Centrul de Implementare a Reformelor este o nouă instituţie publică creată de Guvern recent și urmează să asigure implementarea eficientă şi coordonată a reformelor la nivel guvernamental, prin crearea unui sistem modern şi eficient de administrare. Iurie Ciocan care a devenit şef al acestui Centru de Implementare a Reformelor vorbeşte despre reformă și voinţă politică.
Europa Liberă: Ce înseamnă pentru dumneavoastră această funcţie şi de ce aţi acceptat-o? A trebuit mult timp ca să fiţi convins?
Iurie Ciocan: „Extrem de mare provocare. Eu, ca o persoană care am dedicat mult timp muncii inclusiv cu administrarea publică centrală şi locală, înţeleg în profunzime această provocare. Și vă asigur că nu este simplă deloc.”
Europa Liberă: Dacă ar fi ca cetăţean să daţi o notă la capitolul implementarea reformelor, ce notă aţi pune?
Iurie Ciocan: „Nu cunosc foarte bine cât de mult a fost implementat până în prezent. Dar ca cetăţean eu merg pe străzi, eu consum servicii publice şi aici am destul de multe de obiectat. Aşa că una din priorităţile mele este simplificarea accesului la serviciile publice ca prerogativă a reformei şi micşorarea numărului de funcţionari.”
Europa Liberă: Da, aceasta e povara cea mai mare pentru bugetul Republicii Moldova. L-am auzit chiar pe şeful delegaţiei UE la Chişinău spunând că guvernarea ar trebui să se preocupe la modul cel mai serios de această armată mare de funcţionari, li se mai zice şi birocraţi.
Iurie Ciocan: „M-aţi întrebat cum de m-am lăsat convins. Şi să ştiţi că nu în ultimul rând m-am lăsat convins de energia pe care o emană prim-ministrul Filip, în dorinţa dânsului de a schimba aceste lucruri. Şi, atunci când am văzut că eu, practic, gândesc la fel şi am aceleaşi viziuni şi sunt tot atât de dornic de a schimba lucrurile în ţara mea spre bine... Nu este o funcţie politică, şi aceasta este important pentru mine, pentru că nu am dorit să mă bag în politică, este o funcţie de administrare, o funcţie consultativă în cazul dat, de oferire a consultanţei şi am acceptat acest lucru.”
Europa Liberă: Timp de 25 de ani toate guvernele spun că au promovat reforme. Iar când îi întrebi pe cetăţeni să-ţi vorbească despre impactul reformelor asupra vieţii lor, mai degrabă ei blamează această noţiune de reformă, decât să numească o reformă care ar fi început şi ar fi fost făcută până la capăt ca să dea rezultate şi în interesul omului.
Iurie Ciocan: „Eu cu echipa cu care muncesc deja voi încerca să demonstrez că se poate şi altfel. Se pot iniţia reforme, se pot discuta public, se poate auzi opinia, şi a societăţii civile, şi duce reformele la bun sfârşit. Prima şi cea mai dificilă provocare acum este reforma administraţiei publice centrale, ceea ce înseamnă guvern, minister.”
Europa Liberă: Când începe şi când se termină această reformă, domnule Ciocan?
Iurie Ciocan: „Azi nu vă voi zice o dată „X” că începe, dar să ştiţi că destul de mult lucru deja a fost realizat la nivel de creare a unor viziuni cum ar trebui să funcţioneze guvernul într-o structură nouă. Au fost încadraţi atât specialişti de înaltă calificare din Republica Moldova, cât şi experţi internaţionali.”
Europa Liberă: Deocamdată se ştie doar că va fi redus numărul de ministere.
Iurie Ciocan: „Propriu-zis, reducerea fizică nu ar însemna nimic, dacă nu ar fi asociată şi cu acordarea de noi funcţionalităţi, de colaborări între instituţii, coraportarea lor atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Divizarea după competenţe şi stabilirea unor funcţionalităţi foarte clare, aceasta este viziunea. Instituţiile la etapa actuală par a fi „îngrăşate” cu diferite funcţii care nu sunt proprii unei administraţii publice centrale. Rolul unui minister este de a crea politici şi a controla executarea acestor politici. În rest, trebuie să meargă implementarea în agenţii şi subdiviziuni. Noi, când urmărim structurile şi organigramele ministerelor, care sunt disponibile şi pe paginile web ale acestora, vedem că mai puţin de jumătate dintre toţi cei încadraţi sunt implicaţi în elaborarea politicilor ramurale şi celelalte funcţii par a fi funcţii de deservire tehnică, de asistenţă, de suport. Şi aici noi vedem mult loc pentru optimizare. Pentru că instituţiile trebuie să genereze politici pentru dezvoltarea sectoarelor în care activează.”
Europa Liberă: Şi când vor începe disponibilizările?
Iurie Ciocan: „Nu este bine să vorbim despre disponibilizări. Statul, ca instituţie, este primul interesat să nu existe şomaj, oamenii să fie ocupaţi, să aibă un loc de muncă. Şi, odată cu implementarea noii structuri, sigur că nu toţi cei încadraţi se vor regăsi în noua structură. Şi aici vine obligaţia, poziţia statului să creeze condiţii ca fie prin recalificare, fie prin alte instrumente, aceşti cetăţeni să poată să fie încadraţi pe viitor.”
Europa Liberă: Ceea ce veţi încerca să promovaţi dumneavoastră trebuie să fie agreat şi de către o majoritate din Parlament.
Iurie Ciocan: „Fără voinţă politică nu există reformă. Oricât de buni ar fi consultanţii, experţii, sfătuitorii, nu va exista reformă, dacă nu va exista voinţă politică.”
Europa Liberă: Dar când ziceţi „voinţă politică”, la ce faceţi trimitere direct şi concret?
Iurie Ciocan: „La adoptarea legilor cu noua structură. Pentru că nu poţi implementa o nouă structură a guvernului până nu se adoptă o nouă lege cu privire la guvern, care ar reflecta noua structură. Procedurile de adoptare a legilor noi le cunoaştem – e asumarea de răspundere de către guvernare, cei care sunt la putere astăzi prin votul în Parlament. Aceste reforme şi oricare alte reforme sunt deseori dureroase, pentru că scot oamenii din zona de confort. Politicienii în asemenea situaţii sunt tentaţi să se gândească la viitoarele alegeri, cum vor reacţiona alegătorii după asemenea reforme. În ţările în care reformele au avut loc cu succes, şi aici avem destul de multe exemple, cetăţenii, dacă nu simţeau efectele acestei reforme, erau dispuşi să pedepsească prin vot guvernarea care a început ceva şi nu a dus până la capăt. V-am zis, m-am lăsat convins inclusiv din viziunea că există voinţă politică şi tărie de a începe şi a duce reforma până la bun sfârşit.”
Europa Liberă: Cel mai mult a fost criticată reforma în justiţie. Puteţi să interveniţi să schimbaţi ceva?
Iurie Ciocan: „Nu propriu-zis reforma în justiţie, dar multă lume are rezerve față de calitatea actului justiţiei. Şi aici s-ar putea mult de discutat. Eu nu sunt atât de bine pregătit astăzi ca să pot să vin cu anumite soluţii. Este cert că în momentul în care statul ori guvernarea îşi propune o reformă de asemenea amploare, trebuie văzute toate aceste reforme ramurale într-un singur context. Inclusiv reforma sistemului de salarizare în domeniul public, pentru că cei rămaşi la muncă trebuie să fie bine pregătiţi, pe de o parte. Pe de altă parte, stimulaţi financiar şi nefinanciar pentru a se menţine la o muncă. Fluctuaţia de cadre în instituţiile publice este destul de mare, tinerii nu cu prea multă dorinţă se angajează în instituţiile publice, graţie inclusiv salarizării, condiţiilor de muncă şi celorlalte constituante ce facilitează munca. Sectorul privat aici este mult mai atractiv. Deci, unul dintre obiective este şi crearea atractivităţii pentru munca în sectorul public.”
Europa Liberă: Iar atractivitatea? Doar salariul îi motivează?
