Judecătoria Chișinău, sediul de la Buiucani, a decis astăzi să prelungească cu 30 de zile arestul la domiciliu al lui Ilan Shor care este cercetat penal în unul din dosarele devalizării băncilor. Primar la Orhei, Shor se află în arest la domiciliul său din Chișinău din luna iunie anul trecut. Într-un dosar conex, aceeași instanță a decis cu o zi mai devreme să-i aplice o măsură aspra altui inculpat, Veaceslav Platon, interzicându-i să mai ia parte la propriul proces pentru că ar fi manifestat lipsă de respect față de judecători.
Lui Ilan Shor i se aplică deja a doua oară arestul preventiv. El este anchetat de aproape doi ani în două dosare penale, fiind bănuit de escrocherie în proporții deosebit de mari şi de spălare de bani. Chiar dacă din raportul Kroll reiese că el a fost figură-cheie în dispariţia banilor din cele trei bănci falimentate, dosarul lui se află încă în faza examinării preliminare, până acum nu a avut loc nicio şedinţă în fond.
Într-un dosar conex, cu acuzații aproape similare – contribuția la falimentarea BEM şi spălare de bani - , este judecat şi Veaceslav Platon. Ilan Shor figurează ca martor în dosarul lui Platon, nu şi viceversa. Felul în care este examinat ultimul caz i-a determinat pe apărătorii lui Platon să vorbească de o atitudine diferită a procurorilor şi magistraților. Deoarece la început, cei doi erau cercetați împreună, avocaţii lui Veaceslav Platon au cerut ca dosarele să fie conexate. Demersul a fost însă respins de judecători. Iată cum explică avocatul Valeriu Pleşca:
„Ar fi trebuit să fie interesaţi şi procurorul, şi instanţa de judecată ca din dosar să nu se vadă porțiuni de realitate, dar să fie stabilit adevărul integral, să se vadă nu o parte din întreg, dar întregul”.
Avocaţii lui Veaceslav Platon au anunţat, într-o conferință de presă, că ieri clientul lor a fost exclus din proces de judecată, după ce ar fi fost bătut vineri în închisoarea numărul 13 din Chişinău. Apărătorii au afirmat că Platon ar fi descoperit camere de filmat în celulă sau şi că i-ar fi cerut explicaţii șefului închisorii. De asemenea, şi în camera de întrevedere cu avocaţii s-ar fi depistat dispozitive de înregistrare video, lucru ce ar fi o încălcare gravă la dreptul la apărare.
În ciuda stării de sănătate precare, au mai spus avocații lui Veaceslav Platon, acesta a fost dus forţat la proces, ședința la care ei nu ar fi fost citaţi. Ieri instanța a dispus schimbarea sechestrului de pe acţiunile pe care Platon le-ar deţine indirect la trei companii de asigurări pe mai multe conturi bancare. Magistraţii au dat curs astfel unui demers al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, care a argumentat că vrea să anuleze acţiunile, cu restructurarea emisiunii anterioare.
Procurorii au o altă versiune. Potrivit lui Viorel Morari, şeful procuraturii anticorupţie, Platon nu a vrut să se prezinte la proces, a simulat o boală, fapt ce ar fi fost constat de medicii de la urgenţă, ceea ce înseamnă tergiversarea procesului de judecată. La fel ar fi fost şi în cauzal avocaților, care au fost amendaţi pentru tergiversare, a spus procurorul-şef Viorel Morari.
Angajaţii Departamentului Instituţiilor Penitenciare au infirmat că Veaceslav Platon ar fi fost bătut în închisoare şi spun că deținutul refuză controlul medical. Cât despre presupusă cameră de filmat găsită, aceasta a fost transmisă specialiștilor care ar urma să stabilească ce reprezintă obiectul, a anunţat purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Ana Botez.
Avocatul Alexandru Postică, jurist la Asociaţia Promo-Lex, observă în felul în care sunt examinate dosarele Shor, Platon, Filat o aplicare neuniformă a legislației, deşi sunt dosare cumva asemănătoare. Postică spune că nu a întâlnit în practica sa cazuri în care inculpatul să fie exclus din proces.
„Pe de o parte, Filat deja stă în pușcărie bine-merci cu sentinţă, dar Shor n-are nici prima sentinţă şi, pe de altă parte, observăm şi dosarul Platon care se examinează cumva mai repede decât dosarul Shor. Vorbim aici mai mult despre uniformizarea practicilor judiciare, adică vedem că până la urmă tratarea nu este una uniformă de către aceiași judecători de instrucție sau judecătorul care nemijlocit examinează cauza în fond”.
Dar problema cea mare, potrivit mai multor jurişti, inclusiv a lui Alexandru Postică, e că aceste procese de rezonanţă sunt examinate departe de ochii lumii. Procuratura trebuie să fie mai transparentă, crede Postică, altfel majoritatea cetățenilor vor rămâne cu ideea că cineva are ceva de ascuns, așa cum s-a întâmplat în procesul fostului premier Vlad Filat. Încercările procurorilor de a convinge societatea că judecarea publică ar zădarnici cercetările în alte dosare nu şi-au avut efectul, fortificând-se ipoteza că fostul premier este mai curând un țap ispășitor decât unicul făptaș pedepsit pe merit.
