Comisia Electorală Centrală are la dispoziție șapte zile, adică până duminică, 3 martie, pentru întocmirea raportului despre desfășurarea scrutinului din 24 februarie, inclusiv rezultatele privind contestațiile depuse de concurenți sau alegători. Potrivit legii, raportul urmează să ajungă la Curtea Constituțională care va confirma sau, dimpotrivă, poate infirma legalitatea alegerilor parlamentare.
Când mi-am propus să aflu câte contestații sunt procesate, care și în ce fază se află, îmi imaginam un panou ce trasează traiectoria fiecărei plângeri. Similar cu harta zborurilor de avioane care există pe internet. Ei, aflați că așa ceva nu există. Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale mi-au spus că la moment nu dețin date exacte despre numărul contestațiilor înregistrate în cele peste 2000 mii de secții de votare, la fel ca și cele depuse de formațiunile politice după numărarea voturilor. Și asta pentru că unele plângeri se mai examinează încă în instanțe sau au fost redirecționate spre alte autorități, ca în cazul Inspectoratului General de Poliție sau Consiliului Coordonator al Audiovizualului.
IGP a fost delegat să analizeze plângerile depuse de Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor, care s-au acuzat reciproc că ar fi organizat transportarea în masă a alegătorilor din regiunea transnistreană.
De luni, instanțele de judecată au început să publice deciziile privind contestațiile venite din diasporă – toate fiind respinse. Semnatarii contestațiilor consideră că le-au fost lezate drepturile prin refuzul de a fi acceptate la votare buletinele de identitate sau pașapoarte cu termenul expirat, după ce în câteva scrutine anterioare autoritățile electorale au procedat exact invers.
Pentru că legea nu obligă instanțele de fond să-și motiveze hotărârile, nu este limpede în baza căror argumente s-au luat deciziile.
Comisia Electorală Centrală trebuie să prezinte până pe 4 martie Curții Constituționale documentele privind desfășurarea alegerilor și rezultatele voturilor pe țară. Teoretic, până în acea zi toate litigiile electorale ar trebui soluționate, explică jurista Centrului de Resurse Juridice, Sorina Macrinici.
„Potrivit noilor reglementări din Codul Electoral, Parlamentul se consideră constituit atunci când Curtea Constituțională validează cel puțin 2/3 din mandatele deputaților. Aceasta înseamnă că chiar dacă există contestații pe unele circumscripții uninominale, oricum în timp ce aceste contestații sunt examinate de instanțele de judecată, dacă există claritate și dacă Curtea Constituțională validează cel puțin 2/3 din numărul deputaților din 101, atunci președintele poate deja chema prima ședință a parlamentului și legislativul se poate considera constituit.”
La modul teoretic, examinarea litigiilor electorale nu ar trebui să dureze foarte mult, continuă Sorina Macrinici, și asta pentru că legea prevede termene restrânse pentru asemenea dosare, care se examinează în regim prioritar.
În ce privește scorul obținut de concurenți, PSRM, prin vocea consilierului prezidențial Maxim Lebedinschi, a anunțat contestarea rezultatelor în șase circumscripții uninominale, inclusiv două din Chișinău. E vorba de rezultate obținute „pe muchie de cuțit” cu diferență de câteva zeci de voturi.
Partidul Democrat a contestat, între altele, alegerile în circumscripțiile unde au învins reprezentanții blocului ACUM, Andrei Năstase, în suburbiile Chișinăului, și Liviu Vovc în circumscripția 22 – ce include orașul Ialoveni și câteva localități din Strășeni și Călărași.
Și blocul ACUM a cerut la CEC anularea alegerilor la secțiile unde au votat alegătorii din stânga Nistrului pe motiv că „zeci de mii de oameni din regiunea transnistreană au fost transportați organizat în schimbul unei retribuții de 20 de dolari pentru a vota la alegerile parlamentare”.
Amintim că în cele două circumscripții din regiunea transnistreană au învins candidații independenți Alexandr Oleinic, fost ministru al Tehnologiei Informaționale, și Viorel Melnic, în trecut director al Serviciului Vamal și ex-viceministru al Economiei în perioada comunistă.
Analistul politic Ion Tăbârță pune la îndoială faptul că rezultatele pe circumscripțiile uninominale se vor schimba în urma contestațiilor. Cele mai multe încălcări ar putea fi invocate în cazul celor din Transnistria, el nu crede însă că puterea și-ar dori modificări:
„În mod normal, contestațiile acolo trebuie de examinat serios, pentru că toate mărturiile indică asupra faptului că alegerile nu au fost libere și corecte. Acolo alegerile au fost organizate. Altceva că la cele două circumscripții un concurent e apropiat Partidului Democrat, alt concurent e apropiat Partidului Șor. Desigur că guvernării nu-i convine să aibă loc schimbări.”
Indiferent de verdictul în cazurile contestate de partide, raportul de forțe din viitorul Parlament nu va suferi mari schimbări, consideră analistul Ion Tăbârță. În condițiile în care nicio formațiune nu a acumulat majoritatea mandatelor, singura soluție e să procedeze la negocieri.
