Linkuri accesibilitate

Eliminarea vizelor europene pentru cetățenii Georgiei: între a vrea și a se putea


Într-un context geopolitic extrem de complicat, interesele Georgiei aproape că dispar.

Cinci state din estul UE au cerut eliminarea grabnică a vizelor pentru cetățenii Georgiei, spunând că este în joc credibilitatea organizației cu 28 de membri. EUobserver, publicație electronică de la Bruxelles, spune că apelul de joi a fost semnat de miniștrii de interne și externe din țările baltice, România și Bulgaria.

La reuniunea de vineri din Luxemburg, țările care se opun încă libearlizării regimului de vize pentru Georgia au avut șansa de a-și prezenta din nou nou argumentele pentru că, preciza ministrul de externe olandez Klaas Dijkhof, o decizie va fi luată mai tîrziu.

Comisia Europeană a spus de câteva luni că Georgia, membră în programul Parteneriatul Estic, a îndeplinit condițiile eliminării vizelor, dar decizia concretă privind ridicarea lor este întârziată de Germania, care se bucură de susținerea Franței și Italiei, relatează agenția Reuter.

Berlinul se plânge că în ultima vreme s-ar fi înmulțit numărul delictelor comise în Germania de bande criminale georgiene.

Nu trebuie uitat nici faptul că în ultimul an, Germania a acceptat peste un million de refugiați, ceea ce face ca acum germanii să fie mai reticenți când vine vorba de liberalizarea regimului de călătorie pentru cetețenii țărilor din afara UE.

Unii diplomați de la Bruxelles cred însă că motivele sunt altele și mult mai complexe: în primul rând, Germania nu vrea să pună într-o situție delicată acutualul guvern ucrainean, considerat pro-european.

Ucraina așteaptă și ea ridicarea vizelor dar încă nu a îndeplinit toate criteriile precum Georgia.

Moldova a fost prima vecină estică a Uniunii Europene care a scăpat de vize, în urmă cu doi ani, iar acum sunt la rând Georgia, Ucraina și Turcia.

Se mai speculează că Germania ar vrea să folosească „promisiunea eliminării vizelor” ca mijloc de presiune, pentru a obține de la autoritățile ucrainene aplicarea acordurilor de pace de la Minsk pentru estul Ucrainei.

Acordurile au fost mediate de Germania și Franța. Nu încetarea luptelor a fost partea cea mai dificilă de aplicat, ci prevederile politico-economice, între care promisiunea de a se organiza alegeri locale în regiunile separatiste din estul Ucrainei.

Rusia, implicată și ea în conflictual din estul Ucrainei, este ademenită cu ridicarea sancțiunilor occidentale dacă sprijină aplicarea acordurilor de la Minsk, adică dacă îi convinge pe separatiștii pro-ruși să respecte aceste acorduri, Ucraina ar urma să se bucure de liberalizarea vizelor.

Reticența Germaniei se poate explica și prin relația complicată pe care o are acum cu Turcia, căreia i s-a promis regimul de liberă circulație încă în această vară în schimbul stavilirii fluxului de migranți spre Europa.

Numai că Turcia nu îndeplinește nici pe departe criteriile politice pentru a obține acest statut preferențial, mai ales cele legate de democrație și libertățile fundamentale.

Pe acest fundal extrem de complicat, interesele Georgiei aproape că dispar. Cel puțin în ochii partenerilor europeni.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG