Numărul deceselor de COVID-19 înregistrate la scară globală a trecut de 2 milioane vineri, la un an de când infecția a fost detectată în premieră în orașul chinez Wuhan. Numărul deceselor, anunțat de Johns Hopkins University, se bazează pe informații publicate de autoritățile naționale din țările lumii, dar se crede că bilanțul real este mult mai ridicat. AP notează că pandemiei i-a luat opt luni să facă primul milion de victime, dar mai puțin de patru luni ca să omoare încă o dată pe atâția oameni. Într-o alocuțiune, secretarul general ONU, Antonio Guterres, a spus că efectele pandemiei au fost agravate de absența unui efort de coordonare global. „Știința a reușit, dar solidaritatea a eșuat”, a spus Guterres.

Președinția a dat publicității lista întâlnirilor pe care le va avea președinta Maia Sandu în a doua ei vizită oficială în străinătate, pe care o va face în 18-19 ianuarie la Bruxelles. Interlocutorii ei vor fi: Charles Michel, președinte al Consiliului European, Ursula Von Der Leyen, președinta Comisiei Europene, Josep Borell, Înaltul Reprezentat al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, ca și trei comisari ai UE: Johannes Hahn (Budget și Administrație); Didier Reynders, (Justiție); Olivér Várhelyi ( Vecinătate și Politica de Extindere). Maia Sandu se va întâlni de asemenea cu premierul belgian Alexander De Croo, cu Regele Phillippe al Belgiei și cu David Maria Sassoli, președintele Parlamentului European. Prima vizită oficială în străinătate ca președintă Maia Sandu a făcut-o la 12 ianuarie, la Kiev.

Livrările de vaccinuri anti-COVID-19 ale grupului Pfizer se vor reduce în săptămânile următoare din cauza lucrărilor de mărire a capacității de producție la fabrica europeană a companiei, au informat vineri câteva țări beneficiare. Germania a spus că încetinirea producției va dura 3-4 săptămâni. Agenția de sănătate publică norvegiană (FHI), care a făcut prima anunțul, nu a precizat cu cât anume se va reduce producția, dar a anticipat că Norvegia va primi săptămâna viitoare cu aproape 18% mai puține doze. FHI a mai precizat că scopul lucrărilor de la fabrica belgiană a concernului american este mărirea producției anuale de la 1,3 miliarde de doze la 2 miliarde.

Rusia a anunțat vineri că se retrage dintr-un tratat internațional care permitea survolarea unor obiective militare, după ce Statele Unite au denunțat înțelegerea. Ministerul rus de externe a spus într-un comunicat că retragerea americanilor anul trecut din Tratatul Cer Deschis (Open Skies Treaty) „a modificat semnificativ balanța de interese a statelor semnatare”, adăugând că propunerile Moscovei de salvare a tratatului după ieșirea Washingtonului au fost tratate cu răceală de aliații Statelor Unite. Tratatul intrat în vigoare în 2002 avusese menirea de a consolida încrederea între Rusia și occident permițând zecilor de țări semnatare să facă zboruri de recunoaștere pentru a colecta informații despre forțele armate și activitățile militare.

Ucraina a scos R. Moldova de pe „lista roșie” a țărilor cu cel mai mare risc de infectare cu COVID-19, a informat Ministerul Sănătății de la Kiev. Potrivit listei actualizate de autoritățile ucrainene, rata infectării în R. Moldova a coborât sub nivelul celei din Ucraina. În practică, aceasta înseamnă că moldovenii pot trece frontiera Ucrainei fără să prezinte un test negativ la COVID-19 și fără să stea în autoizolare timp de 14 zile. Totuși, la intrarea în Ucraina, trebuie să prezinte polița de asigurare medicală, care să acopere costurile unui eventual tratament pentru Covid-19. La rândul ei, Ucraina nu se află pe „lista roșie” actualizată săptămânal de autoritățile moldovene. Autoritățile moldovene au informat vineri despre 576 cazuri noi de infectare cu COVID-19, și 17 decese.

