Cât de multă informație despre adevărații proprietari ai băncilor moldovene este accesibilă publicului? Aducerea transparenței în sectorul bancar moldovean este cerută încă din 2010 de Fondul Monetar Internațional și rămâne o condiție pentru guvern, dacă dorește să primească anul acesta un împrumut salvator de la FMI. Centrul Analitic Expert Grup încearcă de ceva vreme să monitorizeze băncile moldovene. Încearcă să vadă dacă acestea fac eforturi ca publicul să afle cine le sunt proprietarii, în lumina recentului furt bancar care a dus la deprecierea masivă a leului, la dispariția câtorva bănci și la crearea unei mari datorii publice.
Experții au analizat informațiile disponibile despre fiecare dintre deţinătorii de acţiuni la cele 11 bănci comerciale din Moldova şi au întocmit un raiting al transparenței acționarilor.
Cea mai mare bancă „Moldova Agroindbank” (MAIB) se plasează pe locul doi al clasamentului cu „un nivel înalt de transparenţă”, ceea ce înseamnă că există suficiente informaţii despre majoritatea acţionarilor, spun experţii. Banca se află sub supraveghere specială a BNM. În urmă cu jumătate de an experţii o plasau la fundul clasamentului cu un nivel foarte scăzut de transparenţă. Ascensiunea s-ar explica, spun experţii, prin recenta schimbare a listei de acţionari a băncii, după ce BNM a suspendat drepturile unor acţionari, despre care presa de investigaţii a scris că ar fi interpuşii controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, arestat acum la Kiev, la cererea procurorilor moldoveni.
Expertul Natan Garştea: „La MAIB au avut loc chiar recent schimbări în lista acţionarilor, acţiunile blocate de BNM au fost anulate şi acum urmează să fie plasate din nou. La moment situaţia lor arată aşa cum este. Au rămas practic acţionarii despre care nu erau careva dubii despre calitatea lor.”
Alte două cele mai mari bănci moldovene, Moldincondbank şi Victoriabank se plasează cu o poziţie mai jos în clasament, având un nivel mediu de transparenţă, potrivit experţilor. Ei spun că unii acţionari ai acestor bănci nimeresc în grupuri de risc, despre alţii există puţină informaţie publică.
Amintim că aceste trei bănci lidere pe piaţa bancară din Moldova deţin 2/3 din activele sectorului bancar. BNM le-a pus anul trecut sub supraveghere specială tocmai din cauza structurii netransparente a acţionarilor şi pentru oferire de credite cu risc sporit.
Cel mai scăzut nivel de transparenţă o are, potrivit experţilor, cea mai mică bancă din Moldova, EurocreditBank, care a fost sancţionată recent de BNM pentru depăşirea limitelor maxime de active.
În capul clasamentului se poziţionează patru bănci comerciale – BCR Chişinău, Eximbank, Mobiasbanca şi ProCreditBank, toate cu capital majoritar străin.
Directorul executiv al Centrului Expert-Grup, Adrian Lupuşor, a precizat că raitingul reflectă doar transparenţa acţionarilor, adică câtă informaţie accesibilă publicului există despre cei care deţin acţiuni în bănci:
„Raitingul nu reflectă situaţia financiară a acestor bănci, nici măcar nu reflectă pe deplin calitatea guvernanţei corporative care este un concept mult mai complex. Ne-am axat strict pe transparenţa acţionarilor băncilor pentru că şi acest element este unul extrem de important pentru că băncile obţin profituri în baza banilor atraşi de la populaţie, nu în baza banilor proprii. Respectiv deponenții şi întreaga societate trebuie să ştie cine sunt proprietarii acestor instituţii care fac profit în baza banilor atraşi. ”
Criteriile după care au fost analizaţi acţionarii sunt, între altele, activitate pe care o desfăşoară şi în ce ţară, durata deţinerii acţiunilor la bancă şi apartenenţa politică, care este considerat un factor de risc. Din start au fost excluşi trăgând în jos raitingul băncii acţionarii care au obţinut ilegal acţiuni, cei care le controlează indirect, adică prin interpuşi şi cei care au fost sancţionaţi de BNM, a precizat unul din autorii studiului, expertul Natan Garştea:
„În cadrul colaborării cu băncile, sigur că ele toate erau cointeresate să aibă un raiting mai mare şi unele chiar au publicat toată informaţia pe care o deţin pe site-ul lor, sigur dacă au primit şi acordul acţionarilor. Am reuşit să îmbunătăţim transparenţa şi sunt sigur că după publicarea raitingului băncile vor fi şi mai interesate în a-şi creşte transparenţa.”
Expertul Dumitru Pintea afirmă că dezvăluirea informaţiilor despre acţionari, este percepută mai curând ca o formalitate:
„Pentru mai multe pachete de acţiuni aşa şi nu se cunoaşte cine este beneficiarul efectiv, real.”
Transparenţa redusă a acţionarilor este una din principalele vulnerabilităţi ale băncilor comerciale din Moldova. Lipsa de transparenţă a făcut posibilă frauda din sectorul bancar, spun experţii. Ei constată că autorităţile moldovene au făcut prea puţin pentru a elimina acest risc, deşi sporirea transparenţei şi calităţii acţionarilor bancari este şi o precondiţie a FMI pentru semnarea acordului de creditare a Moldovei.
