Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a criticat dur inițiativa președintelui Igor Dodon care a cerut cinci pârghii noi pentru dizolvarea Legislativului. Speakerul a numit propunerile lui Dodon drept „dorință de a supune Parlamentul”. Potrivit șefului statului, majoritatea moldovenilor ar pleda pentru alegeri legislative anticipate. Igor Dodon vrea să-i fie oferite instrumente de control asupra Parlamentului şi consideră că trebuie să fie asigurat ceea ce a numit un echilibru între puterea legislativă şi instituţia prezidenţială. Valentina Ursu i-a cerut opinia expertului în drept constituţional Victor Puşcaş.
Victor Pușcaș: „Parlamentul poate fi dizolvat conform articolului 85 din Constituţie în două situaţii. Prima situaţie, când se blochează activitatea legislativă, adică pe parcurs de trei luni de zile nu se adoptă niciun act normativ, nicio lege. Şi al doilea motiv poate fi atunci când nu se formează guvernul sau a căzut guvernul, sau după alegeri nu există majoritate parlamentară şi nu îl formează. Cu alte cuvinte, e vorba de formarea guvernului. A mai fost o situaţie în Constituţie, putea fi dizolvat Parlamentul, atunci când nu putea fi ales preşedintele Republicii Moldova ales de către Parlament.”
Europa Liberă: Exact.
Victor Pușcaș: „Acum eu nu îmi pot imagina care ar fi motivele. Aşteptăm la începutul lunii martie că, chipurile, vor fi indicate motivele de dizolvare a Parlamentului. Eu socot că nu chiar corect a procedat domnul preşedinte, când a spus că el se află în opoziţie faţă de Parlament şi de guvern sau faţă de actuala guvernare. Chestiunea e în aceea că preşedintele nu poate bloca activitatea Parlamentului sau a Guvernului. Sunt foarte multe pârghii constituţionale care îl obligă să-şi exercite, potrivit Constituţiei, atribuţiile sale.”
Europa Liberă: Domnul Dodon argumentează solicitarea sa prin faptul că ar dori să dea preşedintelui Republicii Moldova instrumente eficiente de control asupra activităţii Parlamentului şi invers. Şi consideră că trebuie să introducă un echilibru între puterea legislativă, parlamentară, pe de o parte, şi instituţia prezidenţială, pe de altă parte, care este aleasă prin vot direct de către cetăţeni.
Victor Pușcaș: „Mecanismul Preşedinţiei nu este definitivat în Republica Moldova. Conform Constituţiei de până în anul 2000, preşedintele avea cu totul alte atribuţii şi în privinţa guvernului, şi a Parlamentului. Dar din 2000 încoace au fost suficient micşorate. De exemplu, preşedintele putea să consulte guvernul în unele probleme sau putea chiar să conducă şedinţele guvernului până în 2000. Preşedintele putea să elibereze orice ministru, dar cu acceptul primului ministru. Acum iniţiativa nu mai aparţine preşedintelui, aparţine primului ministru de numire şi eliberare din funcţie a miniştrilor. De aceea, acest mecanism, dacă e ales de către întreg popor, înseamnă că trebuie să fie modificate sau cumva evidenţiate mai pe deplin raporturile dintre preşedinte şi Parlament, şi guvern.”
Europa Liberă: Poate, Igor Dodon tocmai acum profită de aceste lacune în legislaţie şi încearcă să obţină ceva?
Victor Pușcaș: „Nu vreau să îl critic pe fostul preşedinte ales de către Parlament, dar se tot spunea la tot pasul că nu face nimic. Acum activismul actualului preşedinte, iarăşi, pe unii îi deranjează în Republica Moldova, de ce e atât de activ. Eu cred că, totuşi, este şeful statului.”
Europa Liberă: Eu am zis că el vede că există lacune legislative.
Victor Pușcaș: „Vede. Bineînţeles că există, dacă faţă de statutul preşedintelui care a fost până în 1994, până la adoptarea Constituţiei, pe urmă 1994-2000, când prin legea nr. 1115 a fost modificată Constituţia. Şi acum Curtea Constituţională, cum spune, a revigorat, dar, de fapt, a modificat Constituţia acolo unde a socotit de cuviinţă. E clar că sunt aceste lacune. Dar vreau să vă spun că mecanismul, dacă noi avem republică parlamentară, după exemplul Israelului, unde prim-ministrul are cu totul alt rol, uitaţi-vă, Italia, republică parlamentară sau uitaţi-vă Germania, republică parlamentară, unde prim-ministrul sau cancelarul de stat are cu totul alte influenţe. Noi, dacă cerem de la preşedintele Republicii Moldova, atunci trebuie să îi fie date şi pârghiile necesare.”
Europa Liberă: Acum domnul Dodon se adresează Legislativului, dar el nu are marea majoritate a voturilor în Parlament.
