Din sumarul ediţiei: Sancțiunile impuse de Rusia mărfurilor importante sau tranzitate prin Ucraina lovesc direct producătorii agricoli și industriali din Republica Moldova, inclusiv pe cei din regiunea transnistreană. Care sunt perspectivele economice ale anului care tocmai a început – o discuție cu analistul economic Serghei Melnicenko. Gânduri de început de an ale locuitorilor din regiunea transnistreană și o istorie mai puțin cunoscută a bradului de Crăciun în Rusia și în URSS.
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Federaţia Rusă a impus sancţiuni Ucrainei, care afectează și exportatorii din Republica Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană. Premierul rus Dmitri Medvedev a semnat pe 29 decembrie decizia prin care intră în vigoare decretul prezidențial din 22 octombrie privind interdicția de a importa în Rusia produse ucrainene și cele tranzitate prin Ucraina, inclusiv produse industriale, echipamente electrice, alcool, legume și fructe.
Sub incidenţa acestor sancţiuni ar putea intra şi producători importanți din regiunea transnistreană, cum sunt fabricile Kvint, Electromaș și Moldavkabel, precum și mai multe întreprinderi agricole. Majoritatea exportatorilor moldoveni afectați ar fi producătorii de fructe, legume şi produse vinicole, cărora Rusia le anulase taxele de import pe perioada 1 ianuarie - 30 iunie, urmare a unei înţelegeri între preşedintele Igor Dodon şi omologul său rus Vladimir Putin. Detalii, mai departe în program.
În anul care a început, în negocierile din formatul 5+2, Tiraspolul se vor concentra asupra chestiunilor sociale, economice și umanitare, „pentru a îmbunătăți viața oamenilor și a elimina orice bariere”, a declarat șeful negociatorilor transnistreni, Vitali Ignatiev.
Asta, în timp ce vicepremierul pentru Reintegrare de la Chişinău, Cristina Lesnic, spunea anterior că în 2019 strategia pe care o va utiliza Republica Moldova va include „abordarea concomitentă a problemelor din toate cele trei „coșuri” convenite de membrii formatului, inclusiv cel politic”. Vitali Ignatiev a mai spus că săptămâna viitoare la Tiraspol este așteptat șeful Misiunii OSCE, Claus Neukirch.
Tiraspolul va deschide în ianuarie o reprezentanță a Transnistriei la Moscova, a anunțat șeful departamentului de externe din stânga Nistrului, Vitali Ignatiev. Potrivit lui, reprezentanța „va activiza parteneriatul strategic și integrarea cu Rusia”. Ignatiev a reamintit că și anterior Tiraspolul a avut reprezentanțe la Moscova, dar din anumite motive acestea nu au mai activat de mult timp. „Astfel Transnistria va mai avea un instrument diplomatic, de rând cu reprezentanțele pe care le are în republicile Osetia de sud și Abhazia”, a spus responsabilul.
Tiraspolul are deschise așa-numite reprezentanțe diplomatice în cele două regiuni separatiste ale Georgiei. Șeful administrației transnistrene, Vadim Krasnoselski, declara în decembrie că în timpul vizitelor sale la Moscova va organiza la noua reprezentanță și întâlniri cu transnistreni care locuiesc în Federaţia Rusă. În anii trecuți, Chişinăul a protestat de mai multe ori împotriva consimțământului autorităților de la Moscova de a găzdui o așa-numită reprezentanță diplomatică a regiunii transnistrene. Acum, Guvernul de la Chişinău nu a reacționat în niciun fel la anunțul venit de la Tiraspol.
Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.
