Europa Liberă: Cum vedeţi dumneavoastră priorităţile Occidentului pentru Republica Moldova în acest moment? Pentru că la Chişinău, în cercurile de experţi, se discută foarte mult despre faptul că la un moment dat, având în vedere că Moldova a mers greu pe această cale a eurointegrării şi a făcut mai puţin decât s-a aşteptat de la ea, Vestul nu-şi mai pune foarte multe speranţe într-o avansare reală a parcursului european. Odată cu alegerea viitorului şef de stat, atitudinea Occidentului se schimbă sau rămâne aceeaşi?
Anneli Ute Gabanyi: „Tare mă tem că atitudinea Occidentului rămâne aceeași, în sensul că ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme în Republica Moldova, faptul că acea clasă politică care semnaliza către Uniunea Europeană a decepţionat nu numai poporul, dar a decepţionat şi partenerii europeni ai Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Mesajul geopolitic, care e exploatat la maximum în această campanie electorală, cât de mult ajută sau dăunează viitorului Republicii Moldova? Şi dacă miza acestor alegeri este votul geopolitic?
Anneli Ute Gabanyi: „Pare că este votul geopolitic, dar, din perspectiva Occidentului, mă tem că, odată cu încrederea Occidentului în clasa politică pro-occidentală, s-a pierdut şi importanţa, bineînţeles, aşa percepută, geopolitică a Republicii Moldova în ochii Occidentului. Tare mă tem, am ajuns la această concluzie că importanţa geopolitică a Republicii Moldova a fost mai evidentă atunci când existau crize atât în republică, cât şi în regiune. Iar în al doilea rând, şi acest lucru l-am văzut în anul 2016, atunci când Occidentul are impresia că poate să câştige anumite partide care nu se joacă în Republica Moldova, încercând să rezolve o problemă a Republicii Moldova. Bineînţeles, e vorba de Transnistria. În momentul în care şi această încercare a Occidentului se pare că a dat greş, importanţa geopolitică a Republicii Moldova cade, mai ales, că Ucraina, de asemenea, a devenit o problemă tot mai mare în ochii Occidentului. Şi vedem că problema conflictului îngheţat se mută către Est, adică, din Moldova către Ucraina.”
Europa Liberă: Se pare că tocmai aici cei doi candidaţi, Igor Dodon şi Maia Sandu, nu se înţeleg la subiectul geopoliticii. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Dodon a spus că preşedintele nu are competenţe pentru a schimba vectorul geopolitic sau să suspende anumite acorduri. Pentru că s-a vorbit mult că, dacă ar ajunge președinte domnul Dodon, ar putea să fie denunţat Acordul de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Iar Maia Sandu afirmă că întreaga campanie a contracandidatului său e bazată pe exploatarea fricii cetăţenilor faţă de Federaţia Rusă.
Anneli Ute Gabanyi: „Maia Sandu are dreptate. Dar şi Dodon cred că are dreptate, cel puţin, în acest punct. Nu cred că un preşedinte, oricât ar fi de susţinut de anumite forţe mai mari decât Republica Moldova, nu va putea să schimbe anumite acorduri internaţionale, pacta sunt servanda. O ţară care nu-şi respectă înţelegerile internaţionale şi, de altfel, ar trebui să fie vorba şi de înţelegeri naţionale, nu mai poate fi un partener care poate fi luat în serios. Adică, există anumite reguli ale comportamentului politic pe care nimeni nu le poate schimba. Sigur, eu văd cum în Republica Moldova acest vector geopolitic joacă un rol, dar tare mă tem că cetăţenii Republicii Moldova, cei care vor vota, nu mai văd importanţa acestui vector, nu-i mai acordă aceeași importanţă pe care i-au acordat-o, să spunem, în 2009.”
Europa Liberă: Anunţul partenerilor de dezvoltare, al celor de Occident, că vor colabora cu orice preşedinte este valabil şi pentru oficialii de la Kremlin? Şi ei tot ar avea acelaşi punct de vedere că, oricine ar ajunge în fruntea Republicii Moldova, cu acela va trebui de colaborat?
Anneli Ute Gabanyi: „Şi aici intră în joc regulile de comportament în domeniul internaţional. Bineînţeles că fiecare ţară, fie Rusia, fie ţările din Uniunea Europeană sau Statele Unite ale Americii, vor trebui să colaboreze cu noul preşedinte. Întrebarea este cum? Adică, va fi un partener preferat, care, eventual, va primi nu numai importanţă, dar, eventual, şi fonduri, eventual, bani, eventual, alte beneficii, ca să spunem aşa, politice. Sau îl vor trata ca pe un partener într-un mod corect, însă, fără a-l răsfăţa într-un mod deosebit. Problema este că nici partenerul preferat al domnului Dodon nu pare a fi în situaţia, cel puţin, materială de a face nişte cadouri financiare foarte mari Republicii Moldova. Vedem că nici măcar în Transnistria sau în alte părţi nu-i mai poate susţine pe cei care colaborează cu Moscova. Întrebarea este însă dacă Occidentul se va comporta altfel cu un preşedinte Dodon, cel puţin, gradual, decât cu o preşedintă Maia Sandu, care, în orice caz, prin valorile pe care le proclamă, ar trebui să fie partenera preferată a Occidentului.”
