Linkuri accesibilitate

Mobilizare electorală în stânga Nistrului, transport organizat și recompense (VIDEO)


Alegători în fața secției de votare de la Coșnița, Dubăsari

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Mii de locuitori din stânga Nistrului au fost mobilizați să voteze la alegerile pentru Parlamentul de la Chişinău. Unele postări de pe rețelele de socializare anunțau transport organizat și promiteau inclusiv recompense financiare pentru susținerea unor anumiți candidați. Și... Anul Ecologiei în regiunea transnistreană – cum văd reprezentanții societății civile și oamenii de rând prioritățile pe care ar trebui să se pună accent.

Mobilizare electorală în stânga Nistrului, transport organizat și recompense
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Mii de locuitori din stânga Nistrului au fost mobilizați să voteze la alegerile pentru Parlamentul de la Chişinău. În ajunul alegerilor, reprezentanți ai Partidului Socialiștilor al lui Igor Dodon au declarat că holdingul Sheriff a organizat transport și a oferit recompense financiare pentru a-i susține pe concurenții socialiștilor, din partea Partidului Democrat și a Partidului Șor. Democrații, la rândul lor, s-au plâns la Comisia Electorală Centrală că socialiștii ar oferi bani pentru participarea transnistrenilor la vot. În ziua alegerilor, sute de autocare cu numere transnistrene au adus oamenii la secțiile de votare de pe malul drept, formând cozi și îmbulzeală. Șoferul unui autocar a declarat Europei Libere că a fost contractat de compania Sheriff, iar printre alegători au fost unii care au spus că au fost aduși pentru a vota candidatul socialiștilor, iar la întoarcere vor fi plătiți pentru acest vot. Iată ce au declarat corespondentului nostru câțiva locuitori ai Tiraspolului înainte de a se îmbarca într-un autocar care să-i ducă la secția de votare.

Un alegător din Transnistria recunoaşte că i s-au promis bani pentru vot
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:30 0:00

- Eu sunt din Moldova, am locuit acolo și nu îmi este indiferent ce se întâmplă, poate că mă voi muta acolo înapoi. Noi mergem acolo la tratament de exemplu. Moldova nu e Transnistria.

- Acolo e sufletul nostru, mergem să votăm pentru poporul nostru.

- În Transnistria locuiesc moldoveni și votăm și noi pentru un anumit candidat.

- Noi retrăim, pentru că dacă în Moldova va fi ordine, înseamnă că ordine va fi și la noi.

- Eu sunt patriot. Sunt patriotul republicii moldovenești nistrene. Subliniez, moldovenești. Și mi-am îndeplinit datoria de cetățean.

- Eu sunt om de afaceri și îmi pasă cum va fi viitorul. De exemplu, îmi pasă dacă la Cuciurgan va fi vamă moldovenească, asta nu va fi bine.

- Noi am luat cetățenia Moldovei, nu avem de ce să ne temem.

- Noi suntem cetățeni ai Moldovei și vrem să trăim în pace, în egalitate, în înțelegere, într-o atmosferă de prietenie. Ne-am cam săturat de ce este acum. Guvernul se ceartă, dar suferă poporul. Și nu este corect așa.

În conformitate cu noul sistem electoral mixt, regiunea transnistreană va avea doi reprezentanți în noul Parlament de la Chişinău. Partidele politice de pe malul drept nu au avut acces pentru a face campanie electorală în stânga Nistrului.

Exporturile regiunii transnistrene au scăzut în luna ianuarie cu 16,2 la sută, din cauza sancțiunilor introduse de Federaţia Rusă. La începutul anului, Guvernul de la Moscova a interzis importul tuturor mărfurilor care tranzitează Ucraina. Presa de la Tiraspol scrie că scăderea exportului are legătură și cu cotele impuse de UE la produsele din oțel. În schimb, a crescut cu aproape 11 la sută importul în regiune. Interdicția Moscovei la importul produselor tranzitate prin Ucraina a afectat în egală măsură exportatorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Și administrația de la Tiraspol, și președintele Igor Dodon dădeau asigurări, în ianuarie, că problema este discutată cu oficialii ruși și că va fi soluționată în scurt timp, însă lucrurile au rămas neschimbate.

Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski
Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski

Liderul administrației transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că în anul 2019 presa din regiune trebuie să scrie despre istoria Transnistriei, cultura ei și valorile familiei, precum și despre oamenii din regiune. Acesta a cerut jurnaliștilor să acorde mai multă atenție „popularizării Transnistriei”, creându-i astfel o imagine pozitivă atât pe interior, cât și pe exterior. „În ziua de azi presa formează ideologia. Și întrebarea este cum să o facem să lucreze în beneficiul societății și al statului”, a spus Krasnoselski la colegiul reprezentanților presei de stat din regiune. Mai multe analize arată că, practic, 95% din presa din stânga Nistrului este controlată, într-un fel sau altul, de putere.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.

Autoritățile ruse spun că liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, și omul de afaceri Veaceslav Platon ar fi creat un grup criminal care a sustras din Rusia peste 37 miliarde de ruble (cam o jumătate de miliard de dolari) în anii 2013-2014, informează presa moldoveană, citând un comunicat de presă al Ministerului de Interne de la Moscova. În declarație se spune că oamenii lui Plahotniuc și Platon ar fi „transferat bani din băncile rusești „Zapadnîi” și „Ruskii Zemelnii” în conturile create la „Moldindconbank”, dar și în conturile altor organizații internaționale, prin operațiuni valutare ilegale”. Nu este prima dată când liderul PD, Vlad Plahotniuc, se confruntă cu acuzații inițiate de ruși.

În 2017, comitetul de anchetă al Federaţiei Ruse l-a învinuit de implicare în uciderea de către o grupare criminală organizată a cel puțin două persoane, iar anul trecut serviciile speciale rusești au încercat să-l dea în urmărire prin Interpol.

Liderii blocului electoral ACUM al opoziției pro-europene au criticat ceea ce au numit un nou „plan de federalizare” a Republicii Moldova cu regiunea transnistreană, pe care președintele Igor Dodon l-ar fi vehiculat acum două săptămâni la Conferința pentru Securitate de la München. Liderii ACUM mai spun că planul ar fi agreat și de Partidul Democrat de guvernământ, dar PD nu a comentat deocamdată afirmația opoziției. Președintele Igor Dodon spune că, la München, a purtat consultări informale pe marginea unui „Pachet comprehensiv pentru Moldova”, care s-ar baza pe ideea că neutralitatea Moldovei trebuie garantată internațional, așa încât aceasta să nu adere vreodată la NATO.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Anul 2019 este declarat în regiunea transnistreană an al ecologiei și amenajării teritoriului. Pentru îmbunătățirea situației ecologice administrația a planificat 92 de activități care vizează sortarea deșeurilor, gestionarea resurselor acvatice și a pădurilor, educația ecologică, precum și plantarea de copaci. Dar reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale semnalează că printre aceste activități sunt, de exemplu, și amenajarea unor havuzuri și nu este prevăzută plantarea de fâșii forestiere. Experții susțin că bunele intenții ar putea să nu aducă rezultate pe măsură.

Imagini de la Tiraspol
Imagini de la Tiraspol

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a discutat subiectul cu voluntara mișcării obștești „Eco Transnistria”, Inna Kozlovskaia, întrebând-o mai întâi dacă se așteaptă pe parcursul acestui an la îmbunătățirea situației ecologice.

Inna Kozlovskaia: „Noi sperăm că anul abia începe și că vor fi totuși anumite activități pe această direcție. Noi, la rândul nostru, suntem de acord să ne implicăm și vom ajuta cu tot ce vom putea.