O dispută privind bugetul Organizației pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pune în pericol eforturile de planificare a misiunilor de observare a alegerilor viitoare din Ucraina şi Republica Moldova, au declarat joi diplomați din cadrul organizației, reuniți la Viena, transmite DPA. Franţa se opune aprobării bugetului pentru 2019 al organizației, de circa 138 milioane de euro, afirmând că state central-asiatice bogate în resurse energetice nu plătesc o cotă corectă de contribuție. SUA contribuie cu 13% la bugetul OSCE, în timp ce Marea Britanie, Franța, Germania şi Italia asigură în jur de 10% fiecare. În schimb, state precum Uzbekistan şi Kazahstan au o contribuție de 0,2% fiecare, iar Rusia, de 4%. Finanțarea misiunii de monitorizare a conflictului din estul Ucrainei, formată din aproape 800 de persoane neînarmate, nu va fi însă afectată de impasul bugetar. Aceasta se face dintr-un buget separat, aproape egal cu bugetul general anual al OSCE, menționează sursa citată.
Coaliția militară condusă de Statele Unite a început să-și retragă trupele din Siria, a anunțat vineri un purtător de cuvânt, colonelul Sean Ryan, citat de AFP. Anunțul vine după ce joi secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, a spus că retragerea trupelor americane din Siria, decisă de președintele Donald Trump va avea loc, în ciuda numeroaselor critici. Pompeo a adăugat însă că Statele Unite vor continua să lupte împotriva grupării Statul Islamic și vor rămâne un partener de nădejde pentru țările din Orientul Mijlociu.
Cotidianul New York Times relatează că în 2017, Biroul Federal de Investigații (FBI) a deschis o anchetă de contra-spionaj pentru a stabili dacă președintele Donald Trump lucra în interesul Rusiei. Inițial, relatează NYT citând surse anonime din zona investigației, ancheta era separată de cea penală. Între timp, ambele anchete, cea de contra-spionaj și cea penală, sunt coordinate de procurorul special Robert Muller. Președintele Donald Trump și asociații săi au criticat mereu ancheta condusă de Mueller drept motivată politic și lipsită de orice bază reală.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: „Premierul rus Dmitri Medvedev a dat o lovitura mortală exportului din Moldova și Transnistria în Rusia”, titra săptămâna trecută portalul regnum.ru. Pe 29 decembrie Medvedev a semnat un document ce pune în aplicare decretul președintelui rus Vladimir Putin privind interdicția de a importa în Rusia produse ucrainene și cele tranzitate prin Ucraina, inclusiv produse industriale, echipamente electrice, alcool, legume și fructe. Sub incidenţă acestor sancţiuni vor intra şi lideri ai industriei transnistrene, între care, fabricile Kvint, Electromaș și Moldavkabel, precum și mai multe întreprinderi agricole. Potrivit regnum.ru, majoritatea exportatorilor moldoveni afectați ar fi producătorii de fructe, legume şi produse vinicole cărora Rusia le-a anulat taxele de import pe perioada 1 ianuarie - 30 iunie, urmare a unei înţelegeri între preşedintele Igor Dodon şi omologul său rus Vladimir Putin în ajunul parlamentarelor din Moldova. Noua decizie a guvernului rus privind interdicția tranzitului prin Ucraina nu doar că blochează principalul canal moldovean de export în Rusia, dar face necompetitive produsele moldovenești pe piața rusă, mai notează publicația.
Informațiile cu privire la felul în care noile restricții impuse de Federaţia Rusă afectează exportatorii din Republica Moldova au apărut abia după 10 zile de la intrarea în vigoare a acestora și după ce primele loturi de produse, inclusiv din regiunea transnistreană, au fost oprite la vama rusească.
Guvernul de la Chişinău nu a avut până în prezent nicio reacție. Inițiativa a fost preluată de președintele Igor Dodon, care nu ratează nicio ocazie de a-și afișa bunele relații cu liderii ruși. Acesta a anunțat joi, pe pagina sa de Facebook, că a trimis o scrisoare premierului rus Dmitri Medvedev în care solicită acestuia, citez, „în măsura posibilităților să examineze posibile soluții pentru ieșirea din situația creată cu privire la transportarea mărfurilor moldovenești către Federaţia Rusă prin Ucraina”.
