La întâlnirea șefilor diplomațiilor din statele Flancului Estic al NATO s-a discutat inclusiv despre impactul alegerilor din Statele Unite asupra regiunii. Ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu a spus că există motive care să arate că poporul american "va face alegerea corectă".
Relația transatlantică nu doar că va continua, ci se va și consolida, întrucât "nu există alternativă" la acest lucru, susține Comănescu. Omologul său polonez, Witold Waszczykowski socotește că rezultatul scrutinului de peste ocean ar putea afecta relațiile din Europa, dar a dat asigurări într-o conferință comună cu ministrul român de externe că Varșovia “lucrează cu soluțiile hotărâte de națiunea americană”. Este un moment important pentru relația transatlantică a insistat și președintele Klaus Iohannis, adăugând că aliaţii de pe ambele maluri ale Atlanticului trebuie să continue să investească în consolidarea acestei legături.
La întâlnirea cu cei nouă reprezentanți ai ministerelor de Externe din statele estice ale NATO, președintele Klaus Iohannis a discutat cu aceștia , în spatele ușilor închise, despre securitatea și stabilitatea la Marea Baltică și la Marea Neagră, precum și despre efectele summitu-lui Alianței Nord Atlantice din luna iulie de la Varșovia. Flancul Estic al NATO include toate cele nouă țări foste comuniste din regiune, îngrijorate de securitatea lor: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. Toate aceste țări au fost prezenta astăzi în capitala României sub eticheta “Formatul B9” sau “Formatul București”.
În discursul său, președintele român s-a axat în mod special pe importanța regiunii Mării Negre și pe angajamentul ferm al României de îndeplinire a obligațiilor pe care și le-a asumat în cadrul Alianței. Iohannis a precizat că este esenţial ca prezenţa înaintată a NATO să fie implementată coerent atât în Nordul, cât şi în Sudul Flancului Estic, pentru a exista o abordare echilibrată a NATO în această regiune.
Există temerea că Alianța Nord Atlantică dă mai mare importanță statelor aflate la Marea Baltică (Letonia, Lituania, Estonia, Polonia), decât celor de la Marea Neagră (România și Bulgaria), în vreme ce țările din Europa Centrală sunt apărate în mod natural de geografie. La summit-ul Alianței de la Varșovia din această vară au fost luate o serie de măsuri care să contracareze amenințările Rusiei, inclusiv de trecerea instalațiilor din România, Turcia și Spania destinate apărării împotriva rachetelor balistice sub comandament NATO si sub control NATO.
Formatul Bucureşti a fost consacrat ca atare prin reuniunea la nivel de şefi de stat şi de guvern găzduită la Bucureşti, la Palatul Cotroceni, în urmă cu un an (4 noiembrie 2015) la iniţiativa președinților Românie, Klaus Iohannis, şi Poloniei, Andrzej Duda.