E foarte bine că autoritățile planifică și vor să organizeze anumite activități pe domeniul ecologic. Dar ar fi de preferat să se pună un accent mai mare pe monitorizarea unor probleme ecologice concrete ale regiunii noastre. Este vorba în primul rând de sporirea suprafețelor împădurite, care acum sunt absolut insuficiente. Mai ales anul trecut și anul acesta au avut loc tăieri masive de copaci fără să fie foarte clar cine le face. Ar trebui impuse anumite mecanisme de control asupra acestui proces. Pentru că la noi rămân tot mai puține și mai puține păduri și fiecare copac este foarte valoros.

Ne-am întâlnit cu ecologi de pe malul drept al Nistrului, specialiștii de acolo au venit la noi.

În următorii 50 de ani există riscul ca zona noastră să se transforme în deșert...

La ei situația e mai bună – ei au granturi, plantează păduri, fâșii forestiere, specialiștii elaborează chiar planuri concrete, umblă și selectează terenurile care urmează să fie împădurite și pentru asta sunt investite sume destul de mari de bani. Și chiar la noi, pe malul stâng, ei au plantat zece hectare de pădure, am discutat despre aceste aspecte. Ei ne-au spus că este foarte important să se planteze cât mai multe păduri.

La noi, de exemplu în raionul Slobozia, informația cu privire la plantarea de păduri lipsește în general. Adică noi am scris demersuri către serviciile respective și ni s-a răspuns că aceasta este o informație secretă. Și nu am primit niciun fel de date.

În următorii 50 de ani există riscul ca zona noastră să se transforme în deșert. Clima se schimbă, ploi vor fi mai puține. Sau aceeași cantitate de precipitații va cădea în intervale scurte de timp – adică vor fi inundații și apoi secete. Râurile mici suferă la noi, la Tiraspol izvoarele sunt pline de gunoaie și deșeuri. Aceste ape se varsă în Nistru. Râul Nistru acumulează tot mai mult nămol. Pădurile ar permite conservarea inclusiv a râului și influențează resursele acvatice și circulația apelor în sol și în ecosistem în general. Toate lucrurile sunt interdependente.”

Europa Liberă: Și atunci ce e de făcut?

Inna Kozlovskaia: „Noi am pus problema ca să fie limitată producția și comercializarea pungilor de plastic, a ambalajelor de unică folosință. Rusia, Moldova, Ucraina deja avansează în aceste aspecte, toată Europa interzice pungile de unică folosință, dar noi deocamdată rămânem în urmă, suntem în secolul trecut.

Un alt aspect este evacuarea din regiune a bateriilor. O singură dată a fost dusă o partidă, iar acum se pregătește încă una. Totul se mișcă foarte încet și doar datorită energiei participanților din grupul nostru. Pentru că dacă nu ar fi fost entuziasmul lor, nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat. Băieții sunt foarte bravo, sunt activi, ei țin legătura cu autoritățile locale, scriu demersuri și luptă ca să obțină rezultate.”

***

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă ce ar trebui, în opinia lor, să facă pe de o parte administrația, iar, pe de altă parte, oamenii de rând în acest an dedicat problemelor ecologice.

- Oamenii ar trebui să nu facă gunoi, să nu arunce chiștoace, să arunce gunoiul la coș.

- Trebuie să avem grijă să menținem curățenia – curat este nu acolo unde se face mereu curat, ci acolo unde nu se face mizerie. Dar problemele ecologice sunt legate și de întreprinderile care aruncă produse chimice toxice. Aici e mai complicat, aici trebuie să se lămurească șefii.

- La Tiraspol vara e mereu un miros urât, vine sau de la combinatul de carne, sau de la uzina Moldavizolit – asta trebuie rezolvat.

- Trebuie de făcut curățenie pe străzi. Și mai puține mașini poluante – gazele de eșapament sunt foarte deranjante și nocive pentru ecologie. Mașinile vechi care și-au depășit termenul de exploatare trebuie interzise cu cumpărate altele noi, sau în general de interzis circulația cu mașini. În străinătate în general nu sunt admise aceste mașini vechi, se trece la mașini electrice.

- În primul rând, trebuie de dus muncă de informare cu oamenii, de explicat ce probleme sunt, de atras tineretul în acțiuni de curățare a râului sau a pădurilor. Când strângi singur gunoiul, după asta nu îl mai arunci în stradă. Trebuie organizate acțiuni de înverzire și de creat parcuri noi.