Iurie Ciocan: „Nu doar. Salariul este una din motivaţii, dar multă lume pune accentul şi pe alte chestiuni nonmateriale, cum ar fi inclusiv accesul la traininguri, la programe de instruire, dorinţa de a realiza anumite lucruri care lasă amprentă în viaţa statului. Deci, sunt destul de multe alte stimulente.”
Europa Liberă: Aţi vorbit ceva mai devreme despre voinţa politică şi că cei care au ajuns să fie politicieni cam mereu se gândesc la următorul mandat.
Iurie Ciocan: „Este şi firesc.”
Europa Liberă: Dumneavoastră vă propuneţi anul 2017 şi 2018 să fie anii reformelor?
Iurie Ciocan: „Îşi propune guvernarea. Noi venim cu funcţii de suport, cu consultanţă şi cu puterea de a convinge în necesitatea acestor reforme şi promovarea acestora. Politicienii, la rândul lor, prin guvern, prim-ministru, ca reflecţia majorităţii parlamentare, vin cu voinţa politică şi cu tăria de a impune această reformă. Pentru că benevol nimeni nu doreşte să iasă din zona de confort.”
Europa Liberă: Candidatura dumneavoastră a fost susţinută de către partenerii externi ai Republicii Moldova…
Iurie Ciocan: „…inclusiv.”
Europa Liberă: …a fost consultată, din câte am înţeles, pentru că instituţia, entitatea pe care o conduceţi va colabora strâns cu donatorii internaţionali.
Iurie Ciocan: „Întocmai. Aşa este. În întrevederile, pe care am reuşit deja să le am cu mai multe instituţii donatoare, reprezentanţii misiunii Uniunii Europene în Republica Moldova, dânşii sunt extrem de interesaţi să susţină o astfel de reformă, care, cum am zis, să fie cap-coadă descrisă, ceea ce deja în bună parte s-a făcut şi să se purceadă la implementare.”
Europa Liberă: Această instituţie va avea şi fonduri separate?
Iurie Ciocan: „Ce înseamnă fonduri separate?”
Europa Liberă: Fonduri de bani.
Iurie Ciocan: „Instituţia are un cont în trezoreria statului, unde vor fi, în baza proiectelor, încasaţi bani pentru anumite necesităţi.”
Europa Liberă: Mă interesa, în primul rând, dacă vor veni bani de la partenerii externi, pentru ca să implementaţi ceea ce vă propuneţi?
Iurie Ciocan: „Există aşa o disponibilitate din partea instituţiilor partenere. Şi dânşii sunt de acord să ne susţină atât financiar, cât şi cu expertiză, prin delegarea de specialişti. Chiar pe parcursul acestei săptămâni în Chişinău se află un grup de experţi germani care au implementat reforme, începând cu reunificarea Germaniei şi până în prezent sunt în postura de a dirija anumite reforme în statul federal german. Au o vastă experienţă şi noi comunicăm împreună, vedem cum s-a reuşit în anumite circumstanţe, încercăm să pescuim lucruri utile pentru noi. Nu facem copy-paste. Cazul Moldovei este un caz absolut inedit, pornind de la faptul că noi trebuie să convingem cetăţenii în necesitatea reformei, pentru că reformele, cum am zis, sunt dureroase. Uitaţi-vă, reforma sistemului de pensionare a trezit, într-o mare parte, nedumerire la cetăţeni, până când nu a fost explicată în modul potrivit. După ce s-a comunicat, s-a explicat, este înţeleasă la justa valoare.”
Europa Liberă: Mai continuă aceste nemulţumiri din partea cetăţenilor.
Iurie Ciocan: „Da, dar deja este clar pentru multă lume că aceste reforme sunt necesare. Şi, pe de altă parte, ele îşi dau efectul în timp. În Germania, de exemplu, cetăţenii erau cei care impulsionau reformele, prin cererea de servicii publice, de apropiere a acestor servicii, de facilităţile oferite de stat, de optimizare a cheltuielilor statului pentru prestarea acestor servicii. Nu o dată am discutat cu dumneavoastră şi în acest studiou despre rolul personalităţii în istorie. Foarte mult depinde de driver, de conducătorul care şi-a asumat acest risc să ducă după sine corabia acolo unde are el viziunea să o ducă. Şi în momentul în care acest conducător face acest lucru, echipa ori comunitatea, societatea trebuie să ofere gradul necesar de suport, chiar dacă, la prima etapă, pare a fi anevoioasă, pare a fi greoaie, poate, aduce anumite suferinţe, cineva poate îşi pierde un loc de muncă.”
