Europa Liberă: Făcând un bilanţ al anului 2016 care ar fi, în opinia Dvs., cele mai importante realizări în plan economic şi eşecuri?
Adrian Lupuşor: „Anul 2016 este un an de relansare economică. După o criză din 2015 noi anticipăm că, în 2016, PIB o să crească în jur de 3,5 la sută. Evident din cauza unor factori temporari şi anume graţie relansării sectorului agricol după un an secetos din 2015. Însă per ansamblu a fost un an mai bun decât 2015 pentru că vedem şi creştere economică, dar şi o anumită stabilitate politică care a permis dinamizarea mai multor reforme foarte importante. În sectorul financiar bancar avem progrese importante care au permis în final şi semnarea memorandumului FMI şi respectiv deblocarea finanţării şi suportului bugetar din partea principalilor parteneri de dezvoltare. Pe final de an am văzut din partea guvernului mai multe acţiuni destul de ferme în sensul reformei sistemului de pensii şi reformei administrației publice. Aceste reforme sunt foarte binevenite şi este important ca ele să fie aduse la bun sfârșit în anii următori. Dacă vorbim despre eșecuri, probabil, cel mai important şi cel mai vizibil a fost adoptarea în prima lectură a proiectului de lege cu privire la aşa numita stimulare fiscală și liberalizare a capitalului. Ne-am expus în repetate ori asupra inoportunității acestui proiect de lege. Nu doar societatea civilă, dar și partenerii de dezvoltarea și-au exprimat îngrijorarea față de acest proiect de lege care nu are cum să atingă scopul de a spori nivelul de formalizare a economiei şi de a atrage mai multe investiții. Este un proiect care prin definiție încurajează pe cei care până acum au încălcat lege. Or persoanele care ieri au încălcat legea, o vor încălca și mâine.”
Europa Liberă: Aţi menţionat că anul 2016 a fost mai bun din punct de vedere economic faţă de 2015. Omul de rând cum a simţit, dacă a simțit această relansare, creștere economică?
Adrian Lupuşor: „Chiar dacă am avut această creștere economică există foarte multe carențe la capitolul calității acestei creșterii. Din această cauză nu cred că cetăţenii au simţit foarte multe beneficii în rezultatul acestei creşteri economici. Vedem creşterea consumului şi creşterea salariilor ceea ce înseamnă că anumite beneficii pentru populaţie au fost în 2016. Însă totuşi această creştere rămâne destul de modestă şi atunci când ai o economii mică este relativ uşor să crești cu 3-4% şi este mai greu să crești cu 6% sau 8%, acesta fiind nivelul de creştere pe care noi îl considerăm necesar şi optimal pentru Republica Moldova.
Pe lângă această creştere statistică înregistrată a PIB sunt mai multe semnale îngrijorătoarea pentru anii următori. Noi vedem riscul creșterii dezechilibrelor macro-economici din cauza creșterii deficitului de cont curent pentru anii următori. Ceea ce urmează să pună presiuni pentru anii următori asupra stabilităţii macroeconomice şi urmează să pună presiuni şi asupra activelor de rezervă a BNM. În plus, chiar dacă am văzut o creştere a consumului în 2016, circă o pătrime din această creştere a fost datorată creșterii consumului în sectorul informal. Chiar dacă am văzut creștere ocupării, de fapt e o creștere în sectorul informal, în timp ce ocuparea în sectorul formal a scăzut.
Toate aceste semne arată că creșterea economică din 2016 are o bază destul de vulnerabilă. S-a datorat în mare parte relansării în sectorul agricol şi respectiv creșterii consumului şi ocupării anume în sectorul agricol. Acest fenomen este unul temporar prin definiţie pentru că este o relansare după un an agricol destul de dificil în 2015. În plus, am văzut şi creșterea discrepanței dintre creșterea salariilor reale şi creșterea productivității muncii. Această discrepanță indică asupra erodării competitivității economiei. Or anume constrângerile legate de competitivitatea țării vor fi cele mai pregnante pentru următorii ani.”
Europa Liberă: Unde ar trebui să intervină mai activ guvernul astfel încât să nu mai existe situaţia în care, potrivit sondajelor, majoritatea cetăţenilor se declară săraci şi spun că veniturile nu le ajung nici pentru minimum necesar?
Adrian Lupuşor: „Având în vedere că principala problemă a economiei din anii următori urmează să fie competitivitate scăzută este evident că autorităţile trebuie să facă tot posibilul pentru a implementa strategia de atragere a investițiilor şi de promovare a exporturilor care a fost adoptată în 2016. Sunt necesare îmbunătățirea climatului de afaceri, dinamizarea exporturilor, ceea ce va duce la o anumită echilibrare macro economică şi ar pune Republica Moldova pe un făgaș de creștere economică durabilă.
Drept rezultat al creșterii exporturilor, şi a creșterii investițiilor urmează să crească numărul locurilor de muncă decente, nivelul salariilor, fapt ce se va răsfrânge pozitiv asupra percepției oamenilor de rând. Pe lângă reformelor începute în domeniul administrației publice şi în domeniul pensiilor este necesară şi o informare adecvată a populației cu privire la aceste reforme. Guvernul s-a avântat în niște reforme care nu au impact imediat. Efectele vor fi simţite pe termen lung de aceea este important de alocat mai mult timp comunicării strategice cu populația cu privire la oportunitatea şi implicațiile pe termen lung ale acestor reforme.