- În primul rând, nu trebuie de făcut gunoi, și trebuie de învățat copiii să nu facă asta, de organizat „subotnice” pe malul râului Nistru, în sectoarele Tiraspolului.

- Trebuie organizate tot felul de activități cu implicarea oamenilor, pentru ca ei să devină mai conștienți și să depună eforturi ca în oraș să fie mai curat. Pentru început, trebuie de ieșit și de făcut curat, începând cu curțile blocurilor în care locuim și terminând cu pădurea și malul râului. Și presa trebuie să acorde mai multă atenție acestui subiect, să se vorbească despre asta la radio, la TV – mulți ar putea nici să nu știe că acest an este anul ecologiei.

***

Alegători la Coșnița, 24 februarie 2019
Alegători la Coșnița, 24 februarie 2019

Europa Liberă: Grupurile utilizatorilor din regiunea transnistreană de pe rețelele de socializare au abundat, înainte de alegeri, de zvonuri și discuții cu privire la faptul că șefii holdingului Sheriff, companie care controlează viața politică și economică a regiunii separatiste, ar fi anunțat, informal, mobilizarea pentru ca angajații structurilor lor să meargă la alegerile parlamentare de duminică și să voteze în favoarea candidatului Partidului Democrat și a celui al Partidului Șor.

Vestea se pare că i-a luat prin surprindere pe reprezentanții Partidului Socialiștilor, care considerau cele două mandate de pe circumscripțiile pentru regiunea transnistreană ca fiind, practic, în buzunarul lor, având în vedere retorica pro-rusească a președintelui Dodon, întâlnirile lui dese cu Vladimir Putin și mesajele de susținere pe care le-a primit de la Moscova.

În plus, majoritatea celor 16 mii de alegători care au fost mobilizați la secțiile de votare pentru cel de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2016 l-au susținut pe Igor Dodon.

Pe parcursul actualei campanii electorale, reprezentanții administrației transnistrene nu au făcut niciun fel de declarații publice cu recomandări sau sugestii referitoare la cum ar trebui să voteze locuitorii regiunii. În schimb, utilizatorii rețelelor de socializare semnalează că în stânga Nistrului s-au făcut liste informale cu persoanele care au mers să voteze, iar fiecărui participant i s-au promis sume între 200 de ruble transnistrene, aproximativ 200 de lei, și 20 de dolari.

***

Analistul politic Ernest Vardanean spune că are și el confirmări din surse sigure că aceste lucruri chiar au avut loc și spune că holdingul Sheriff a făcut tot posibilul pentru ca cele două mandate pentru regiunea transnistreană să nu ajungă la Partidul Socialiștilor.

Ernest Vardanean în studioul Europei Libere de la Chișinău
Ernest Vardanean în studioul Europei Libere de la Chișinău

Ernest Vardanean: „Din mai multe surse, foarte demne de încredere, am aflat că compania binecunoscută în Transnistria, compania Sheriff, a organizat transportarea alegătorilor la secțiile de vot pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova din 24 februarie, dar nu pentru toți cetățenii care doresc acest lucru, ci doar pentru cei care vor să voteze candidatul PDM-ului sau candidatul Partidului Șor. Într-o circumscripție este vorba despre un candidat din partea PDM-ului, iar în alta – despre candidatul lui Șor. Vă spun încă o dată – am primit aceste informații din mai multe surse, foarte demne de încredere, de aceea le consider veridice.

Este vorba de un fel de remunerare de 20 de dolari pentru fiecare persoană care dorește să voteze candidații respectivi. Holdingul Sheriff organizează un fel de agitație în întreprinderile pe care le controlează, la instituțiile de stat, la alte întreprinderi la care are acces, astfel încât să convingă lucrătorii de acolo care au cetățenia Republicii Moldova să vină în ziua de 24 februarie să voteze acești candidați.

