Biblioteca Națională pentru copii „Ion Creangă” a lansat, vineri, campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună”. Pe parcursul anului, bibliotecile publice şi cele şcolare vor organiza activități de promovare şi lectură a cărţilor recomandate. Timp de patru ani, campania era cunoscută sub genericul „Copiii Moldovei citesc o carte”, însă la ultimele două ediții a fost încurajată și implicarea părinților.
Adăpostită în incinta Teatrului „Licurici” din centrul Chișinăului, Biblioteca Națională pentru copii „Ion Creangă” abia de se vede în spatele gheretelor și a chioșcurilor. Asta nu-i împiedică pe tinerii cititori să ajungă la locul lor de pelerinaj intelectual. La fel cum nu i-a împiedicat pe tinerii, care au umplut sala la evenimentul de lansare a campaniei „Să citim împreună”.
Cu Ștefan Săli am stat de vorba când tocmai se pregătea să prezinte o scenetă în fața oaspeților bibliotecii. Ștefan are 18 ani și învață la liceul „Nicolae Iorga”, dar spune că școala este ultimul loc unde l-ai găsi. Chiulește de la lecții ca să citească în voie, iar atunci când nu ține în mâini vreun volum de Bulgakov, Dostoievski ori Hemingway, ia și el penița.
Ștefan Săli: „Cel mai important lucru pe care l-am descoperit în viața mea au fost literele. Datorită lor am început cu încetul să adun gânduri noi, să-mi formez idei, să încep să descopăr noi autori.”
Europa Liberă: Cum îi facem pe tineri să citească mai mult?
Ștefan Săli: „Cred că trebuie să vină o pasiune dinăuntrul tinerilor. Nu trebuie să aibă iluzia că Internetul le poate oferi tot. Da, le poate oferi informații generale, dar ca să se aprofundeze e nevoie de cărți. Și ei trebuie asta să înțeleagă singuri.”
Europa Liberă: Ce pot oferi cărțile ce nu poate fi găsit în alte medii?
Ștefan Săli: „Pot oferi liniște. Într-o carte vezi doar foaia, literele, tu simți paginile... Chiar dacă e o carte virtuală, oricum simți atmosfera pe care o avea împrejurul lui scriitorul, atunci când scria.”
Eleva clasei a 8-a de la liceul „Mircea Eliade” Monica Pîrlici spune că lectura a devenit o dependență. Dar nu o deranjează această slăbiciune, cum o văd unii colegi. Ba chiar și-a găsit o justificare științifică: atunci când citești înainte de somn în fiecare zi, nu mai poți adormi fără să răsfoiești câteva pagini. „O confirmă și savanții!”, încearcă să mă convingă Monica. Firește că nu o contrazic, pentru că îmi place și mie acest somnifer.
„Sincer nici eu nu aveam o tragere de inimă să citesc, dar odată ce am citit o carte care a avut o temă mai interesantă, cum e romanul „Alina”, care are o temă foarte captivantă, fiecare pagină e plină de sucul artei, atunci când citești o carte deja simți nevoia să citești încă una.”
Colega de clasă a Monicăi, Valeria Bîrcă spune că degeaba citești o carte, dacă nu reușești să ajungi la profunzimea celor scrise, deconspirând intenția autorului. De asta s-a implicat în campania lansată de Biblioteca „Ion Creangă”.
„Perioada de după lectură e chiar mai importantă. Tu vorbești cu prietenii tăi, colegii tăi, afli părerea lor, opinia despre carte, ce cred despre personaje. Vezi și tu cu alți ochi cartea.”
Campania „Să citim împreună” a devenit deja o tradiție. Asta presupune întâi de toate ca cititorii să stea de vorbă cu autorii de romane. Organizatorii spun că în acest mod reușesc să aducă atât copiii, cât și părinții lor sub umbrela dragostei față de lectură. Pe parcursul anului, vor avea loc întâlniri cu autori, lecturi și discuții publice. Cărțile nu au fost alese la întâmplare. La dispoziția tinerilor stau titluri premiate la târguri internaționale, lăudate de critici și cititori, dar mai ales, scrise de autori contemporani din Republica Moldova. Pentru anul 2017, bibliotecarii recomandă „Ghiozdanul zburător” de Nicolae Popa, o istorie cu elemente fantastice despre viața școlară, și romanul pentru adolescenți „Alina” de Ion Anton, în care se discută traficul de ființe umane.
Deși lectura e o activitate solitară, discuțiile despre cele citite pot avea un efect terapeutic, spune directoarea adjunctă la Biblioteca Națională pentru copii „Ion Creangă” Eugenia Bejan:
„La prima ediție a acestei campanii, am promovat cartea „Fărâme de suflet” de Aurelian Silvestru. Am avut niște povești de succes, ca să zicem așa. O domnișoară din Bălți ne-a spus că după ce a citit această carte împreună cu mama ei, au reușit să-și refacă relația lor, care era deteriorată, care nu mergea. Știți cum este relația dintre adolescenți și părinți la un moment dat. Astfel de istorii am avut la fiecare campanie.”
Cât de mult sau puțin îi pasionează pe tineri lecturile? Răspunsul la această întrebare urmează să-l dea campania „Să citim împreună” al cărei bilanț se va face la finele anului.