În scrisoare, Igor Dodon îi mulțumește, de pe o parte, lui Medvedev, pentru ridicarea pe 30 decembrie, a taxelor de import la unele produse moldovenești, iar pe de altă parte îi atrage atenția acestuia că practic simultan, pe 29 decembrie, Guvernul de la Moscova a interzis importul produselor care tranzitează Ucraina. Această hotărâre, scrie Igor Dodon, „a creat riscuri pentru anumite categorii de mărfuri moldovenești, cum ar fi produsele vinicole și conservele, întrucât acestea trebuie livrate pe teritoriul Rusiei evitând Ucraina, ceea ce sporește semnificativ cheltuielile de transport”. Dodon dă asigurări agenților economici din Republica Moldova, că, citez, „președintele a luat sub control personal rezolvarea problemei și soluția va fi identificată în zilele apropiate.”
Reacții au venit și de la Tiraspol, unde șeful departamentului de externe, Vitali Ignatiev, a declarat că regiunea transnistreană a trimis deja la Moscova propunerile sale pentru depășirea situației, fără a da detalii despre ce fel de soluții este vorba. „Mai multe întreprinderi din Transnistria lucrează activ pe piața rusească. Există volume importante contractate care urmează să fie livrate pe parcursul anului, iată de ce întreprinderile transnistrene pot avea de suferit de pe urma acestei măsuri. Am trimis deja colegilor din Federaţia Rusă propunerile noastre privind posibilele soluții”, a spus Ignatiev. Presa rusă a scris ca prejudiciile pentru regiunea transnistreană ar putea urca la 13 milioane de dolari.
Expertul economic Viorel Chivriga, de la IDIS Viitorul, nu vede nicio controversă în situația în care Moscova pare să dea o lovitură dură aliaților săi de la Chişinău și Tiraspol. La mijloc nu sunt decât jocuri electorale, spune expertul.
Viorel Chivriga: „E o situație banală care caracterizează foarte bine jocurile de după culise pe care le joacă unele persoane din Republica Moldova. Această decizie a guvernului rus va fi reexaminată în urma scrisorii lui Igor Dodon. Dodon vrea să joace un rol prin care arată că deciziile la Moscova sunt luate în multe cazuri la insistența și la rugămintea președintelui actual al Republicii Moldova. Și în această situație cel mai scârbos lucru este că nimeni nu-și bate capul și nimeni nu se gândește la zecile de mii de oameni din spațiul rural care sunt afectați de aceste jocuri, cei care sunt cei mai săraci în Republica Moldova și care de fapt pierd în urma acestui joc. E un fel de ping-pong cu efecte electorale.
Piesele grele în șah nu sunt decapitate de la începutul partidei. Dar în Republica Moldova probabil că va fi jucat un joc foarte dur și foarte urât în 2019. Și probabil că vor fi aplicate niște strategii la care foarte multă lume nu se gândește acum, care vor avea bătaie lungă și care pot schimba de fapt foarte multe în țară.”
Europa Liberă: La ce vă referiți când spuneți că e bătaie cu miză lungă? Care ar fi miza respectivă?
Viorel Chivriga: „Sunt alegerile – alegerile parlamentare, alegerile locale care vor avea loc în 2019. Și de fapt situația e una destul de incertă. Și probabil că după aproape un deceniu de fluturare a drapelului pro-european, cei care doreau până acum să pășească în întâmpinarea Uniunii Eurasiatice își doresc din suflet să-și ia revanșa”, a mai declarat expertul IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.
***
Europa Liberă: Expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, ne-a declarat că decizia Moscovei afectează foarte mult producătorii transnistreni. Acesta spune că la mijloc ar fi, cel mai probabil, lipsa de coordonare a factorilor de decizie de la Moscova. „Cei de la Moscova nu s-au uitat pe hartă” – aceasta ar fi gluma care circulă zilele acestea la Tiraspol, mai spune Serghei Melnicenko, care atenționează că în situația actuală cele două maluri ale Nistrului s-au pomenit practic într-o singură barcă.
Europa Liberă: Dle Melnicenko, cum a fost primită la Tiraspol știrea despre faptul că Rusia a interzis importul de mărfuri care trec în tranzit prin Ucraina, având în vedere că acest lucru afectează direct exportatorii din Transnistria?