Europa Liberă: Asistenţa financiară din exterior va fi gestionată de către instituţia dumneavoastră?
Iurie Ciocan: „Inclusiv. O bună parte de muncă a fost deja realizată prin intermediul Cancelariei de stat. Această muncă continuă. Noi suntem într-un parteneriat foarte strâns cu Cancelaria de stat. Şi, a propos, Cancelaria de stat a făcut primii paşi în această reformă, pentru că a intrat în noul an cu o structură modificată, cu reducerea de personal, cu revizuirea fişei posturilor, a obligaţiilor funcţionale ş.a.m.d. Deci, prima care s-a modernizat a fost anume Cancelaria de stat, ca un bun exemplu pentru toţi ceilalţi.”
Europa Liberă: De ce v-am adresat şi această întrebare? Pentru că din partea cetăţenilor apar îngrijorări referitoare la faptul că, atunci când se implementează proiecte, reforme, se spală bani veniţi din exterior.
Iurie Ciocan: „Credeţi-mă că, atunci când partenerii externi au zis că este ok să vină această persoană, ei s-au uitat ce am făcut eu în ultimii 13 ani la CEC. Am avut proiecte destul de mari şi interesante la CEC. Nu au fost obiecţii nici pentru un eurocent, ori nici pentru un leu moldovenesc, atât cât au venit şi Curtea de Conturi şi orice alte expertize internaţionale.”
Europa Liberă: Contează, totuşi, pentru cetăţean cât de bine sunt gestionaţi banii.
Iurie Ciocan: „Transparenţa este un element indispensabil oricărei reforme. Trebuie să fie clar pentru toată lumea cum sunt folosiţi banii anume pentru această reformă şi care sunt rezultatele. Mi-am propus să creăm o pagină web, unde fiecare cetăţean ar putea să intre să vadă tracking-ul clar cum merge una ori altă implementare a reformelor, pentru că va fi gestionată nu o singură reformă într-un anumit domeniu. Sectoarele care necesită a fi reformate şi unde sunt pregătite deja documente pas cu pas, planuri pentru a implementa reforma sunt destul de multe. Acum trebuie să mergem spre implementare. Rolul acestui centru, viziunea lui este ca un instrument extern de impulsionare a schimbării. Trebuie să existe imbolduri externe, ca sistemul să se schimbe. Aşa e şi cu politicienii, se autoconservează, până când vine un imbold extern.”
Europa Liberă: Aţi spus că rămâneţi în afara politicii. Dar numele Iurie Ciocan se va identifica cu guvernarea.
Iurie Ciocan: „Nu cred. De ce ar trebui să se identifice cu guvernarea? Eu nu fac politică, nu ies în prima linie în domeniul politic. Eu cu echipa voi munci pentru susţinerea implementării reformelor şi susţinem acei oameni care vor să facă muncă. Dacă vor fi alţii în locul lor şi vor dori să continuăm acest lucru, eu cu aceeaşi plăcere o voi face. Pentru că muncesc în beneficiul societăţii ţării mele şi nu în beneficiul îngust al unei guvernări. Deci, nu se gândeşte cu termeni înguşti, pentru beneficii de scurtă durată ori pentru beneficii de grup. În cazul dat se gândeşte cu termeni mult mai largi şi aceasta m-a atras.”
Europa Liberă: Rămâneţi şi membru al Comisiei Electorale Centrale?
Iurie Ciocan: „Rămân, pentru că nu sunt incompatibilităţi. Funcţia, pe care o deţin acum nu face parte din categoria funcţiilor publice, nu sunt funcţionar ori nu sunt demnitar public. În cazul dat, funcţia pe care o exercit îmi permite să fiu şi membru al Comisiei Electorale Centrale.”