Deci, în primul rând, avem o campanie de agitație de către compania Sheriff în favoarea candidaților PDM și a Partidului Șor. În al doilea rând, avem demonstrația faptului că cei doi oligarhi de pe ambele maluri ale Nistrului – Vladimir Plahotniuc și Victor Gușan – organizează o campanie împotriva Partidului Socialiștilor și, respectiv, împotriva intereselor Federaţiei Ruse.

Și cea mai importantă concluzie pe care eu o trag în această situație este faptul că cei doi oligarhi, și în primul rând compania Sheriff, care se află într-o regiune pro-rusă, Transnistria, organizează o campanie de fapt anti-rusă.”

Companiei Sheriff nu-i pasă de ceea ce a vorbit dl Dodon cu dl Putin la Moscova...

Europa Liberă: Dle Vardanean, dar președintele Igor Dodon a mers des la Moscova, s-a întâlnit cu Vadim Krasnoselski, deci impresia generală era, inclusiv a experților cu care am stat de vorbă în regiunea transnistreană, că aceste două mandate sunt practic în buzunarul socialiștilor…

Ernest Vardanean: „Eu nu merg așa departe, să spun cu ce se vor solda aceste încercări de a organiza o contra-campanie anti-rusă. Însă faptul că compania respectivă organizează așa ceva ne spune, cel puțin mie îmi spune clar, că companiei Sheriff nu-i pasă de ceea ce a vorbit dl Dodon cu dl Putin la Moscova.

Sheriff-ul tot timpul are și face jocul lui în așa situații, el are interesele lui care – alt moment interesant – uneori nici nu coincid cu cele ale dlui Krasnoselski. Este un fapt foarte interesant pe care mi l-au povestit colegii de la Tiraspol – precum că compania Sheriff este nemulțumită și de dl Krasnoselski. Nu vreau să se creadă că, iată, dl Dodon a vorbit cu Putin și toate problemele s-au rezolvat automat. Nu, în niciun caz. Întotdeauna compania Sheriff face ceea ce îi este pe plac, dar nu ceea ce i se spune de la Moscova, chiar dacă există așa o înțelegere.”

***

Expertul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță, ridică semne de întrebare în legătură cu valabilitatea mandatelor obținute prin votul alegătorilor aduși organizat din stânga Nistrului.

Europa Liberă: În primul rând, vreau să vă întreb de ce credeți că au fost mutate secțiile de votare care erau în stânga Nistrului pe malul drept? Partidul Socialiștilor a acuzat guvernarea de faptul că ar vrea să împiedice votul electoratului din Transnistria?

Analistul politic Ion Tăbârță
Analistul politic Ion Tăbârță

Ion Tăbârță: „Să începem de la faptul că, de fapt, alegerile pe aceste două circumscripții pe Transnistria sunt poate nu neapărat învăluite în mister, dar se realizează într-o zonă opacă, nu prea este multă transparență. Și, de fapt, acele argumente care erau invocate la momentul creării acestor circumscripții, că vom avea reprezentanți ai regiunii transnistrene în Parlamentul Republicii Moldova, nu prea se adeveresc.

Mai degrabă asistăm la faptul că unii candidați, tot de pe malul drept al Nistrului, încearcă să lupte pentru aceste circumscripții. Poate o excepție aici este domnul Ion Iovcev, care, știm foarte bine, chiar este locuitor din stânga Nistrului și este o persoană cu notorietate în regiune.

În rest, socialiștii probabil își puneau deja la ei în buzunar aceste circumscripții, se gândeau că cei de acolo vor vota masiv Partidul Socialiștilor doar pentru faptul că se declară un partid pro-rus.

Însă anumite zvonuri și realitățile din teren pe care le vedem ar relata, de fapt, altceva – faptul că sunt folosite resurse destul de semnificative de anumiți candidați care ar plăti anumite sume unor persoane care să se prezinte la vot – sume de bani, transport organizat. Chiar se vehiculează informația că se fac liste pentru persoanele pe care un anumit candidat sau altul le transportă în ziua votului.