Serghei Melnicenko: „Decizia a fost una neașteptată, aceasta a pus pe gânduri și autoritățile, și agenții economici din Transnistria. Dar s-a găsit destul de repede o explicație în sensul că Rusia este o țară mare care are o tradiție birocratică veche și de multe ori mâna stângă nu știe ce face mâna dreaptă. Pentru că pe de o parte se ajunge la înțelegerea dintre Dodon și Putin cu privire la ridicarea taxelor vamale la unele mărfuri și în același timp apare această decizie de impunere de sancțiuni a Guvernului Medvedev, care fără niciun discernământ lovește și în întreprinderile moldovenești și transnistrene.
Decizia a fost una neașteptată, aceasta a pus pe gânduri și autoritățile, și agenții economici din Transnistria...
În situația actuală sunt în aceeași barcă și întreprinderile moldovenești, și cele transnistrene – nu există nicio diferență între ele, pentru că oricum orice export din Transnistria este perfectat de organele vamale transnistrene, dar și de cele ale Republicii Moldova.
La Tiraspol se glumește zilele acestea în sensul că cei de la Moscova nu s-au uitat pe hartă și nu au înțeles că livrarea de produse în Rusia din Transnistria și Moldova este posibilă doar prin Ucraina. De fapt, este calea optimă. Evident că se poate exporta și pe traseul România, Slovacia, Polonia, Belarus, Rusia, dar vă imaginați ce costuri de transport va implica asta pentru producători.
Administrația de la Tiraspol – executivul, ministerul dezvoltării economice și ministerul de externe – sunt în legătură cu organele competente din Federaţia Rusă pentru identificarea unei soluții. După cum vă spuneam – Tiraspolul nu vede aici rele intenții, ci doar lipsă de disciplină executivă
Dar putem constata că există primele consecințe negative. Uzina Elektromaș a fabricat două motoare sincronizate pentru una dintre companiile petroliere din Rusia, în baza acordurilor pe care le avea din anul trecut. Tirul care le transporta a fost întoarsă înapoi și situația este acum discutată pentru a găsi soluții.
Această situație ne-standardă poate afecta în special întreprinderile care lucrează cu Rusia în regim de cooperativă. De exemplu, întreprinderea noastră Moldavkabel intră în structurile holdingului rusesc Sevkabel, din Sankt-Petersburg, iar uzina Pribor este o subdiviziune a concernului Saliut din Rusia, care se ocupă de construcția de turbine.
Dar deocamdată aș spune că nu există consecințe globale ale acestei decizii a Guvernului rus, pentru că noi înțelegem că vacanta de Crăciun și de sfârșit de an nu este o perioadă în care să aibă loc un comerț activ.
Iată de ce există speranța că în viitorul apropiat situația va fi reglementată. Deși, cunoscând structurile destul de rigide ale birocrației ruse nu cred că acest lucru se va întâmpla prea repede, nici măcar în decurs de o lună.”
Europa Liberă: Presa rusească vorbește despre o posibilă scădere a exporturilor transnistrene cu 13 milioane de dolari. Este o cifră reală sau este totuși una exagerată?
Serghei Melnicenko: „Eu nu m-aș aventura să fac prognoze în baza unei singure decizii pe care aș atribui-o mai degrabă unei neînțelegeri. Eu sunt sigur că volumele de comerț vor fi menținute la nivelul existent – ar putea fi doar oscilații nesemnificative în plus sau în minus. Dar o scădere cardinală a exporturilor nu va fi. Mai ales că autoritățile de la Tiraspol chiar își propun să diversifice livrările pentru a micșora dependența politică de piețele occidentale. Iată de ce această prognoză de scădere pe care a făcut-o agenția Regnum este cel mai probabil prea pesimistă.
O scădere cardinală a exporturilor nu va fi...
Eu cred că în viitorul apropiat, timp e o lună, se va clarifica situația, iar în baza rezultatelor primului trimestru vom putea vedea unele tendințe.”
Europa Liberă: Experții de la Chişinău cu care am vorbit văd un substrat politic electoral în aceste acțiuni, care îl favorizează pe Igor Dodon. În sensul că acea scrisoare pe care a trimis-o lui Medvedev poate fi factorul care să determine soluționarea acestei probleme și asta va aduce un plus considerabil imaginii lui Dodon și a partidului său în preajma alegerilor parlamentare.