Guvernul Olandei, condus de premierul Mark Rutte, și-a dat demisia în urma unui scandal privind alocațiile pentru copii. Decizia este mai mult simbolică, pentru că în Olanda oricum vor avea loc alegeri în martie, iar guvernul va continuă să lucreze, interimar. Anunțul vine după o anchetă parlamentară încheiată luna trecută, care a descoperit că funcționarii de la fisc, cu încuviințarea guvernului, au ruinat financiar mii de familii acuzându-le nejustificat de fraude. Ancheta a stabilit că, pe parcursul ultimilor 10 ani, în care la putere s-a aflat Rutte, aproximativ 10 000 de familii au fost forțate pe nedrept să înapoieze subvenții de mii de euro, confruntându-se ca urmare cu fenomene negative ca șomajul, falimentul și divorțurile. Autorii anchetei au spus că aceste practici au constituit acte de „injustiție fără precedent”.

Germania intenționează să discute cu noua administrație americană despre gazoductul Nord Stream 2 îndată după inaugurarea de la Washington, a spus vineri ministrul de externe german Heiko Maas. Nord Stream 2, menită să dubleze cantitatea de gaze exportate de ruși în Germania, a devenit un subiect de dispută între Washington și Moscova, dar și între americani și unii din aliații lor vest-europeni. Concernul care construiește gazoductul a suspendat lucrările în decembrie 2019, din cauza amenințărilor cu sancțiuni americane. Administrația lui Donald Trump a criticat proiectul pentru că ar mări dependența europeană de energie rusească, iar unele țări est-europene ca Polonia și Ucraina au luat partea Washingtonului, simțindu-se ocolite și ignorate de partenerul lor vest-european, Germania.

Politicianul rus de opoziție Alexei Navalnîi spune că un membru al Fundației sale Anti-Corupție (FBK) a fost reținut sub acuzații de incitare la extremism.

Potrivit unei postări pe Twitter a lui Navalnîi din 15 ianuarie, Pavel Zelenski a fost reținut în legătură un tweet trimis anul trecut, după auto-imolarea jurnalistei Irina Slavina în orașul Nijni Novgorod. În tweetul său din 2 octombrie, Zelenski a criticat autoritățile ruse, spunând că sunt răspunzătoare de moartea jurnalistei.

Slavina a murit după ce și-a dat foc la 2 octombrie în fața sediului poliției din orașul ei, în urma unui raid în care poliția a căutat în apartamentul ei dovezi privind legături cu o grupare de opoziție. Înainte de a-și da foc, Slavina a postat pe Facebook declarația: „Învinuiți Federația Rusă pentru moartea mea”.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, spune că succesoarea sa la șefia statului, Maia Sandu, a provocat „o criză politică, constituțională și guvernamentală” prin „inacțiunea sa”, într-o aparentă referință la ezitarea președintei de a numi un nou premier. Într-un comunicat, vineri, Dodon mai spune că a convocat pentru luni, 18 ianuarie, Comitetul executiv al Partidului Socialiștilor, pentru a discuta „situația politică dificilă din țară care s-a creat după alegerea noului Președinte”. Maia Sandu a fost criticată și de alți politicieni și formatori de opinie pentru că preferă să aștepte deocamdată ca parlamentul să se autodizolve, în loc să numească unul sau doi premieri care să nu fie acceptați de actualul legislativ, deschizând astfel calea alegerilor anticipate.

Premierul interimar Aurel Ciocoi a declarat că există posibilitatea ca numărul de infectări cu Covid-19 să crească din nou, ca urmare a sărbătorilor de iarnă, moment în care s-ar putea impune și noi restricții sanitare mai dure. „Nu excludem posibilitatea ca valul de infectări să se extindă în următoarele 10-14 zile, luând în considerație perioada de intubație a virusului”, a spus Ciocoi vineri.

Referitor la vaccinurile anti-COVID-19, pe care R. Moldova speră să le primească în curând, prin platforma COVAX, premierul interimar a declarat că nu este clar dacă va fi Pfizer/BioNTech, un vaccin care necesită condiții speciale de stocare, sau cel al firmei americane Moderna, care este mai simplu de stocat și distribuit.

„S-ar putea să fie Pfizer, s-ar putea să fie Moderna, suntem în discuții”, a declarat Aurel Ciocoi.

Joi, OMS preciza că R.Moldova, alături de alte țări înscrise pe platforma COVAX, va primi vaccinuri la începutul lunii februarie, dar că ritmul procesului de livrare depinde și de dotarea fiecărei țări, logistica pusă la punct pentru distribuire și existența unui plan național de vaccinare.

