Șeful statului Igor Dodon, președintele Parlamentului Andrian Candu și premierul Pavel Filip au spus că instituțiile pe care le reprezintă trebuie să comunice și să evite „blocajul instituțional”, în ciuda divergențelor de opinie pe care le au în multe chestiuni, de la orientarea externă la recuperarea miliardului. Cei trei au făcut declarațiile marți, 21 februarie, în urma unor convorbiri la Președinție, la invitația șefului statului. Analistul politic și jurnalistul Anatolie Golea spune că această întâlnire trilaterală trebuie analizată în context electoral.
Anatolie Golea: „Această întâlnire denotă o anormalitate care există în Republica Moldova. Pentru că din acest eveniment s-a făcut un show adevărat, un eveniment de anvergură, dar, de fapt, asemenea întâlniri nici nu ar fi trebuit să fie reflectate în presă. Aceste întâlniri sunt ceva de rutină. Preşedintele Parlamentului şi primul ministru ar trebui să se întâlnească de trei ori pe zi, poate nu în trei, poate în diferit format, poate în doi, poate cu invitarea unor miniştri, poate cu participarea unor consilieri prezidenţiali. Aceasta este guvernarea ţării. Cu părere de rău, am ajuns în această stare de anormalitate, când preşedintele, spicherul şi primul ministru nu comunică cu desăvârşire. Am auzit chiar că la Preşedinţie există interdicţia aproape oficială de a lua legătura cu miniştri, ceea ce mi se pare total anormal. Noi am mai avut confruntări, contradicţii dintre Parlament, Preşedinţie şi Guvern. Am avut situaţia din 1999, 2000, când a fost modificată Constituţia în pofida voinţei preşedintelui. Dar eu îmi amintesc foarte bine că chiar şi în acea situaţie nici nu se punea problema să nu se numească un ministru sau să nu se numească un ambasador sau să se creeze alte disfuncţionalităţi în stat, indiferent de relaţiile personale şi relaţiile dintre instituţii.”
Europa Liberă: Aparent, s-a creat impresia că ar exista divergenţe mari pe subiecte de politică externă. Nu a surprins pe nimeni acest lucru, dar, oricum, domnul Dodon, în calitate de şef de stat, continuă să spună că el va semna de curând un memorandum cu Uniunea Euroasiatică. Pe de altă parte, spicherul Andrian Candu spune că acest lucru nu ar produce efecte juridice. Iar guvernul urmează să continue apropierea ţării de Uniunea Europeană. Sunt divergenţe mari?
Anatolie Golea: „Divergenţa esenţială, primordială constituie subiectul alegerilor anticipate, de fapt.”
Europa Liberă: Socialiştii continuă să insiste pe alegeri anticipate, iar şeful statului, care a condus acest partid, a tot spus, de când se află în jilţul de preşedinte, că provocarea alegerilor parlamentare anticipate ar fi unica soluţie pentru dezvoltarea ţării.
Anatolie Golea: „Exact. Şi, respectiv, comportamentul reiese din acest deziderat. Deci, toate celelalte contradicţii – vectorul politicii externe, împuternicirile preşedintelui, iniţiativele de a organiza referendumuri, modificarea Constituţiei, furtul miliardului, anularea acestei legi – toate acestea sunt urmările principalei contradicţii. Toate acestea sunt un fel de PR, un fel de elemente ale campaniei electorale care deja a fost declanşată de către preşedintele Dodon şi Partidul Socialiştilor, în primul rând. Guvernarea trebuie să se implice, să facă şi ea ceva şi, respectiv, aceste subiecte de campanie nu se discută separat şi nu se vorbeşte că sunt subiecte de campanie şi se discută la pachet. Dar, de fapt, ping-pongul acesta este din cauza opţiunilor diferite în ceea ce priveşte alegerile anticipate. Un lucru esenţial şi semnificativ din întâlnirea care a avut loc săptămâna curentă este declaraţia preşedintelui că „dacă nu aţi dori să modificaţi prerogativele preşedintelui, să-i delegaţi dreptul de a dizolva Parlamentul, s-ar putea şi o variantă mai radicală, trecerea la republică prezidenţială’.”
Europa Liberă: Da, vrea atribuţii mai mari pentru funcţia de preşedinte. Iar sintagma „republică prezidenţială” se întrezăreşte că ar fi scopul pe care îl urmăreşte domnul preşedinte.
Anatolie Golea: „Această declaraţie a fost făcută pentru prima dată aproape ultimativ: „Dacă nu acceptaţi o variantă mai moderată, va fi una radicală. Această declaraţie trebuie să pună în gardă clasa politică, analiştii, societatea. Noi unde mergem: spre dictatură, spre guvernarea de către o singură persoană? Dacă preşedintele Snegur, preşedinte Lucinschi cereau împuterniciri mai aproape de alegeri, împuterniciri suplimentare, şi vorbeau despre o eventuală republică prezidenţială spre sfârşit de mandat, preşedintele Igor Dodon a trecut la această retorică deja în primele 50 de zile de mandat, ceea ce este extrem de alarmant. Ce va urma? Ce va fi mai departe? Preşedintele, care trei luni în urmă era în plină campanie electorală, nu ştia care sunt împuternicirile şefului statului? Nu ştia pentru ce pledează? Nu ştia că preşedintele, de fapt, nu este un factor de decizie foarte important? Ba da, ştia. Şi acum, când ajungem la această retorică radicală, de fapt, societatea trebuie să vadă ce urmează. Şi delegarea preşedintelui dreptul de a dizolva Parlamentul trezeşte multe dubii. În ce condiţii? La propria discreţie? Nu am văzut un proiect de lege, urmează să vedem proiectul de lege, să ştim în ce condiţii preşedintele vrea să dizolve Parlamentul. Când îi abate domniei sale? În fiecare an? Sau cum?”