Serghei Melnicenko: „Nu aș exclude această versiune, că ar putea fi vorba despre o înțelegere reciprocă, o susținere reciprocă, simpatii reciproce. Dar trebuie să înțelegem că acest lucru demonstrează încă o dată că politica este un lucru foarte murdar și cinic. Pentru că în scopuri politice și pentru alegeri se sacrifică interesele agenților economici și implicit și a populației – atât din Republica Moldova, cât și din Transnistria.
Nu aș exclude complet această versiune, dar totuși nu aș vrea să cred că este anume așa. Eu mai degrabă aș pune asta pe seama birocrației rusești și a lipsei de coordonare, adică relațiilor dintre organele puterii din Rusia.
Evident că Transnistria nu prea are treabă cu procesele electorale din Republica Moldova, dar are legătură cu exporturile. Noi suntem acum într-o barcă – exportatorii Republicii Moldova și Transnistriei sunt într-o barcă, pentru că nu se poate trimite marfă în Rusia fără perfectarea documentelor vamale în Republica Moldova.”
***
Europa Liberă: În plan economic, în 2018 statistica din regiunea transnistreană a raportat creșteri importate – o majorare a exporturilor cu 30 la sută, atragerea mai multor investitori străini și creșterea transferurilor de valută. Într-un amplu interviu acordat presei de la Tiraspol, șeful Băncii centrale a regiunii, Vladislav Tîdva, a spus că economia transnistreană este foarte expusă șocurilor externe, diferitelor sancțiuni sau restricții impuse exporturilor din regiune. Acesta mai spune că Rusia deține o cotă de doar 11 la sută în comerțul regiunii transnistrene, iar cel mai mare partener comercial este Uniunea Europeană. Anume acest factor a și făcut ca economia transnistreană să nu fie foarte afectată de scăderea cu 18 la sută anul trecut a rublei rusești.
Șeful Băncii centrale transnistrene spune că o creștere industrială de 12 la sută, înregistrată anul trecut, nu poate fi considerată totuși o ieșire din criză, mai ales după ce această creștere a fost oprită de sancțiunile impuse de Ucraina la importul produselor Uzinei metalurgice de la Râbnița. „Pentru a avea o creștere industrială stabilă Transnistria are nevoie de investitori – nu avem altă soluție de creștere economică”, a spus Vladislav Tîdva.
Am continuat discuția cu expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, pe care l-am rugat să facă și câteva previziuni pentru anul care tocmai a început.
Europa Liberă: Cum puteți explica creșterea economică din 2018, care cel mai probabil se va menține și în 2019. Sunt meritele noii echipe administrative de la Tiraspol, este vorba despre ajutorul Chişinăului sau o conjunctură regională favorabilă?
Serghei Melnicenko: „În primul rând eu aș spune că echilibrarea și îmbunătățirea indicatorilor macroeconomici are loc în toată lumea și câte un pic ne revenim de pe urma ultimei crize. Evident, cu cât stau mai bine lucrurile la partenerii comerciali ai Transnistriei, cu atât mai mult putem exporta, respectiv să aducem acasă valută și să o investim în regiune. Este unul din factorii globali.
Al doilea factor este situația politică externă în jurul Transnistriei rămâne mai mult sau mai puțin stabilă – nu există prea mulți pați pozitivi, dar nici negativi – situația a fost înghețată cumva în punctul zero în anul 2017.
Nu cred că e cazul să punem acești indicatori în creștere pe seama talentelor economice ale administrației politice. Mi-e greu să spun că dacă ar fi talentul lor de administrare a treburilor publice și a proceselor economice, sau mai degrabă niște circumstanțe. Eu mai degrabă aș pune aceste realizări pe seama managementului întreprinderilor. Acolo într-adevăr succesul lor depinde doar de ei. Nu aș spune același lucru despre administrația politică.”
Europa Liberă: Cum vedeți tendințele generale ale anului care a început –comerțul extern și alți indicatori?