Dacă însă rata de noi infectări cu coronavirus se menține la cote „rezonabile”, a mai spus Aurel Ciocoi, s-ar putea redeschide și sălile de concerte. Declarația a fost făcută în contextul în care pe 15 ianuarie se marchează Ziua Culturii Naționale.

Republica Moldova a reușit în ultimul timp să deblocheze relațiile cu vecinii săi - România și Ucraina, iar una din prioritățile următoare este resetarea relațiilor cu Uniunea Europeană, a declarat vineri președinta Maia Sandu într-un discurs susținut on-line în fața corpului diplomatic și angajaților Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. Maia Sandu are programată prima vizită la Bruxelles pe 18 ianuarie.

În privința relațiilor cu Rusia, șeful statului a spus că acestea trebuie să se bazeze pe dialog și respect reciproc. Maia Sandu s-a referit inclusiv la necesitatea evacuării trupelor și munițiilor militare staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, relatează Radio Chișinău.

Președinta Maia Sandu a menționat importanța unei mai bune coordonări dintre politica internă și cea externă. „Prioritatea mea cheie ca președinte, dar și mandatul oferit explicit de cetățeni, este să facem ordine în țară, la noi acasă pentru care va fi necesară o sincronizare maximă între politica internă și cea externă”, a declarat ea.

Directorul Agenției Federale de Investigații (FBI) a avertizat că există pericolul unor noi violențe la proteste și mitinguri organizate în zilele premergătoare inaugurării noului președinte american Joe Biden, pe 20 ianuarie. Christopher Wray a declarat joi că FBI urmărește un „număr mare de conversații” pe rețelele de socializate, încercând să distingă între „intenții și planuri concrete”.

El a mai spus, la o întâlnire cu vicepreședintele Mike Pence, că peste 200 de persoane sunt suspectate că ar intenționa să organizeze acțiuni violente, similare cu asaltul asupra Congresului de la Washington din 6 ianuarie, și a avertizat că oricine planifică o astfel de acțiune se poate aștepta la „vizita agenților FBI”.

Între timp, după ce Camera Reprezentanților l-a pus din nou sub acuzare pe președintele Donald Trump, de data aceasta pentru „incitare la violență/insurecție” pentru rolul jucat în asaltul din 6 ianuarie, Senatul dezbate dacă poate organiza procesul unui președinte, după ce acesta și-a încheiat mandatul. Senatul este cel care ar trebui să-l judece pe Trump, după ce a fost „impeached” (pus sub acuzare) de Camera Reprezentanților, dar prima sa ședință este programată pe 19 ianuarie, cu numai o zi înainte de încheierea mandatului. Republicanii președintelui Trump argumentează că, potrivit Constituției, actul de „impeachment” se referă strict la un președinte în exercițiu. Democrații, pe de altă parte, arată că și alți funcționari publici au fost judecați după încheierea mandatului, iar o condamnare l-ar împiedica pe Trump să mai candideze pentru orice funcție publică.

Pentru o condamnare în Senat este nevoie de o majoritate de două treimi, ori până acum, sunt numai câțiva senatori republicani care au declarat că ar sprijini condamnarea lui Trump.

Organizația internațională „Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor” a cerut autorităților din Rusia să anuleze legea „agenților străini” și să se asigure că agenția federală Roskomnadzor nu devine un instrument de obstrucționare a organizațiilor media și de cenzurare a ziariștilor.

Apelul organizației cu sediul la New York vine la două zile după ce Roskomnadzor a întocmit primele sale opt protocoale privind încălcarea legislației controversate despre „agenții străini” de către instituțiile media și în toate cazurile sunt vizate site-uri ale Europei Libere/Libertatea. Într-un comunicat, Roskomnadzor spune că paginile din internet ale serviciul rus al Europei Libere și televiziunii Current Time, precum și alte două portaluri ar fi comis încălcări administrative prin faptul că nu s-au identificat public ca agenți străini, riscând amenzi.

Legislația rusă privind „agenții străini” a fost adoptată în 2012 și extinsă ulterior, criticii spunând că are scopul persecutării oponenților puterii. Sunt desemnate drept „agenți străini” organizațiile care primesc donații din străinătate sau despre care statul rus consideră că servesc intereselor altor țări, acestea fiind supuse unei monitorizări stricte.

