Democraţii şi-ar dori ca actualul executiv în frunte cu Pavel Filip să nu-şi dea demisia odată cu convocarea primei şedinţe a Parlamentului, aşa cum prevede Constituţia, ci să rămână în funcţie cu titlu interimar până se reuşeşte crearea unui nou Guvern cu sprijin suficient în legislativ. Partidul Democrat a sesizat astăzi în acest sens Curtea Constituţională şi, aşa cum i-a spus Europei Libere autorul sesizării Sergiu Sîrbu, aşteaptă un răspuns de la Curte până la prima şedinţa a noului Parlament. Acesta trebuie să se convoace nu mai târziu de peste o lună de la alegeri, adică până în penultima săptămână din martie. Ce prevesteşte această mişcare a partidului ce controlează actualul Guvern, dar nu a obţinut suficiente mandate în alegeri pentru constituirea celui următor?
O primă ipoteză la care s-a gândit toată lumea e că democraţii s-ar pregăti de o criză îndelungată. Ce motive ar avea? Acestea trebuie căutate în rezultatele recentului scrutin. După numărul de mandate obţinute, democraţii sunt pe locul doi, între socialişti şi blocul de opoziţie ACUM, şi niciuna dintre aceste forte politice nu par deocamdată dispuse să intre în coaliţie cu partidul guvernării.
Nu se ştie dacă democraţi şi socialişti - formaţiuni care împreună ar dispune de 65 de mandate - vor reuşi să ajungă într-un final la vreo înţelegere. Nu se ştie dacă democraţii vor reuşi să adune în jurul lor un număr de deputaţi suficient pentru o coaliţie – le-ar mai trebui cel puţin unsprezece - apelând ca data trecută când şi-au extins puterea la transfugi din tabăra altor partide. Nu se ştie nici dacă, în caz că se ajunge la anticipate, acestea ar putea să schimbe prea multe în raportul de forţe implicate la această oră în jocul politic de la Chişinău.
Astfel, ceea ce vor să obţină democraţii cu sesizarea depusă astăzi la Curtea Constituţională este ca pe toată perioada cât vor dura luptele politice pentru constituirea majorităţii parlamentare capabile să constituie un nou Guvern – iar analiştii cred că aceste lupte vor lua ceva timp - actualul executiv să-şi poată exercita un mandat aproape deplin, cu titlul de interimar.
Sergiu Sîrbu, democratul care a adus subiectul în faţa Curţii Constituţionale, ne-a spus astăzi că, de fapt, democraţii nu-şi doresc un astfel de scenariu, însă se asigură că în caz că se ajunge la el puterea executivă nu va fi blocată:
„Ipotetic, în cazul în care noi nu avem o majoritate parlamentară, în cazul în care noi nu avem un Guvern, asta ar însemna că pot fi provocate alegeri anticipate. Dar, totodată, trebuie să luăm în calcul că chiar şi după alegeri anticipate, teoretic vorbind, am putea să nu avem nici majoritate, nici Guvern. Iar Parlamentul poate fi dizolvat doar o singură dată într-un an. Asta ar însemna că în cazul în care ar exista o criză politică, noi am putea să nu avem nici Parlament, nici Guvern funcţional, atenţie, timp de 18 luni. Să nu avem putere în stat - să avem un Guvern fără competenţe, fără Parlament – asta ar însemna să avem o problemă foarte mare. Dat fiind faptul că Constituţia nu ne dă un răspuns fără echivoc – cine guvernează, cum se adoptă decizi urgente pentru administrarea treburilor publice, am solicitat Curţii să ne dea un răspuns în acest sens.”
Aşa cum prevede acum Constituţia, imediat ce se convoacă prima şedinţa a Parlamentului, Guvernul actual ar trebui formal să demisioneze, iar până la constituirea noului cabinet el să se ocupe doar de chestiuni administrative. Tot potrivit Constituţiei, şeful statului este obligat să convoace prima şedinţă cel mult în 30 de zile de la scrutin, adică aproximativ până în 26 martie. Democraţii speră să obţină până la această dată un răspuns de la Curtea Constituţională.
Deocamdată, în R. Moldova interimate în cazul executivului nu au mai existat, dar au existat în schimb în cazul preşedintelui, de exemplu în 2010, când Parlamentul nu a reuşit să aleagă timp de doi ani un şef de stat, iar în prezent, un primar interimar se află în fruntea capitalei după invalidarea localelor de anul trecut câştigate de un rival al guvernării, opozantul Andrei Năstase.
Cum iniţiativa instituirii interimatului guvernului vine din partea Partidului Democrat, despre care se crede că controlează de trei ani puterea nu doar la nivel legislativ şi executiv, ci şi prin totalitatea instituţiilor publice şi judiciare, nimeni nu se îndoieşte la Chişinău că partidul puterii va obţine de la Curtea un răspuns pozitiv.
Analiştii, obişnuiţi cu ideea că democraţii nu se opresc pentru a-şi atinge scopurile în faţa unor soluţii neordinare, chiar peste cadrul legal, cred că aceştia ar putea încerca în paralel şi alte variante: de exemplu, să obţină invalidarea unor mandate de pe uninominal şi să constituie unui Parlament cu mai puţini deputaţi, prin urmare şi cu o majoritate mai mică. În noua lege electorală ar exista şi un articol ce le-ar permite acest lucru.
Deocamdată, toate privirile sunt îndreptate spre socialişti, de la care se aşteaptă să-şi dea în vileag vreo decizie, în sensul că acceptă sau nu jocul cu democraţii. Preşedintele Igor Dodon, considerat drept decidentul de facto al comportamentului fostei sale formaţiuni, a sugerat în ultimele discursuri publice, inclusiv într-un interviu la Europa Liberă, că preferă alegeri anticipate unei majorităţi formate de democraţi cu ajutorul transfugilor, ceea ce este firesc în situaţia în care anume PSRM e formaţiunea care ar putea livra aceşti transfugi democraţilor, chiar dacă analiştii nu exclud din ecuaţie nici blocul ACUM.