Serghei Melnicenko: „Dacă nu vor fi circumstanțe politice externe de forță majoră și restricții, cred că tendințele de creștere se vor menține și va deveni mai stabilă. Sunt speranțe mari că vor fi noi investiții – există un portofoliu de 35 milioane de euro care este în examinare acum, sper să se materializeze. Și dacă aceste lucruri vor merge bine, restul proceselor vor urma același fir logic și se va face simțit tot mai mult efectul de multiplicare.”
Europa Liberă: Anul trecut s-a vorbit foarte mult despre îmbunătățirea climatului de afaceri, s-au elaborat și strategii în acest sens. Aceste lucruri se simt la nivelul businessului mic și mijlociu? Businessul mare este cel care are de beneficiat în primul rând în astfel de situații. Dar cum stau lucrurile cu afacerile mai mici, eventual care nu fac parte din grupul de la conducere?
Serghei Melnicenko: „Aici lucrurile sunt interconectate – dacă lucrează într-un climat bun businessul mare, atunci și cresc și veniturile populației și asta se reflectă asupra businessului mic și mijlociu. Acolo tabloul nu este chiar atât de pozitiv, dar totuși se vede o anumită creștere a cererii de consum, a capacității de cumpărare. Totuși situația nu s-a schimbat prea mult – mai sunt buticuri închise, se mențin anumite restricții, dar situația treptat se îmbunătățește. Dar buticuri închise sunt și pentru că toți s-au avântat în această afacere, dar populația a scăzut, sunt mai puțini cumpărători. Și aici apar la iveală cele două probleme cele mai mari – migrația forței de muncă care continuă să crească, și lipsa forței de muncă. Și astfel, pe de o parte locuri noi de muncă se creează, pentru că are loc reutilarea întreprinderilor, cresc volumele de producție, dar pe de altă parte nu există forță de muncă care să lucreze. Și acum se lucrează pentru a soluționa aceste probleme.”
Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. comunicarea cu malul drept în acest an? De exemplu, Chişinăul va continua să cumpere curent electric de la centrala de la Cuciurgan?
Serghei Melnicenko: „Acolo e o problemă mai globală. Acolo e un nod de interese - și ale businessului moldovenesc, și ale Rusiei.
Cum poți să fii profet când vine vorba despre economie?
Transnistria aici apare doar pentru că are pe teritoriul său această centrală electrică care este unul dintre cei mai mari plătitori de impozite în regiune…”
Europa Liberă: Adică aduce un mare plus la buget, să zicem așa?
Serghei Melnicenko: „Da, exact. Și eu sper că acest contract va fi prelungit. Altceva este că acolo își pot arăta un pic mușchii din nou și furnizorii ucraineni, iar Moldova să se folosească de asta, să spună că există concurență și să încerce să scadă astfel prețul. Așa ceva se poate întâmpla, nu exclud. Dar cred că mari schimbări nu vor fi în acest sens. Deși, cum poți să fii profet când vine vorba despre economie? Mai ales că la noi totul este amestecat cu politica.”
Europa Liberă: Și mai ales că urmează și alegeri pe malul drept în februarie…
Serghei Melnicenko: „Da, la voi sunt și alegeri. Dar subiectul Transnistriei nu mai este printre priorități. Vor fi repetate replicile sacre cu privire la Transnistria și cam atât. Pentru Moldova nu mai este de interes să folosească această carte. Și nu cred că alegerile din Republica Moldova vor influența situația din Transnistria. Câte alegeri din astea au fost deja!”
