La 22 de ani de activitate, Editura Cartier organizează astăzi o nouă ediţie a evenimentului „Noaptea Cărţilor Deschise”. Şi la ediţia din acest an, a opta la număr, cărţile Cartier se vor vinde la jumătate de preţ până aproape de miezul nopţii în librăriile editurii.
Despre scopul acestui eveniment, cui îi este dedicat, şi cine are în primul rând de câştigat de pe urma lui, dar şi în general despre rolul cărţii în era digitală vorbim cu scriitorul Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier.
Europa Liberă: Domnule Erizanu, care e scopul „Nopţii cărţilor deschise” şi cine are de câștigat, în primul rând, de pe urma unui eveniment de acest fel?
Gheorghe Erizanu: „În primul rând, vrem să demonstrăm că librăriile sunt un spaţiu prietenos. Doi: vrem să apropiem cartea de cititor. Trei: câştigă şi cititorul şi editorul, şi librarul. Cititorul procură carte la jumătate de preţ, iar librarul câştigă sute de prieteni noi.”
Europa Liberă: Cum alegeţi cărţile pe care le oferiţi cu jumătate de preţ? E vorba de volume care se vând bine …
Gheorghe Erizanu: „E foarte simplu, este vorba despre toate cărţile Editurii Cartier. ”
Europa Liberă: Deci, nu e vorba numai de volume care se vând mai prost.
Gheorghe Erizanu: „Nu. E vorba despre absolut toate cărţile Cartier.”
Europa Liberă: Nu aveţi impresia că un asemenea eveniment e mai curând dăunător, decât folositor? Nu cumva prin aceste reduceri incredibile îi învățați pe oameni că o carte nu e un lucru important, care merită să coste mult? Nu cumva îi învățați pe oameni să cumpere numai carte ieftină şi numai atunci când sunt reduceri mari?
Gheorghe Erizanu: „Noi am învăţat oamenii că cartea costă. Prin anii '90 când apăreau primele cărţi ale Cartierului lumea era obișnuită că cărţile se dăruiesc sau se iau pur şi simplu. În al doilea rând, cărţile Cartier au un preţ real şi comparabil cu preţul cărţilor în România. Trei: noi indicăm preţul cărţii pe copertă de vreo cinci ani sau chiar mai mult. O să vedeţi că fiecare carte Cartier are indicat preţul pe copertă care nu este deloc mic. Preţul cărţii, în general, va fi tot timpul în creştere şi nu o să fie niciodată în scădere. Datorită situaţiei economice proaste în care se află Republica Moldova acest gest este făcut pentru cei care vor cu adevărat să-şi cumpere o carte, dar nu îşi pot permite. Un editor este, cred, primul om interesat ca populaţia ţării să fie bogată.”
Europa Liberă: Aţi făcut o statistică în acești ani ca să ne spuneți ce titluri anume se vând mai bine la „Nopţile cărtilor deschise”? Şi cine sunt cei care le cumpără?
Gheorghe Erizanu: „Cei mai mulţi sunt tineri. Este un lucru îmbucurător. Sunt foarte mulţi liceeni, sunt foarte mulţi cumpărători până în 30 de ani. Nici nu ştiam că avem atât de mulţi tineri până la „Noaptea Cărţilor Deschise”. Vom vedea în acest an dacă aceşti tineri au mai rămas în Republica Moldova. Nu pot să spun că un anumit titlu merge mai bine decât altul. Fiecare titlu îşi are cumpărătorul lui. Bineînțeles că la acest gen de acțiune cel mai convenabil este să cumperi cărţile care sunt mai scumpe, câştigi. Lumea cumpără cărţi de care are nevoie.”
Europa Liberă: Vorbeați despre profitul cititorului şi aici lucrurile sunt clare. Care este însă profitul Dvs. ca editor pentru că şi pe el l-aţi pomenit?
Gheorghe Erizanu: „Editorul şi librarul îşi câştigă prieteni şi cumpărători noi. Ei vin astăzi pentru a cumpăra carte la jumătate de preţ. Nu vine nimeni să cumpere cărţi de mii de lei. Nu are nimeni aşa sume să vină şi să cumpere cărţi în cantităţi foarte mari. Dar lumea vede cartea, după aia revine şi o cumpără la preţ normal. Noi mizăm pe un cititor cu bun simţ şi încercăm să fim şi noi cu bun simţ. Cititorul care o să intre în librărie astăzi, o să revină mâine şi poimâne.”
Europa Liberă: Adică e şi un fel de publicitate?
Gheorghe Erizanu: „Da, este o încercare de a fideliza cumpărătorul.”
Europa Liberă: Dar nu este totuşi un soi de concurenţă neloială în raport cu alte librării, edituri?
Gheorghe Erizanu: „De exemplu, în vinerea neagră din toamnă ceilalţi editori pot participa cu acelaşi succes. Dacă mă întrebaţi despre concurenţă neloială, atunci, de exemplu, la târgul de carte unele edituri vindeau carte la 50 la sută. Fiecare îşi caută locul, timpul pentru a-şi promova cărţile în felul în care le poate promova.”
