NATO a salutat anunțul, luni, al miniștrilor de externe din UE în legătură cu crearea unui centru de comandă militară al Uniunii Europene, centru de comandă care în prima etapă va coordona misiunile de antrenament militar duse de UE în străinătate.
E un prim pas înainte spre o Europă a Apărării, o Europă militară. Până acum reticențele multor țări membre fuseseră uriașe, atât din partea Statelor Unite, cât și în Marea Britanie. Declanșarea iminentă a procesului Brexit de ieșire a Angliei din UE a ridicat o mare piedică în calea creării unor structuri militare europene independente de NATO, chiar dacă pentru început ele sunt mai degrabă modeste.
Noua structură va avea sediul la Bruxelles şi va coordona, în faza iniţială, misiunile militare europene din Mali, Republica Centrafricană şi Somalia. Chiar dacă miniștrii au evitat să folosească expresia de Cartier General, este vorba totuși de embrionul unei viitoare armate europene.
Sigur, pentru moment e vorba de un centru de comandă de 30 de persoane, departe de a fi vorba de o armată europeană care să devină o concurentă a NATO, din care fac parte 22 din cele 28 de țări ale UE (iar după ieșirea Angliei vom spune: NATO, din care fac parte 21 din cele 27 de țări ale UE).
Apoi, pentru țări importante din NATO și UE, cum sunt Germania, Franța și Olanda, care sunt confruntate cu alegeri majore anul acesta, era foarte important să arate populației că Europa avansează în materie de securitate și apărare. Instalarea lui Trump la Casa Albă nu a făcut, de altfel, decât să sporească climatul de incertitudine și insecuritate.
Mai rămâne chestiunea Rusiei. Săptămâna trecută, înalte oficialități militare din Rusia și NATO au discutat pentru prima oară după ce Alianța Nord-Atlantică a întrerupt contactele militare cu Rusia acum trei ani din cauza intervenției Moscovei în Ucraina.
Rusia ar dori în primul rând garanții că NATO și-a oprit extinderea, însă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat vineri ca nu poate oferi garantii ca nu va mai exista vreo extindere a Aliantei Nord-Atlantice.
Stoltenberg a calificat drept inacceptabile presiunile exercitate asupra organizatiei pentru a renunta la politica usilor deschise.
Stoltenberg a dezmintit ca tarile europene ar fi impotriva extinderii granitelor NATO prin acceptarea ca membri a unor foste republici sovietice, precum Ucraina si Georgia.
Țările occidentale au acuzat Moscova de amestec in procesul de aderare a unor tari ca Muntenegru si mai ales a Ucrainei si Georgiei.
Rusia a avansat recent ideea crearii unui grup de patru tari balcanice care ar fi neutre -- Macedonia, Muntenegru, Serbia si Bosnia -- si ar renunta la aspiratia de a adera la NATO.
Stoltenberg a explicat însă că dacă NATO isi inchide usile pentru Ucraina si Georgia pentru a ajunge la un acord geopolitic mai amplu cu Rusia, atunci s-ar institui principiul exercitarii sferelor de influenta, in care marile puteri ar decide soarta tarilor mai mici.