În urma unui amendament adoptat în decembrie 2020, pe această listă pot fi adăugate persoane individuale, inclusiv jurnaliști. Tot ceea ce publică o organizație media desemnată drept „agent străin” trebuie să fie identificat clar drept provenind din această sursă: articol de articol, video de video. Același lucru este valabil pentru relatările oricărui individ calificat drept „agent străin”.

Prin extinderea legii controversate, autoritățile ruse au declarat deschis că „relatarea faptelor constituie o crimă” și că nimic nu le va opri din încercarea de a „reduce la tăcere vocile care doresc să informeze, să apere și să interacționeze cu oamenii din Rusia”, a spus vicepreședinta Europei Libere/Libertatea, Daisy Sindelar.

Viitorul preşedinte american, democratul Joe Biden a prezentat un plan urgent de relansare de 1.900 de miliarde de dolari, destinat să combată pandemia de coronavirus, să accelereze campania de vaccinare și să mărească ajutorul direct acordat americanilor și comunităților locale, care suferă de pe urma consecințelor economice ale pandemiei.

Planul include o investiție majoră în programul de vaccinare anti Covid-19, pentru că Biden a promis ca în primele 100 de zile ale administrației sale să fie administrate 100 de milioane de vaccinuri.

Pe lângă finanțarea masivă a campaniei de vaccinare, administrația Biden vrea să sprijine micile afaceri și comunitățile locale lovite de pandemiei cu aproape 440 de miliarde de dolari. Cea mai mare parte a banilor se va duce pe ajutoare directe pentru americanii care și-au pierdut locurile de muncă.

Ajutoarele suplimentare de şomaj, din care trăiesc în continuare 18 milioane de americani, vor fi prelungite până la sfârşitul lui septembrie, precum şi posibilitatea unui concediu medical plătit în cazul contaminării cu COVID-19.

Preşedintele ales speră, de asemenea, să majoreze salariul minim la 15 dolari pe oră, mai mult decât dublul celor 7,25 de dolari actuali.

Vineri, 15 ianuarie, în România încep programările pentru etapa a doua a vaccinării anti Covid-19, în care intră persoanele cu vârsta de peste 65 de ani. bolnavii cronici, şi lucrătorii din domenii-cheie.

Autorităţile au decis joi seară că, pentru toate cele trei categorii, startul programărilor pe platforma online se va da în acelaşi timp, fără a fi prioritizaţi vârstnicii, scenariu care fusese luat în calcul la nivel guvernamental până la finalul zilei.

Totodată, ministrul român al Educației a anunțat joi că scenariul hibrid de învățământ nu va mai exista din 8 februarie, atunci când ar urma ca elevii să revină în școli. Acest scenariu, în care jumătate de clasă este prezentă fizic, iar jumătate face lecții online s-a dovedit ineficientă, a precizat ministrul, citat de Digi24.

Există trei scenarii stabilite pentru reluarea cursurilor în format fizic, în funcție de evoluția ratei de infectare la nivel local: toți copii la școală și grădiniță, prezență fizică numai pentru copiii de grădiniță, copiii din ciclul primar, clasele I-IV, și copiii din clasele terminale - VIII, XII, XII; sau cursul exclusiv online, în localitățile cu o incidență ridicată de contaminare cu Covid-19.

Mai multe: romania. europalibera.org

Creșterea numărului de cazuri de Covid-19 în întreaga Europă a dus la impunerea de noi restricții sau la prelungirea celor existente deja.

Germania a înregistrat un nou record cu 1.244 decese din cauza Covid-19, în ultimele 24 de ore, după ce vinerea trecută a înregistrat un maximum de 1.188 de victime, iar numărul de infecții zilnice a crescut la 25.164, potrivit datelor de la Institutul Robert Koch (RKI).

Numărul cazurilor pozitive la prima contagiune se ridică la 1.978.590, iar cel al deceselor la 43.881.

Numărul maxim de infecții a fost înregistrat pe 18 decembrie cu 33.777 de cazuri noi. În ansamblu, incidența cumulată în ultimele șapte zile se ridică la 151,2 cazuri la 100.000 de locuitori, iar noile infecții au totalizat 125.749 în ultima săptămână.

Începând cu 26 decembrie, numărul persoanelor care au primit deja prima doză de vaccin Covid-19 în Germania a crescut la 758.093, ceea ce corespunde cu 9,1 indivizi la mia de locuitori.