În plus este absolut necesară accelerarea reformelor în domeniul anticorupţie şi a sistemului de integritate, mai ales că potrivit raportului global al competitivității principalul impediment în derularea afacerilor este anume corupția. Evident că diminuând nivelul corupţiei se va impulsiona activitatea de afaceri, cea investițională şi exporturile cu toate efectele evidente asupra creării locurilor de muncă şi a veniturilor populației.”
Europa Liberă: În ce măsură vi se par justificate argumentele criticilor reformei sistemului de pensii?
Adrian Lupuşor: „Cred că reforma pensiilor prin definiție nu poate să împace pe toţi. Este o reformă destul de dificilă pentru implică o redistribuire a beneficiilor. În cazul nostru, implică eliminarea mai multor beneficii a unor categorii privilegiate de angajați în favoarea oamenilor de rând. Au fost eliminate mai multe pensii privilegiate. Intuiesc că sunt nemulțumiți o bună parte din cei pentru care se majorează vârsta de pensionare. Este o situaţie ce poate fi înțeleasă mai ales pentru cei care sunt aproape de vârsta de pensionare. E nevoie de comunicare. Pe lângă reformare Guvernul trebuie să pună accent şi pe informare.
Guvernul trebuie să comunice mai mult cu acele categorii ale populaţiei care critică şi care sunt reticente faţă de de reforma sistemului de pensii. Chiar dacă a fost lansată deja această reformă în societate există încă un nivel înalt de neînțelegere şi neîncredere în această reformă care poate fi eliminat prin consultări largi, transparență, prin o informare amplă.”
Europa Liberă: Credeţi că această reformă va avea efecte pozitive pe termen lung?
Adrian Lupuşor: „Sigur că este o reformă necesară mai ales că o bună parte din prevederile ei corelează cu recomandările Expert-Grup din anii precedenți. Noi de foarte mult timp vorbim despre necesitatea acestei reforme. Aceasta va avea de fapt beneficii atât pentru pensionari, cât şi pentru echilibrarea sistemului. Aceasta va permite să avem un sistem durabil din punct de vedere financiar, pe de o parte, iar pe de altă parte va creşte şi nivelul pensiilor, deoarece se introduce principiului de valorizare. În formula de calcul va fi inclusă inflația care va fi acel multiplicator la salariile nominale care sunt acumulate de beneficiari şi care până acum nu erau ajustate la valoarea inflației.
Cred că anume această valorizare a pensiilor ar trebui să aducă cel mai direct impact asupra pensionarilor. Iar majorarea graduală a vârstei de pensionare va duce la echilibrarea sistemului. Este o reformă necesară însă măsurile prevăzute nu sunt suficiente pentru o reformă amplă şi cuprinzătoare a sistemului. Trebuie să prevedem şi dezvlotarea sistemului de pensii multe-pilon. Adică dezvoltarea pilonului doi, care înseamnă pensii cumulative obligatorii şi pilonul trei - pensii private, facultative. Evident că nu vorbim despre implementarea acestora chiar acum, însă pentru a planifica procesul de reformă aș opta pentru planificarea de pe acum a dezvoltării sistemului de pensii multe-pilon. Altfel, nu este posibilă sustenabilitatea pe termen lung a oricărui sistem de pensii.”
Europa Liberă: Care ar fi principalele provocări în plan economic pentru 2017?
Adrian Lupuşor: „Principala provocare este erodarea competitivității economiei moldovenești, fenomen care a început în ultimii ani şi care ar putea să continue în anii următorii. Prin urmare este necesară implementarea strategiei cu privire la atragerea investițiilor şi promovarea exporturilor. Toate măsurile necesare de politici sunt deja acolo, nu trebuie să inventăm bicicletă. Trebuie doare să asigurăm o implementare eficientă şi aici o provocare majoră ar fi asigurarea comunicării şi coeziunii în interiorul Guvernului, pentru că nu este doar strategia Ministerului Economiei. Ea implică o interacțiune intensă cu alte ministere. O altă provocare, după cum am spus, sînt carențele care există la capitolul comunicare şi informare dintre Guvern şi publicul larg. Cred că aceste sunt principalele provocări care trebuie să fie abordate urgent în anul următor.”
Europa Liberă: Vă pare oportună o eventuală revenire a produselor moldoveneşti pe piaţa din Federaţia Rusă?
Adrian Lupuşor: „Nu ştiu ce va fi cu piaţa rusească în anul 2017. Federația Rusă este un partener imprevizibil în domeniul comerțului. Cred că e imposibil de a face careva previziune. Am văzut recent mai multe tentative din partea Ministerului Economiei de a ameliora situația cu Federaţia Rusă la capitolul schimburi comerciale. Cred însă că Federaţia Rusă joacă în Republica Moldova pe filiera geopolitică. Din acest considerent este practic imposibil de a prevedea. Obiectivul fundamental al Republicii Moldova trebuie să fie diminuarea cât mai mult posibilă a expunerii economice şi comerciale faţă de Federaţia Rusă pentru că este o piaţă imprevizibilă, aflată în declin. Trebuie să facem tot posibilul pentru a diversifica cât mai mult comerțul extern pentru a diminua expunerea față de piața rusească.”