Europa Liberă: Foarte mult s-a vorbit în 2018 despre pachetul Berlin plus, despre pașii mici și așa mai departe. Printre temele care nu au fost soluționate este cea a sectorului bancar și cea a telecomunicațiilor…
Serghei Melnicenko: „telecomunicațiile sunt, parcă, la etapa finală, dar și acolo sunt multe interese care se intersectează. Iar în ceea ce privește sectorul bancar, acolo conflictul este unul vechi care vine din anii 1990. În locul Moldovei eu aș fi înțeles deja și m-aș fi resemnat – oricum colapsul bancar nu mai vine, oricum conturile corespondente se deschid în Rusia și prin intermediul acestor conturi corespondente plățile oricum se fac. Adică într-o lume globală e greu de pus interdicții. Sancțiunile nu doc nicăieri și mai devreme sau mai târziu își pierd efectul și își arată ineficiența. Mai ales că Transnistria trăiește deja de 28 de ani într-o stare de sancțiuni permanente. Deci nu este domeniul unde se pot impune niște limitări. Dar oricum în domeniul bancar deocamdată nu sunt niciun fel de realizări.”
Europa Liberă: Ce riscuri vedeți pentru anul 2019? Ați amintit deja de migrație…
Serghei Melnicenko: „Da, migrația cred că este determinată inclusiv de ceea ce se numește stările de spirit ale populației. Acestea pot fi foarte jos, vorbim despre un pesimism a populației. Factorul psihologic are și el un impact mare asupra economiei.
Riscuri există în mai multe domenii. Eu nu aș exagera influența alegerilor moldovenești, ci m-aș concentra mai mult pe alegerile din Ucraina – vecina noastră din partea cealaltă pentru noi e mai importantă decât Moldova. Toate mișcările, toate înrăutățirile situației de acolo poate influența situația de aici – legea marțială, deplasarea mărfurilor și serviciilor și așa mai departe. Cel mai mare risc, cel mai mare minus ar fi aplicarea unor pârghii eterne de presiune asupra Transnistriei. Dacă va exista dorință. aceste pârghii pot fi puse în funcțiune.”
***
Europa Liberă: Și dacă în plan economic și politic anul a început cu noi tensiuni, atunci în plan personal oamenii speră să fie un an bun și cu realizări frumoase. Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri din stânga Nistrului:
- Îmi doresc să fie totul bine, să fie sănătoși toți apropiații, să avem parte de toate cele bune, inclusiv la serviciu și afaceri.
- Ce aștept de la noul an? Nu aștept nimic – totul e în mâinile mele, așa că nu aștept nimic. Până una-alta sunt niște lucruri care mă țin aici și planific deocamdată să rămân aici și să mă ocup ca până acum de dansuri, de pictură. Cât am posibilitatea voi profera să rămân aici – am un colectiv de dansuri foarte bun și vreau să păstrez asta.
- Îmi doresc să-mi termin cu bine studiile, facultatea de inginerie tehnică, și să mă angajez cât mai repede. Aștept cu nerăbdare să mă angajez. Urmează să-mi fac familie, vor veni și copiii – de-aia îmi trebuie un loc de muncă bun, ca să câștig și să-i întrețin pe toți.
- Să nu fie mai rău anul asta.
- Anul asta mă mut în altă țară. Nu vă spun în care. Dar suntem în așteptare.
- Vrem ca anul care a început să ne aducă mai multă bucurie, mai multe emoții pozitive și ca visele noastre să se împlinească.
- Aș vrea ca toți să fie vii și sănătoși, toată lumea să aibă dispoziție bună, să fie pace, cei care nu și-au găsit jumătatea – să o găsească. Oamenii să fie mai buni unii cu alții, să se ajute unii pe alții.
***
Europa Liberă: Rămânând la subiectul sărbătorilor de iarnă, să mai spunem că Asociația Memorial de la Moscova a organizat, în această perioadă, o excursie inedită prin centrul capitalei ruse, care povestește istoria controversată și pe alocuri ciudată a bradului de Crăciun în Rusia și în Uniunea Sovietică.
Bradul de Crăciun a avut un destin deloc simplu în Rusia. Clericii ortodocși au încercat să-l interzică pe motiv că ar fi un simbol al catolicismului. Conducerea comunistă – pe motiv că ar fi un atribut religios și un simbol al influenței capitalismului în putrefacție. Apoi bradul a devenit instrument de propagandă sovietică, ca element ce aducea bucurie și fericire în viața mărețului stat. Iar deținuții din lagăre, care sufereau de pe urma represiunilor acestui stat, regăseau în bradul împodobit între ani mângâierea și speranța.