Portugalia reintră în lockdown începând de vineri, având în vedere creșterea exponențială a cazurilor noi și a deceselor cauzate de covid-19 de la sfârșitul lunii decembrie, cu un record de 116.328 de cazuri active care pun presiune asupra spitalelor, unde sunt 4.240 de internați și 596 de pacienți la Terapie Intensivă.

Carantina va dura cel puțin o lună, potrivit guvernului portughez, care a decis să mențină deschise școlile și serviciile de bază și, acolo unde este posibil, munca de acasă.

În plus, având în vedere presiunea asupra sistemului spitalicesc, ministrul Sănătății, Marta Temido, a emis o decizie care suspendă activitatea medicală care nu este urgentă și amână toate operațiile care nu prezintă un risc pentru pacient, inclusiv cele oncologice.

Țara, cu 10 milioane de locuitori, acumulează 8.236 de decese, peste o sută de decese pe zi de șase zile și are 507.108 cazuri pozitive de Covid.

Italia a înregistrat 507 de decese în ultimele douăzeci și patru de ore. 80.326 de persoane și-au pierdut viața de când a izbucnit criza, în februarie 2020. Este a doua țară europeană cu cele mai multe decese, depășită doar de Regatul Unit, potrivit datelor Universității Johns Hopkins.

Pe de altă parte, au fost confirmate 15.774 de infecții noi, o creștere în concordanță cu cea din ultimele zile și au fost efectuate aproximativ 175.000 de teste de diagnostic.

Aseară, Consiliul de Miniștri al Italiei a aprobat un decret care prelungește starea de urgență până la 30 aprilie și măsurile restrictive în vigoare în prezent și, în unele cazuri, cu limitări mai mari, până pe 5 martie.

Carantina este confirmată de la ora 10.00 seara până la ora 5.00 dimineața, iar barurile și restaurantele vor fi închise în continuare de la ora 18.00, la fel ca toate sălile de sport, piscinele și cinematografele.

Doar muzeele vor fi deschise și numai în acele regiuni unde se înregistrează cea mai mică rată de infecții.

Marea Britanie a înregistrat miercuri 1.564 de noi decese într-o singură zi, cea mai mare cifră de când a început pandemia, în timp ce au fost detectate 47.425 de infecții.

În total, 84.767 de persoane au murit până acum în țară din cauza coronavirusului.

Mai multe spitale din Regatul Unit au fost nevoite să recurgă la servicii de morgă improvizate pentru situații de urgență din cauza lipsei de capacitate în centrele de sănătate după creșterea numărului de decese din cauza pandemiei.

Pe de altă parte, cerința de a avea un test negativ Covid-19 pentru a putea intra în Anglia, care urma să intre în vigoare a doua zi dimineață, a fost amânată până pe 18, a raportat ministrul transporturilor, Grant Shapps, pe contul său de Twitter.

Cei care nu respectă această măsură pot fi amendați cu 550 de lire sterline (560 de euro).

Pasagerii, chiar și cu acest test negativ, vor trebui să stea în carantină timp de 10 zile.

Scoția speră să adopte aceeași măsură pentru călătoriile internaționale, în timp ce Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt așteptate să facă anunțuri cu privire la această cerință în zilele următoare.

Austria se află la al treilea lockdown din 26 decembrie. Hotelurile, restaurantele și spațiile de agrement sunt închise cel puțin până pe 24 ianuarie.

De asemenea, cursurile sunt suspendate și vor fi reluate începând de luni, 25 ianuarie, cu anumite limitări.

În ciuda restricțiilor, în această miercuri s-au înregistrat aproape 2.000 de cazuri noi și 49 de decese, ceea ce a ridicat la 6.900 numărul de decese provocate de coronavirus.

Franța - Guvernul francez a anunțat noi restricții, având în vedere pericolul agravării situației epidemice din cauza evoluției Covid-19 în țările vecine, care înregistrează acum cifre mult mai ridicate în țara de aproape 67 de milioane de locuitori. Nu este de așteptat ca un nou lockdown să fie decretat, totuși, pentru că numărul cazurilor din Franța nu mai crește într-un ritm atât de alert și este foarte departe de vârfurile din octombrie (când era de 60.000 de pe zi). Miercuri, 23.852 de noi cazuri au fost raportate în 24 de ore și 232 de decese, ridicând la 69.031 numărul de decese de la începutul pandemiei. De asemenea, deși nu există o explozie de cazuri noi, tendința este ascendentă, ajungându-se la 20.000 de infecții zilnice, comparativ cu 10.000 la începutul lunii decembrie.