De aceea, este dificil de afirmat în aceste condiții că votul în aceste două circumscripții este unul care corespunde rigorilor unor alegeri libere, corecte, fără influențe și așa mai departe.”

Europa Liberă: Dl Dodon și Partidul Socialiștilor, ați spus și Dvs., aveau impresia că aceste mandate sunt în buzunarul lor. Cine le trage acum preșul de sub picioare? Cine și de ce?

Ion Tăbârță: „Cei care au resursele administrative la mâna lor. Și nu neapărat anumite resurse administrative sunt utilizate în favoarea unui partid, de exemplu, în cazul dat, a partidului de guvernământ. Cel mai interesant este că s-a mizat pe anumiți candidați independenți care de fapt nu sunt altceva decât niște persoane aflate sub umbrela partidului de guvernământ.

S-a mizat pe anumiți candidați independenți care sunt, de fapt, sub umbrela PD...

Aceștia nu apar cu sigla acestui partid, dar au fost de fapt lansați în cursa electorală având tot sprijinul și suportul Partidului Democrat. Iar noi știm că partidul de guvernământ, la nivelul relațiilor informale, are relații bune cu factorii decizionali din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: S-au vehiculat sume între 200 de lei și 20 de dolari…

Ion Tăbârță: „Eu chiar cunosc informații de 400 de lei, din ceea ce s-a zvonit.”

Europa Liberă: Care e miza administrației de la Tiraspol atunci în situația asta?

Ion Tăbârță: „Eu nu văd o miză a administrației de la Tiraspol. Ei de fapt, în aparență își respectă promisiunea de a nu lua parte la acest proces politic intern din Republica Moldova – ei spun că de fapt este un scrutin electoral străin și nu se referă la statalitatea lor. Însă este evident că factorii decizionali de acolo vor sta pasivi și vor urmări sau nu vor pune piedici, nu vor pune bariere acelor resurse și pârghii care sunt utilizați de către anumiți factori din partea dreaptă a Nistrului pentru un candidat sau pentru altul.”

Europa Liberă: Ne dăm foarte bine seama că câteva zeci de autocare nu pot pleca din centrul Tiraspolului fără să aibă o anumită undă verde din partea administrației de acolo.

Ion Tăbârță: „Exact. Noi așa și nu avem răspuns la ce s-a întâmplat de fapt în turul doi al alegerilor prezidențiale. Pentru că în turul întâi s-au prezentat cinci sau șase mii de alegători, iar la cel de al doilea tur, în două săptămâni, s-au prezentat 17 mii. De unde vine această trezire a sentimentului de a-și respecta drepturile politice, așa și nu am primit niciun răspuns. Pentru că acolo au venit clar persoane bine organizate, acestea pur și simplu au „inundat” anumite secții de votare, aducând derută în rândul membrilor secțiilor de votare respective.

Instituțiile statului din Republica Moldova așa și nu ne-au dat un răspuns, ce s-a întâmplat. Dar este evident că fără concursul autorităților noastre, dar și fără concursul, sau fără ne-opunerea, să-i spunem așa, a așa-numitelor autorități de acolo acest lucru nu ar fi fost posibil.

Probabil atunci mecanismul a fost testat, iar acum acesta a mai fost utilizat încă o dată.”

***

Europa Liberă: Am discutat despre felul în care s-a văzut campania electorală pentru Parlamentul de la Chişinău și cu expertul transnistrean Valeri Lițkai, fostul negociat-șef din partea Tiraspolului în formatul 5+2.

Expertul de la Tiraspol Valeri Lițkai
Expertul de la Tiraspol Valeri Lițkai

Valeri Lițkai: „În ultimii minim 15 ani, între malul drept și cel stâng al Nistrului s-a creat o mare prăpastie din punctul de vedere al comunicării politice și informaționale. Aici sunt mult factori, dar cel mai important este că nu ajung canalele informaționale moldovenești în Transnistria, cele transnistrene nu ajung în Moldova, demult nu mai circulă niciun fel de ziare. Oamenii de rând comunică foarte ușor, fără probleme. Dar, cu cât mai sus, când se ajunge la oameni politici, la nivel de deputați – aceștia nu comunică deloc. Uneori mai au loc unele seminare, mai merg acolo tinerii noștri jurnaliști, dar aceste contacte sunt insuficiente.

