Meșteșugul confecționării tobelor pentru lăutari renaște în sudul Republicii Moldova. Este una dintre cele 160 de afaceri mici pornite sau dezvoltate în localități rurale cu bani europeni.
Beneficiarii programelor de asistență, mai bine zis o parte dintre aceștia, au participat la târgul intitulat „Descoperă Moldova rurală”, organizat în fața Palatului Republicii din Chișinău. Sprijinul este acordat după un model de investiții în comunitățile rurale, practicat în țările Uniunii Europene de aproape 30 de ani. Încurajați să-și promoveze propriile idei despre modernizarea comunității, oamenii primesc expertiza necesară și elaborează un plan pentru cinci ani, apoi accesează fonduri de la diverși parteneri europeni implicați în proiectul care investește în valorificarea potențialului rural al Republicii Moldova.
Stela Cetulean este proprietara unei mici fabrici de uscat legume și fructe din Soroca. Afacerea este una de familie și a fost pornită în 2007 dintr-un credit bancar. Are în subordine șase angajați alături de care muncește într-o hală închiriată.
Descoperă Moldova rurală
„Noi suntem singurii în Republica Moldova care producem castraveți murați uscați. Noi suntem patentați. De asemenea, uscăm tomate, sfeclă, morcov, ceapă, apoi am început să uscăm vișine, cireșe, mere, după care am început să glazurăm fructele uscate. La fiecare doi ani propunem ceva nou. Soțul meu a murit acum patru ani. Și acum merg eu, dar femeile merg un pic mai greu.
Mă implic în proiecte să cumpăr utilaje, să creștem, să producem mai mult. Am și un fecior mai mare. El învață la București, la Economie. El deja se implică și vine cu idei. Cu ochii închiși nu poți să te duci în Uniunea Europeană. Nouă ne pare că e poveste să vinzi produsele în țările europene.”
După un popas cu gust dulce-acrișor, sunetul de bucium, prin care ademenește publicul formația Buciumul, mă ghidează mai departe. Nu am cum să trec pe lângă covoarele tradiționale. Sunt din lână de oi, îmi spune Ludmila Scutaru din satul Mihăileni, raionul Râșcani, care ține să sublinieze că a început să stea la războiul de ţesut de la vârsta de 7 ani.
„Eu am luat tradiția de la mătușa și de la mamă. Suntem o familie din patru persoane și numai noi țesem covoare în satul nostru. Suntem dinastia Scutaru. Țesăm în timp de iarnă de la Sfântul Ioan Botezătorul până la jumătatea postului. Tundem oile, ducem lâna acasă, o opărim, o spălăm, o rupem, o ducem la Bălți și o scărmănăm, o aducem acasă și o facem cairă. Mătușa și mama mea torc lâna, după care o punem la țesut la aceleași războaie de pe vremurile trecute. Găsim vopsea, dar punem și natural.
Cumpărători am avut din Estonia și Franța. Mulți mi-au propus să facem o afacere și asta mă gândesc să fac...
Un covor de 2 x 3 metri se țese în 4-5 săptămâni. Vestea că eu țes s-a răspândit [prin sate și raioane]. Am fost invitată la diverse festivaluri. Cumpărători am avut din Estonia și Franța. Mulți mi-au propus să facem o afacere și asta mă gândesc să fac.”
Iar în sudul Moldovei, fiecare al doilea locuitor din satul Badicul Moldovenesc, raionul Cahul, are câte o tobă, îmi spune Gheorghe Buzan, care este obsedat de următorul proiect - amenajarea unei săli de sport.
„Tobele sunt confecționate manual. Ele sunt instrumente rustice care au un sunet al său special. Acesta este scopul, meșterii noștri să primească niște unelte profesionale. Maestrul Tudor Cârlan are instrumente vândute peste hotare și în Germania, și în Belgia, și în Ungaria, și în Portugalia.”
Europe Liberă: Cum ajung acolo? Le vinde online?
„Dumnealui are postări pe Facebook, pe Youtube. Avem cetățeni de-ai noștri care vin de peste hotare. 40% din locuitorii satului sunt plecați cu familiile, cu părere de rău, dar noi încercăm să trezim interesul ca satul să nu moară. Noi avem cu ce, doar că vrem să fim susținuți în promovarea produselor noastre. Avem mături care au modalitatea sa de confecționare și alte produse. Scopul acestui proiect este să conclucrăm, altfel noi nu putem să creștem.”
De fapt, acesta este și scopul urmărit de programul LEADER în Moldova. Testat mai întâi în sudul țării, a ajuns în trei ani la scara unui proiect național, care acoperă peste 260 de unități administrative reunite în jurul unui interes comun: să trăiască mai bine!