Astfel, întreaga Franţa va fi plasată sub interdicţie de circulaţie de la ora locală 18.00 începând de sâmbătă pentru a limita răspândirea epidemiei de COVID-19. „Cu excepţia cazurilor legate de misiuni de serviciu public, toate locurile, magazinele sau serviciile care lucrează cu public vor fi închise la ora 18.00”, a declarat şeful guvernului, Jean Castex, în cadrul unei conferinţe de presă.

„Se pare că potrivit datelor disponibile până în prezent această măsură are o eficienţă sanitară: în primele 15 departamente unde interdicţia de circulaţie de la ora 18.00 a fost aplicată de pe 2 ianuarie, creşterea numărului de cazuri noi este de două sau chiar trei ori mai mică decât în alte departamente”, a spus Castex.

Pentru a evita o răspândire a tulpinilor britanică şi sud-africană şi a împiedica în special ca tulpina britanică – care reprezintă pentru moment doar între 1 şi 1,5% din contaminări – „să devină o tulpină dominantă” în Franţa, Castex a anunţat şi măsuri la frontiere. „Vom înăspri puternic condiţiile de intrare în țară”, a spus el. Astfel, orice călător care soseşte dintr-o ţară din afara UE va trebui „să facă un test PCR înainte de plecare şi să prezinte un test negativ pentru a urca în avion sau pe un vapor”.

Odată ajunse în Franţa, aceste persoane „vor trebui să se angajeze că se vor izola timp de şapte zile” şi să efectueze „un al doilea test PCR” după această perioadă.

Jean Castex a avertizat că o a treia izolare va fi aplicată „fără întârziere” în caz de „degradare epidemică puternică”, subliniind în acelaşi timp că situaţia actuală nu impune o astfel de măsură.

Școlile rămân deschise iar studenţii din primul an de la universităţi vor putea să-şi reia cursurile începând de la 25 ianuarie, în grupe reduse la jumătate.

Irlanda - Ministrul irlandez al Sănătății, Stephen Donnelly, a anunțat joi că aproape jumătate din noile cazuri de Covid-19, depistate în țara sa sunt cauzate de așa-numita variantă britanică, mai contagioasă, care a determinat Executivul irlandez să decreteze pe 6 ianuarie al treilea lockdown pentru cel puțin o lună.

Autoritățile sanitare au indicat miercuri că s-au înregistrat 63 de noi decese, dintre care cinci au avut loc în noiembrie, unul în decembrie și restul în această lună. Astfel, numărul total de decese a fost de 2.460, în timp ce în ultimele 24 de ore au fost detectate 3.569 de cazuri noi și un total de 159.144.

Rusia - Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a decretat joi reluarea cursurilor față în față de lunea viitoare pentru toți școlarii și menținerea până restricțiilor până pe 21 ianuarie.

Sobianin a spus că, pe de o parte, vacanța de Anul Nou a oprit creșterea infecțiilor, precum și extinderea campaniei de vaccinare, dar, pe de altă parte, internările în spital nu au scăzut, ceea ce a însumat mai mult de 13.000 de persoane. Centrul operațional pentru lupta împotriva Covid-19 a raportat joi că Moscova a înregistrat 5.893 de cazuri noi de coronavirus în ultimele 24 de ore, cel mai mare număr de la 1 ianuarie, contrazicându-l astfel pe Sobianin. În întreaga țară, numărul de noi infecții a crescut la 24 763 în ultimele 24 de ore.