Victor Pușcaș: „Atunci, sunt două modalităţi. Poate să se adreseze în Parlament şi, cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi, să fie votate modificările în Constituţie. A doua cale este modificarea Constituţiei prin referendum. Referendumul poate fi iniţiat de subiecții indicați în articolul 141 din Constituţie, 200.000 de cetăţeni, dar, de fapt, 360.000, cum interpretează Comisia Electorală Centrală, primul subiect. Al doilea subiect, o treime din deputaţi. Şi al treilea subiect, guvernul: preşedintele este lipsit de dreptul de iniţiativă legislativă constituţională, el nu poate iniţia modificarea Constituţiei nici chiar prin refendum. Preşedintele poate iniţia numai un referendum legislativ, adică să adopte sau să abroge o lege sau referendum republican consultativ.”
Europa Liberă: Domnule Puşcaş, ce şanse de izbândă are această iniţiativă a preşedintelui Igor Dodon?
Victor Pușcaș: „Mulţi vorbesc de şanse, dar noi trebuie să vorbim de probleme, dacă există problemă.”
Europa Liberă: Problemă există, aţi spus-o chiar dumneavoastră.
Victor Pușcaș: „Atunci, cum o vor rezolva? El încearcă şi trebuie să încerce să folosească modalităţile prevăzute de către legislaţia naţională, de Constituţie. El încearcă să rezolve problema pe cale constituţională şi nu altfel. Are tot dreptul aceasta să o facă.”
Europa Liberă: În caz că până pe data de 24 martie nu vor fi acumulate o treime din semnăturile deputaţilor, Igor Dodon zice că îşi rezervă dreptul să realizeze această iniţiativă prin colectarea semnăturilor şi prin iniţiativa populară.
Victor Pușcaș: „Iniţiativa populară... Cu articolul acesta e lungă discuţia, articolul 141, alineatul 1 şi veţi vedea că el este contradictoriu. Articolul este întocmit pentru judeţe şi nu pentru raioane, cum sunt astăzi.”
Europa Liberă: Exact. Vă întreb pe dumneavoastră, ca un om cu mare experienţă, ca un bun constituţionalist, deznodământul acestei probleme care poate fi?
Victor Pușcaș: „Pe calea iniţiativei populare va strânge nu mai puţin de 20.000 de semnături din 16 unităţi administrative de nivelul doi, că sunt 32 de toate, plus municipiul, undeva 17.000-18.000 trebuie de prezentat din 17-18 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi, nu mai puţin, câte 20.000. Dar noi avem raioane unde alegători sunt mai puţin de 20.000. De exemplu, Basarabeasca sau alte raioane.”
Europa Liberă: Şi în cazul acesta?
Victor Pușcaș: „Şansele, chiar şi prin iniţiativa populară, atragem atenţia, că sunt raioane destul de mici. Orheiul şi Hânceştiul au peste 110.000 de populaţie, restul sunt mici raioane. Dar un şir de partide vor orienta alegătorii săi să nu participe sau să blocheze, sau să voteze împotrivă, sau să nu dea semnătură. Cu alte cuvinte, pe domnul preşedinte îl paşte şi unele insuccese în această problemă.”
Europa Liberă: Insuccese, iar alţi deputaţi ar putea să spună că, mai degrabă, ei anunţă un impeachment în Legislativ.
Victor Pușcaș: „Impeachmentul e mai greu, deoarece trebuie o treime să iniţieze din deputaţi, pe urmă două treimi să îl suspende şi în termen de o lună de zile trebuie să se petreacă referendum republican, la care trebuie să voteze, ca să-i anunţe impeachment, să voteze nu puţini de cât au votat pentru dânsul la alegeri. Aşa e scris în Constituţie, nu mai puţin de cât au votat pentru dânsul la alegeri sau nu mai puţin de jumătate de cei înscrişi în liste. Tot va suferi un eşec definitiv.”
Europa Liberă: Eşecul impeachment-ului?
Victor Pușcaș: „Da. Vă amintiţi în România în privinţa lui Băsescu au fost acumulate vreo 50 de încălcări şi prin referendum nu a trecut, câţiva ani în urmă. De aceea, cu toate că nu ar trebui să comentez situaţia, dar, în opinia mea personală, vom întinde situaţia aceasta până la alegerile parlamentare. Acolo se va dovedi cine va câştiga, înseamnă că va câştiga pentru mult timp. Cine va suferi înfrângere, va suferi înfrângere definitivă.”
Europa Liberă: Dar populaţia interpretează că aceasta ar însemna un început de campanie, preelectorală.
Victor Pușcaș: „Fiind din ’90 încoace în epicentrul evenimentelor, eu nu am visat că vom ajunge la o aşa situaţie ca astăzi, cum spunea Troţki, „перманентная революция”, la noi însă alegeri permanente parlamentare, fiindcă toţi se pregătesc de alegeri. Nu să organizeze activitatea economică, socială, dar cum să câştige alegerile. E problemă de lungă durată şi poate să se întindă până la alegerile parlamentare. De fapt, alegerile parlamentare vor fi ordinare, după 30 noiembrie 2018.”