Europa Liberă: Aceste declaraţii pe care le face şeful statului, Igor Dodon, el le face pe cont propriu sau, totuşi, ceea ce spun mai mulţi analişti, că ar exista temerea că preşedintele şi coordonatorul coaliţiei de guvernare, Vladimir Plahotniuc, acţionează, de fapt, concertat?
Anatolie Golea: „Eu cred că există anumite înţelegeri între, cum am mai auzit, preşedintele de facto şi preşedintele de jure care guvernează ţara. Anumite înţelegeri există. Dar nu cred că acţionează concertat. În al doilea rând, cred că sunt deja anumite devieri, derogări de la înţelegerile de principiu care au existat iniţial. Şi, cu certitudine, există nişte linii roşii, peste care cei doi nu trebuie să păşească. Şi atunci va fi perioada culminantă în mandatul preşedintelui Dodon, când dânsul va încerca să treacă peste aceste linii roşii şi va urma reacţia lui Vladimir Plahotniuc. Atunci cred că se vor întâmpla mai multe lucruri importante pentru politica din Republica Moldova. Deocamdată, este acest ping-pong al declaraţiilor, pregătirea către campanie preelectorală, înainte de campania electorală.”
Europa Liberă: S-a lăsat să se înţeleagă că singura temă pe care a existat un oarecare consens a fost dosarul transnistrean. Chiar se va găsi numitor comun pentru a se ajunge la o apropiere a celor două maluri ale Nistrului?
Anatolie Golea: „Nu cred că se va ajunge la consens pentru ca cele trei instituţii foarte importante din stat să aibă o poziţie unică în dosarul transnistrean, din considerentul că Igor Dodon nu a renunţat niciodată la proiectul de lege privind soluţionarea conflictului transnistrean prin federalizarea, a se citi transnistrizarea Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Se zice că el nu mai pomeneşte de această federalizare a ţării.
Anatolie Golea: „Este adevărat, nu vorbeşte despre această federalizare. Şi ţin să cred, bănuiesc şi chiar aş vrea să cred că aici este meritul domnului Vasile Şova, fostul ministrul al Reintegrării, actualmente consilier prezidenţial pe dosarul transnistrean. Anume în perioada domnului Şova a fost memorandumul Kozak, domnul Şova cunoaşte riscurile care au existat. Şi am observat că, din momentul în care Vasile Şova a devenit consilier prezidenţial, Igor Dodon nu mai vorbeşte despre federalizare. Dar, în acelaşi timp, nu a fost nicio declaraţie prin care dânsul ar renunţa public la proiectul de federalizare şi ar vorbi despre integritatea teritorială a Republicii Moldova. Mai mult decât atât, preşedintele Igor Dodon l-a felicitat public şi s-a lăudat cu aceasta ulterior, că l-a felicitat cu alegerea în funcţia de preşedinte al Transnistriei pe liderul Vadim Krasnoselski. Lucru anormal, când un şef de stat felicită un lider separatist. Chiar dacă discută cu el şi chiar dacă este situaţia care este, nu are dreptul să sfideze Constituţia Republicii Moldova, felicitând un lider separatist, care pledează constant pentru independenţa Transnistriei.”
Europa Liberă: O asemenea declaraţie domnul Krasnoselski a făcut la puţin timp după ce a avut acea întâlnire cu preşedintele Igor Dodon. Şi a lăsat să se înţeleagă că nu renunţă la ideea de recunoaştere a regimului secesionist.
Anatolie Golea: „Şi declară constant cei de la Tiraspol că negocierile în formatul „5+2”, în opinia celor de la Tiraspol, nu au ca scop şi nu pot să ajungă la determinarea statutului special al Transnistriei în componenţa Republicii Moldova. Liderii transnistreni, prin aceste negocieri, urmează cu totul alte scopuri, de fapt, urmează scopul de a obţine legiferarea, de a-şi soluţiona problemele. Şi Republica Moldova constant ajută la consolidarea regimului separatist din Transnistria. Aceasta este realitatea deocamdată. Rămâne să vedem acest punct de vedere comun al Chişinăului privind dosarul transnistrean şi să vedem ce se va întâmpla.”
Europa Liberă: Cei trei demnitari ai statului nu au căzut de acord pe mai multe teme importante, inclusiv deschiderea unui oficiu de legătură NATO la Chişinău. Igor Dodon continuă să-şi multiplice declaraţia, spunând că, dacă se deschide un oficiu NATO în Republica Moldova, va fi ulterior închis. Ce scop urmăreşte el?
Anatolie Golea: „Nu este altceva decât PR politic, nimic mai mult, în perspectiva alegerilor parlamentare şi consolidării electoratului propriu, în primul rând.”
Europa Liberă: Guvernul i-a trimis domnului Dodon o listă cu nouă nume de ambasadori care trebuie confirmaţi prin decret prezidenţial. Va semna decretele domnul Dodon?
Anatolie Golea: „Eu cred că nu va semna decretele până nu vor fi satisfăcute anumite orgolii ale preşedintelui, în primul rând, rechemarea ambasadorului din România. Igor Dodon în actuala campanie electorală pentru parlamentare, care a demarat deja, după cum am spus, vrea să dea dovadă că este un preşedinte puternic, care are caracter şi este foarte dur, este un ţar cum place poporului, majorităţii populaţiei Republicii Moldova. Şi dânsul a promis că nu va numi ambasadori, până la rechemarea ambasadorului de la Bucureşti. Şi cred că nu va semna aceste decrete.”