EFE, Reuters, Johns Hopkins University

Vedeta muzicii pop Lady Gaga va intona Imnul Național al Statelor Unite la ceremonia inaugurării președintelui democrat Joe Biden, la 20 ianuarie, au informat joi organizatorii. Gaga, pe numele adevărat Stefani Germanotta, a făcut campanie pentru Biden în alegeri. La ceremonie va cânta de asemenea Jennifer Lopez, iar Amanda Gorman va recita o poezie. În seara inaugurării, actorul Tom Hanks va modera o emisiune TV specială, care își propune să ilustreze „rezistența și eroismul” americanilor, ca și nevoia de unitate națională și „însănătoșire” a societății. La show vor participa printre alții Justin Timberlake, Jon Bon Jovi, Demi Lovato și Ant Clemons.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a admis o parte din plângerile depuse de Ucraina în legătură cu invadarea Crimeii de către Rusia în 2014. Ucraina a depus o plângere invocând o presupusă încălcare regulată a drepturilor omului în perioada invaziei, între februarie și martie 2014, potrivit unei declarații a Curții. Acuzațiile admise de CEDO se referă la exercitarea de către Rusia a jurisdicției extrateritoriale asupra Crimeii, rețineri ilegale de persoane și intimidare. Cazurile de ucideri prin împușcare și reținerile de jurnaliști străini nu constituie însă o constantă, a stabilit CEDO, așa că nu vor fi obiectul judecății ei.

R. Moldova spune că s-a amânat aplicarea interdicției ieșirii spre Ucraina a mașinilor din regiunea transnistreană neechipate cu numere neutre și cu simbolul MD, întrucât populația din stânga Nistrului nu a apucat să se informeze suficient despre această cerință. Restricția convenită de R. Moldova și Ucraina ar fi trebuit să intre în vigoare la 15 ianuarie, dar într-un comunicat de joi al „externelor” de la Chișinău se spune că nu s-au făcut destule eforturi pentru informarea șoferilor, care riscă să se confrunte cu „inconveniențe majore”. Ministerul de Externe nu spune în comunicat până când se amână aplicarea noii măsuri, dar promite să revină cu informații.

Specialiștii avertizează că scăderea numărului de cazuri noi de infectare cu COVID-19 în ultimele zile nu trebuie să provoace prea mare optimism, căci urmează cel mai probabil o nouă creștere, care va reflecta socializarea mai intensă de sărbători. Șeful Secției Supravegherea epidemiologică a gripei și infecțiilor respiratorii de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Ștefan Gheorghiță, este citat de IPN cu supoziția că numărul de cazuri va crește în perioada următoare, ca urmare a sărbătorilor de iarnă, a revenirii în țară a moldovenilor din state unde numărul de cazuri este mare, precum și a începerii procesului de studii în clase. Ștefan Gheorghiță îndeamnă populația să fie prudentă, iar la apariția primelor simptome să se adreseze medicului de familie. Joi, autoritățile medicale au confirmat încă 741 de cazuri de infectare cu COVID-19 și încă 18 decese. În R. Moldova sunt internați peste 2,3 mii de pacienți cu COVID-19, dintre care 230 sunt în stare extrem de gravă, 41 fiind conectați la aparate de respirație asistată.

Agenția atomică a Națiunilor Unite (AIEA) spune că Iranul a informat-o că a început să instaleze echipamente pentru producția de uraniu metalic, ceea ce ar fi o nouă violare a acordului din 2015 cu puterile globale. Iranul insistă că noua evoluție este parte a efortului său pașnic de a găsi combustibili avansați pentru un reactor de cercetare de la Teheran, a mai informat AIEA. Dar uraniul metalic poate fi folosit și la producerea bombei nucleare, iar acordul din 2015 cuprinde o interdicţie pe 15 ani asupra „producţiei sau achiziţionării de plutoniu sau uraniu, sau a aliajelor acestora”. Iranul a încălcat unele prevederi ale acordului din 2015 în mod asumat, după ce Statele Unite, din inițiativa administrației lui Donald Trump, au abandonat înțelegerea, impunând Teheranului sancțiuni economice dure.

Administrația penitenciarelor din F. Rusă a spus joi că va fi „obligată” să-l aresteze pe criticul Kremlinului, Alexei Navalnîi, dacă se va întoarce din Germania duminică, așa cum a anunțat. Biroul din Moscova al Serviciului Penitenciar Federal (FSIN) al Rusiei a declarat într-un comunicat de presă că este „obligat să ia toate măsurile pentru reținerea” lui Navalnîi din cauza unei decizii judecătorești de comutare a pedepsei cu suspendare primită de el în 2014 - în pedeapsă cu închisoare. Navalnîi a anunțat miercuri că vrea să se întoarcă la sfârșitul săptămânii în Rusia pentru prima oară după ce a fost otrăvit în luna august 2020, într-un oraș siberian.