Europa Liberă: Faptul că Partidul Democrat, cel care domină majoritatea parlamentară, şi-a retras candidatul, l-a retras pe Marian Lupu din această cursă prezidenţială ajută electoratul din Moldova să se descurce mai uşor pentru cine trebuie să-şi dea votul? Şi ce a câştigat PD, retrăgându-l pe Marian Lupu din această competiţie electorală?
Anneli Ute Gabanyi: „Pentru mine fenomenul Partidul Democrat şi, mai ales, fenomenul Plahotniuc este o mare ghicitoare, este un mister. Şi cred că sunt puţini care îşi dau seama ce înseamnă acest comportament. S-ar putea ca, totuşi, oricine în afara grupului în jurul domnului Dodon, grupului geopolitic, ca să-i spunem aşa, vede pericolul pentru o Republica Moldova care şi-ar pierde sprijinul Occidentului. Chiar şi oamenii din domeniul economiei şi al finanţelor nu pot să dorească ca această ţară să devină mai izolată de Occident.”
Europa Liberă: Şi a câştigat PD? A ajutat alegătorii să se descurce mai bine cu cine să-şi dea votul?
Anneli Ute Gabanyi: „Este greu de spus. Cred că retragerea domnului Lupu a adus, cel puţin, la rezultatul pe care îl avem acum, o confruntare finală între doamna Sandu şi domnul Dodon, ceea ce era, totuşi rezultatul dorit de cei care nu voiau ca domnul Dodon să fie câştigătorul alegerilor. Şi bine că nu a câştigat în primul tur.”
Europa Liberă: Opiniile ambilor candidaţi, şi ale Maiei Sandu, şi ale lui Igor Dodon, se intersectează, atunci când vine vorba despre principala problemă a ţării, care trebuie rezolvată, şi anume, dezrădăcinarea corupţiei. După părerea ambilor, alegerile parlamentare anticipate pot fi o soluţie pentru a rezolva această problemă, fiindcă în aşa mod s-ar schimba întreaga clasă politică. Evident, dacă acestea vor fi organizate în condiţiile legii. Nu înseamnă aceasta că viitorul preşedinte va intra în conflict cu legislativul? Și Moldova nu va putea să scape de instabilitate politică, chiar a doua zi după ce se termină acest scrutin prezidenţial?
Anneli Ute Gabanyi: „Noul preşedinte, oricine ar fi, va trebui să respecte Constituţia şi posibilităţile legale care sunt conţinute în această Constituţie. Ar fi lucrul cel mai grav dacă acest preşedinte ar încerca, aşa cum s-a făcut în România după 2005, când în persoana domnului Băsescu prerogativele preşedintelui, cele conţinute în Constituţie, au fost interpretate într-un sens care nu avea nimic de a face cu realitatea. Pericolul acesta ar trebui evitat în orice caz, pentru că se vede clar cum climatul politic din România a suferit de pe urma acestei transgresiuni a prerogativelor prezidenţiale. Constituţia trebuie respectată. Poate, prima lecţie a democraţiei şi a unui stat normal, indiferent cum îl numim, este respectarea legilor şi, bineînţeles, Constituţia este legea supremă pe care legiuitorul, adică Parlamentul, a dat-o poporului care l-a votat. Un astfel de conflict ar putea numai, în primul rând, să deraieze şi să distragă atenţia şi a votanţilor de la una dintre problemele esenţiale – corupţia. Iar această problemă, după cum se vede, nu numai în Europa Occidentală, dar şi, bineînţeles, în ţările care au fost, şi unele mai sunt în tranziţie este o problemă care nu se poate eradica de azi pe mâine. Şi, în orice caz, nici clasa politică nu se poate schimba. Vă amintesc încă o dată de zicala în care se spune într-un mod satiric că, dacă nu ne place clasa politică, atunci votăm alta. Nu se poate. Această clasă politică pe care o are Republica Moldova va trebui schimbată încetul cu încetul. Şi, personal, sunt de părere că în România acest lucru începe să se efectueze şi, eventual, după alegerile parlamentare de acolo vom putea să privim la o ţară care încearcă acest lucru. Dar vedeţi şi acest exemplu România, cât este de greu şi câtă opoziţie există în ţară împotriva unei astfel de încercări.”
