează din mai multe motive, a spus Lilia Bolocan. Unul din motivele principale este dispersarea si fragmentarea eforturilor de integrare a minorităţilor etnice in conditiile in care de acest obiectiv sunt responsabile mai multe instituţii, dialogul dintre acestea fiind deseori problematic, a menţionat Lilia Bolocan:
„Mai sunt şi ameninţări generale care ne pot impiedica să implementăm reuşit strategia sau altor documente importante pentru acest domeniu – instabilitatea politică, posibilităţile reduse ale statului în domeniul finanţării, investiţii necesare pentru protecţia şi promovarea limbilor, instruirii limbilor minorităţilor naţionale şi a limbii de stat ca instrument cel mai important pentru integrarea şi participarea minorităţilor naţionale în viaţa socială, economică şi politică. Toate aceste lacune urmează să le depăşim, inclusiv prin adoptarea Strategiei.”
În opinia expertului de la Institutul pentru Politici Mondiale, cu sediul la Kiev, Leonid Litra, armonia interetnică se poate îmbunătăţi dacă vor dispărea temerile precum că minorităţile pot submina statalitatea.
Mai mulţi experţi prezenţi la conferinţă s-au arătat convinşi că o comunicarea mai activă cu minorităţile, predarea limbii române şi ancorarea lor în procesul de luare a deciziilor, în viaţă economică, dar şi culturală, va crea o Moldova mai puternică şi va facilita procesul de integrare europeană.