Asociația Memorial de la Moscova organizează în perioada sărbătorilor de iarnă o excursie inedită, care povestește istoria controversată și pe alocuri ciudată a bradului de Crăciun.
Traseul pornește de la Mănăstirea Nașterii Domnului și se încheie în fața sediului FSB-ului de pe Lubianka. Ghidul Ekaterina Melnikova vorbește despre felul în care în URSS s-a schimbat atitudinea față de tradițiile de la sfârșit de an, într-un material realizat de Radio Svoboda.
Ghidul Ekaterina Melnikova, angajată a Asociației Memorial de la Moscova: „Mi-a venit ideea că ar fi bine să facem o istorie a bradului, o istorie a sărbătoririi Revelionului și a Crăciunului. Am găsit multe lucruri noi, multe istorii legate și de interzicerea bradului, și de felul în care se sărbătorea pe ascuns. Și dacă despre felul în care se sărbătorea în lagăre știam demult, acum am aflat și despre faptul că erau acoperite geamurile și că educatoarele la grădinițe împodobeau pe ascuns bradul pentru a dărui sărbătoare copiilor. Și asta a fost într-adevăr o revelație pentru mine.”
Bisericile și mănăstirile din zona centrală a Moscovei erau foarte apropiate ca locație de Lubianka, ceea ce în mare parte le-a determinat destinul – acestea au devenit filiale ale NKVD-ului, lagăre de concentrare și locuri de execuție prin împușcare. În schimbul Crăciunului au fost organizate serbări comuniste în cadrul cărora erau ridiculizate rădăcinile religioase ale sărbătorii. Dar aceste serbări nu au prins la public.
Bradul era interzis și el. La sfârșitul anilor 20 ai secolului trecut existau chiar patrule speciale sarcina cărora era să depisteze în geamuri luminițele de la brad. Dacă îți instalai un brad puteai fi concediat sau chiar să faci pușcărie. Astfel bradul trece în ilegalitate – acesta este adus în case pe ascuns, cu ajutorul măturătorilor; la grădinițe educatorii îi roagă pe copii să nu povestească nici măcar părinților despre sărbătoarea secretă.
În 1935 bradul este restituit copiilor sovietici. Prima sărbătoare a bradului la Kremlin are loc în 1937, în plină teroare. Steaua de Crăciun este înlocuită în propaganda sovietică cu steaua roșie a Kremlinului.
Ekaterina Melnikova povestește că la fiecare serbare de Revelion lângă brad copiilor li se spunea că de jur împrejur sunt spioni, că ei trebuie să-și urmărească colegii de clasă, părinții, vecinii și să nu uite că datoria lor ca cetățeni ai Uniunii Sovietice este să-i toarne pe spioni.
Dar pentru oamenii simpli bradul oricum rămânea un simbol al Crăciunului, al Revelionului și al sărbătorii în familie.
Puterea sovietică a folosit bradul ca instrument de propagandă...
Bradul era sărbătorit în secret chiar și în unele lagăre – acolo se bucurau de sărbătoare atât deținuții, cât și gardienii.
Ekaterina Melnikova: „Puterea sovietică a folosit bradul ca instrument de propagandă, ca modalitate de a insufla în primul rând tinerei generații anumite idei – să le impună mania spionajului, să-i facă să scrie denunțuri, să intre în comsomol, să creadă că Stalin e cel mai bun. La fiecare sărbătoare era nelipsit portretul lui Stalin – Stalin cu copii sau doar portretul lui. Pe de altă parte, pentru oamenii care trăiau în această țară bradul a devenit un simbol al păstrării credinței – poate nu atât a celei religioase, cât a credinței într-un miracol de Crăciun, într-o viață nouă și în faptul că în noul an totul se va schimba. Și astfel bradul ajuta oamenii să treacă cu bine prin vremuri foarte grele.”
Astăzi fiecare poate alege care dintre semnificațiile bradului îi place mai mult. Interesant este însă că la Moscova bradul cel mai mare și mai frumos a fost instalat în fața clădirii FSB-ului de pe Lubianka.
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.