În consecință, populația este complet neinformată – despre ce fel de alegeri este vorba? Cine alege, pentru ce sunt alegerile, în baza căror programe? La voi e o luptă politică foarte complicată și foarte puține informații ajung pe malul stâng, ca un ecou îndepărtat. Și asta este o realitate.

Pe de altă parte, deja de mai bine de 20 de ani, o parte din oamenii care locuiesc aici și care au pașapoarte și cetățenie moldovenească participă la alegeri. Există așa un mecanism care se numește „secții electorale cu statut special”. Comisia electorală de la Chişinău oferă dreptul unor secții de votare aflate în principal de-a lungul Nistrului să primească locuitorii din Transnistria cu cetățenie moldovenească – aceștia sunt incluși pe liste suplimentare, li se eliberează buletine de vot, ei votează și voturile lor sunt luate în calcul.

Aceasta este o realitate și nimeni nu-i împiedică. OSCE controlează acest proces ca să nu existe obstacole. De obicei, participă câteva mii de cetățeni activi politic – 3-5-7 mii, de fiecare dată diferit. De 20 de ani se întâmplă asta și probleme deosebite nu au fost.”

Europa Liberă: Iar la alegerile din 2016 au fost 17 mii. Ce s-a întâmplat atunci?

Valeri Lițkai: „Înțelegeți, poziția autorităților de aici este nici să nu împiedice, nici să nu ajute. În consecință, partidele politice de la Chişinău cu forțe proprii organizează procesul – este vorba despre transport și despre o minimă organizare, niște bani investiți pentru asta, și despre o rețea prin care oamenii sunt informați.

Partidele politice de la Chişinău cu forțe proprii organizează procesul – transport și niște bani pentru asta...

Și astfel oamenii se adună și merg la secții. OSCE controlează ca ei să nu fie reținuți sau împiedicați.

În orice caz, acesta nu este un factor care la scara Moldovei să fie unul decisiv. Și niciodată nimeni nu anunță oficial câți oameni au votat, pentru ce partide au votat și așa mai departe. Totul se face discret. Iată de ce cred că acest mecanism va rămâne așa cum a și fost.

Repet, mediatorii internaționali s-au adresat autorităților transnistrene cu rugămintea de a nu pune piedici. Asigurări în acest sens au fost date, s-a garantat că autoritățile transnistrene nu vor împiedica cetățenii moldoveni care locuiesc în Transnistria să participe la alegeri.

Și iată că acest mecanism, la fel ca și anterior, a fost pus în aplicare, oamenii au fost și au votat. În orice caz, nu a fost o participare foarte numeroasă.”

Europa Liberă: Au fost discuții pe rețelele de socializare care spun că s-au dat bani pentru participarea la aceste alegeri, s-au menționat și sumele – de la 20 de dolari la 400 de ruble. Și înțelegem foarte bine că nu pot pleca din Tiraspol câteva zeci de autocare fără ca autoritățile din Transnistria cel puțin să nu interzică acest lucru.

Valeri Lițkai: „Trebuie să înțelegeți că autoritățile, dacă ar fi dorit să susțină, ar fi organizat o campanie oficială cu apeluri de participare, organizare etc. Dar în realitate nu există nici urmă de așa ceva.

Da, rețelele sociale lucrează, contactele personale lucrează, autocarele, da, ele sunt închiriate. Este vorba despre o economie de piață – dacă vine o organizație, politică sau una neguvernamentală - și spune că vrea să închirieze autocare – 2,4 sau 6 – poftim!”

Europa Liberă: Dar cine din partenerii internaționali a solicitat aceste garanții?