Vaticanul a anunțat joi că atât Papa Francisc, cât și predecesorul lui, fostul papă Benedict XVI, au primit prima injecție cu vaccin împotriva COVID-19. Francisc are 84 de ani, iar Benedict XVI - 93. Fostul suveran pontif s-a retras în 2013 și trăiește într-o mănăstire, în grădinile Vaticanului. Într-un interviu transmis la sfârșitul săptămânii, Papa Francisc a spus că opoziția față de vaccin este o formă de „negare suicidală” și i-a îndemnat pe oameni să se vaccineze. AFP notează că în decembrie Vaticanul a spus că este „moralmente acceptabil” pentru catolici să se vaccineze, chiar și în cazurile în care vaccinul a fost creat pe baza unor celule din fetuși avortați. Presa a relatat că Papa Francisc a primit vaccinul Pfizer-BioNtech, autorizat în Uniunea Europeană la 21 decembrie.

Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut să i se ridice mandatul primarului din Ungheni, Alexandru Ambros, după ce a ieșit la iveală că a semnat ordine de plată către firmele soției sale, Svetlana Ambros. O anchetă publicată pe site-ul investigativ Anticorupție.md a arătat că firma Svetlanei Ambros SRL Aledex Info a făcut vânzări de sute de mii de lei în ultimii ani în urma contractelor de achiziții încheiate cu Primăria. Firma a livrat administrației locale rechizite de birou și alte mărfuri. Alexandru Ambros a cedat soției sale partea sa din afacere după ce a obținut mandatul de primar. Potrivit ANI, Ambros urmează să fie decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică, inclusiv mandatul de primar pentru o perioadă de 3 ani, și va fi înscris în lista publică a persoanelor cu interdicții. Totodată, ordinele de plată semnate de către primar vor fi declarate nule. În replică, Alexandru Ambros spune într-o declarație citată de IPN că revocarea mandatului de primar poate fi făcută doar printr-o hotărâre definitivă a instanței de judecată, iar acum o astfel de hotărâre nu există.

R.Moldova ar putea primi primele vaccinuri anti Covid-19 pe platforma Covax ce a garantat asigurarea gratuită a 20 la sută din vaccinurile necesare pentru imunizarea cetățenilor ei, „în primele săptămâni ale lunii februarie”, a anunțat un oficial OMS astăzi la o conferință de presă.

“Vaccinul e pe drum. Acum sarcina este să ne pregătim să-l primim”, a afirmat în cadrul conferinței Oleg Benes, reprezentant al OMS Europa. “Organizarea vaccinării trebuie să fie o prioritate națională pentru toate țările și trebuie să ne asigurăm că vaccinul nu doar va veni, dar va fi și păstrat sau administrat în siguranță“, a continuat el.

Oficialul a precizat că cel puțin în prima etapă, cele 92 de țări din Covax vor primi vaccinurile produse de companiile Pfizer/BioNTech, care trebuie păstrat la minus 70 de grade C după care poate fi ținut numai 5 zile în frigidere normale. Din acest motiv, vaccinul va fi livrat în funcție de măsura în care țările respective sunt pregătite să-l stocheze și administreze.

Directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Henri P. Kluge, a declarat în aceeași conferință de presă că 95 la sută din vaccinurile care deja s-au administrat au ajuns predilect în 10 state din cele 31 care au început campania de imunizare. “Vaccinul trebuie să fie accesibil pentru toți, dar trebuie să fim și pragmatici: cererea depășește oferta, statele care deja se vaccinează sunt gata să ofere ajutor celorlalte, dar e nevoie de timp“, a spus el, adăugând că în 2021, pandemia nu va dispărea, dar va fi mult mai ușor de controlat.

Daniela Demișcan, șefa direcției sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății a precizat într-un interviu cu Europa Liberă, că în acest moment, R. Moldova dispune de posibilitatea de a depozita 146 de mii de doze de vaccin anti Covid-19, produs de Pfizer/BioNTech. Vaccinul trebuie păstrat la minus 70 de grade C iar după aceea, în frigidere normale, care există în centrele de sănătate, timp de cinci zile – perioadă în care trebuie folosit.

Totodată, R. Moldova va mai achiziționa două frigidere speciale, pentru vaccinul Pfizer/BioNTech, care este acum livrabil de pe platforma COVAX, a mai declarat Daniela Demișcan în interviul cu Europa Liberă.

Mai multe informații în cursul emisiunii „Moldova la ora 7” , de la ora 19.00.