Europa Liberă: Totuşi, domnule Erizanu, să lămurim un lucru pentru ascultătorii noştri – în mod normal un om de afaceri, un editor nu ar vinde la jumătate de preţ o carte care îi aduce profit. Sau e altfel?
Gheorghe Erizanu: „Nu am înţeles întrebarea. Evenimentul are o zi clară, are timp clar de la, până la. Nu vinde tot tirajul în această zi, nu are cum fizic să vândă tot tirajul. Insinuați că noi vindem cartea care nu se vinde în mod obişnuit? Asta aţi avut în vedere?”
Europa Liberă: Păi, se aud păreri din astea.
Gheorghe Erizanu: „Nu ştiu care sunt părerile. Nu sunt Baba Vanga să citesc părerile. Prefer să mi se spună în faţă. Cărţile Cartier pot fi văzute pe site. Lumea le poate vedea, dacă are nevoie le cumpără, dacă nu are nevoie nu le cumpără. Nu impun cartea cu orice preţ.”
Europa Liberă: Ce rol mai are cartea în era digitală și care este ponderea ei în coșul de consum?
Gheorghe Erizanu: „Vorbim despre e-book-uri? Sau vorbim de vânzarea pe net?”
Europa Liberă: Vă întrebam, de fapt, despre rolul cărţii azi când reţelele de socializare, de exemplu, par a fi preocuparea principală pentru mulţi tineri.
Gheorghe Erizanu: „Reţelele de socializare au o menire, lecturile au altă menire. Sunt tineri care stau non-stop pe reţele de socializare, dar sunt tineri care citesc non-stop şi sunt tineri care au timp şi pentru una, şi pentru alta. Nu văd absolut nici o problemă că unii citesc pe net şi comunică pe reţelele de socializare, iar alţii citesc cărţi. Cartea de fiecare dată a fost ucisă atunci când a apărut radioul, apoi televizorul, acum e Internetul, dar cartea rezistă totuşi. Dacă vorbim despre rolul social, atunci putem spune că o societate citită este una liberă, în fond, asta este problema.”
Europa Liberă: Pentru că aţi amintit de cartea digitală, ce procent are ea la editura Dvs.?
Gheorghe Erizanu: „Undeva 10%, dacă vorbim de numărul de titluri. Vânzările sunt sub un procent.”
Europa Liberă: Există multă neclaritate atunci cînd se fac reduceri la electrocasnice sau haine. Deseori, înaintea reducerii, patronii scumpesc marfa şi de fapt reducerea nu e chiar ceea ce pretinde a fi. La Cartier reducerea e autentică, nu?
Gheorghe Erizanu: „Editura Cartier indică preţul pe copertă. Acel preţ se înjumătățește azi. Nu putem tipări copertă specială cu două zile înainte de reducere, să rupem cartea şi să punem o altă copertă. Este preţul real.”
Europa Liberă: Acest eveniment seamănă mai curând a filantropie. Faceți reverență în fața unui public care în mod normal ar trebui să vină ziua să își ia cărțile și nu noaptea. Nu cumva prea umilitoare este ipostaza aceasta în care îi îndemnați pe oameni să vină să își cumpere niște cărți?
Gheorghe Erizanu: „E un gest făcut cu bună ştiinţă, neforţat de nimeni. Este un semn de respect faţă de cititorul editurii Cartier. În afară de reduceri, înmânăm azi şi premiile librăriei Cartier „Omul de cuvânt”. Persoana care va fi desemnată e una care a promovat cartea pe parcursul anului, a participat la evenimente, a vorbit despre carte, scrie despre cărţi. Este un gest de respect faţă de cititori, faţă de carte. Gestul de respect nu are cum să fie umilitor.”
Europa Liberă: În acest an va fi desemnat cel de-al cincilea laureat al premiului „Omul de cuvânt”. Cine se poate învrednici de acest titlu - Om de cuvânt - cel care citește, cel care scrie sau cel care face punte între cititori și scriitori?
Gheorghe Erizanu: „Este omul care promovează cartea şi care participă la evenimentele Cartier. Editura Cartier în afară de evenimentul de azi organizează aproape în fiecare zi de joi lansare de carte. La aceste lansări vin oameni neforțați de nimeni. Nu vin soldaţi puşi în rând, nu vin elevi aduşi în mod obligatoriu de profesori. Vin doritori care vor să asculte un scriitor şi să vadă o carte. Premiul se oferă persoanelor care participă la evenimente de acest fel pe parcursul anului, care promovează cartea prin diferite metode. Avem în fiecare an cinci finalişti nominalizaţi. Fiecare librărie nominalizează fie un scriitor, fie un om de afaceri, nu e vorba doar de scriitori sau critici literali. Se formează un juriu din cinci persoane şi se punctează de la 1 la 5 şi se acumulează numărul de puncte şi cel care acumulează mai multe devine laureatul premiului „Omul de cuvânt” aşa s-a făcut la primele ediţii, aşa se va face şi azi.”