Valeri Lițkai: „Păi, a fost la Tiraspol acest președinte în exercițiu al OSCE, Miroslav Lajcak, au fost toți ambasadorii, a fost ambasadorul SUA, toți ambasadorii din Chişinău au venit pe rând aici și s-au întâlnit cu Vadim Krasnoselski, au discutat toate aceste detalii, au primit asigurări. Au durat vreo două luni toate aceste discuții. Vadim Krasnoselski a fost la Moscova, și acolo i s-a spus: „V-am ruga să nu puneți piedici”, el a promis și acolo.

Iată de ce mediatorii internaționali controlează, iar OSCE este organul principal de monitorizare a alegerilor.”

Europa Liberă: Cum credeți, cine are o susținere mai mare în Transnistria? Igor Dodon are întâlniri cu Putin, are o retorică puternic pro-rusească etc. Pe de altă parte, au existat informații privind relațiile bune dintre șeful Sheriff-ului Victor Gușan și Vlad Plahotniuc, adică despre relații apropiate cu Partidul Democrat. Pe cine credeți că susțin transnistrenii?

Valeri Lițkai: „O întrebare nu foarte corectă – pe cine, unde, cum… Având în vedere că la noi mecanismul participării este unul foarte specific, nimeni niciodată nu a făcut niciun fel de cercetare sociologică – nici de pe un mal, nici de pe altul. Nu există cifre.

Al doilea moment – programele, promisiunile care se fac aici nu le cunoaște aproape nimeni. Pe de altă parte, există rețele de socializare, foarte mulți oameni prind posturi de televiziune moldovenești, există multă populație care vorbește limba moldovenească, sunt aceste școli moldovenești, unde învață oamenii foarte național orientați, copii și părinții lor. Adică aici este un mediu social destul de divers care manifestă interes personal față de procesele care au loc în Moldova.

Zvonuri pot fi tare multe, dar trebuie crezute doar protocoalele observatorilor...

Ei merg cu toții la votare. Nu sunt chiar atât de mulți, dar, imaginați-vă școala cu predare în limba română – acolo lucrează profesori pro-români. Ei cu cine au votat? Găsiți singuri răspunsul. Acești oameni merg să voteze, dar în mod sigur nu așa cum poate ar vrea unii. Așa că ar putea fi un tablou foarte amestecat, nu se poate spune că toți au ieșit și au votat 100% pentru Dodon. Mai ales că aici nu există nicio poziție oficială, nici propagandă oficială, nicio organizare oficială a autorităților Transnistriei. Nu a ieșit Krasnoselski să îndemne să se voteze pentru o persoană sau alta. Deci, este chestiunea personală a fiecărui om.

Și, slavă Domnului, pentru că dacă OSCE ar fi verificat și ar fi găsit propagandă oficială și mai ales presiuni asupra alegătorilor, noi am fi avut mari probleme internaționale. Dar noi nu le vom avea, pentru că nu au fost niciun fel de presiuni.”

Europa Liberă: Dar cei 20 de dolari sunt promiși pentru a vota pentru un anumit candidat?

Valeri Lițkai: „Să vă spun următoarele – dacă va fi constatat acest lucru mai mult sau mai puțin oficial, faptul că s-au dat bani pentru a fi votat un anumit candidat, va fi un mare scandal pentru partidul care a organizat asta. Deocamdată sunt doar zvonuri – îmi imaginez ca în ceață în ce mod pot fi oferiți acești 20 de dolari. Teoretic, totul este posibil, dar practic se poate pune bază doar pe protocoalele observatorilor. Sunt observatori internaționali, ei sunt destul de mulți. Și dacă ei, monitorizând secțiile, vor vedea că vreun activist de partid dă alegătorilor bancnote, vor face poze și vor face investigațiile de rigoare. Și partidul care a organizat așa ceva va avea parte de un mare scandal. Iată de ce zvonuri pot fi tare multe, dar trebuie crezute doar protocoalele observatorilor. Aceștia nu sunt interesați să acopere sau să protejeze pe cineva, ei relatează cu exactitate ceea ce văd. Eu pot spune doar că există un control destul de mare, observatori sunt mulți, toate procesele sunt filmate.”

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.

XS
SM
MD
LG