Premierul în exerciţiu moldovean, Pavel Filip, vizitează zilele acestea Bruxellesul pentru a participa la o reuniune aniversară a Parteneriatului Estic. Filip nu a mai fost la Bruxelles de mai mult de un an, dinaintea invalidării abuzive, vara trecută, şi fără niciun argument din partea observatorilor, a rezultatelor alegerilor locale din Chişinău - sancţionată de UE cu suspendarea asistenței financiare pe un termen nedeterminat. Vizita sa de acum coincide cu înteţirea previziunilor despre o posibilă coaliţie dintre partidul său cu formaţiunea antieuropeană a socialiştilor. Ce le-a spus Filip partenerilor?
În ultimele săptămâni Igor Dodon a încercat de mai multe ori să-i liniştească pe cei de la Chişinău care văd drept ameninţat viitorul relaţiei cu UE de o posibilă coaliţie între democraţi şi socialişti. Ultima oară s-a întâmplat acum câteva zile, cu prilejul unei recepţii de Ziua Europei, când Dodon a sugerat că, deşi l-a criticat anterior, Acordul de Asociere este totuşi benefic şi nu contravine viziunii sale de echilibru între Est şi Vest.
Dar socialiştii continuă să se sprijine pe un program politic ce fixează, ca scop primordial, organizarea unui referendum pe marginea nevoii păstrării acestui acord, şi, un alt obiectiv, e aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică dominată de Rusia. Aşa că nu se ştie cum vor proceda ei cu aceste intenţii, în perspectiva unei viitoare coaliţii cu democraţii, despre care vorbesc tot mai mulţi observatori de la Chişinău.
La Bruxelles, unde a participat la o masă rotundă cu partenerii estici, Pavel Filip a vorbit astăzi despre „voinţă politică” şi „determinare”.
„La baza tuturor proiectelor a stat voinţa politică. Şi în continuare succesele pot fi obţinute având la bază voinţa politică”, a spus el. „Este un lucru complex, care are nevoie de timp, dar trebuie să vă spunem că noi suntem absolut determinaţi”.
Anul trecut, când UE a suspendat finanţarea R. Moldova pentru invalidarea unui scrutin văzut ca fără cusur dinspre lumea civilizată, Pavel Filip a fost unul dintre demnitarii democraţi care a pretins că partenerii europeni sunt şi ei responsabili pentru felul cum judecă justiţia moldoveană.
Politologul Dionis Cenuşă, care a urmărit discursul de astăzi al premierului, observă că acesta a ignorat în totalitate faptul că dialogul politic între Chişinău şi UE este practic suspendat astăzi. La fel, Cenuşă şi-a exprimat îngrijorarea că reformele europene ar avea vreo şansă în cazul unei coaliţii PD-PSRM, pentru că asta ar însemna ca ambele formaţiuni să renunţe la obiceiul lor de a trata Acordul de Asociere exclusiv ca pe un furnizor de beneficii economice.
Igor Boţan, directorul ADEPT, se declară sceptic, pe de altă parte, că, odată intraţi într-o coaliţie cu democraţii, socialiştii ar putea împinge lucrurile spre denunţarea Acordului de Asociere:
„Dacă se realizează o coaliţie PDM-PSRM, va fi nevoie de o perioadă în care această coaliţie să-şi demonstreze disponibilitatea de a implementa de o manieră hotărâtă Acordul de Asociere. În acelaşi timp, PSRM va trebui să-şi modifice programul politic. Socialiştii nu sunt politicieni de azi, de ieri, ei sunt experimentaţi şi înţeleg cât de importantă este piaţa europeană pentru R. Moldova. Probleme e că atunci când ai de a face cu parteneri externi, trebuie să ai un comportament predictibil, bazat pe programe care nu sunt cu duble standarde.”
Alte voci amintesc că R. Moldova a fost considerată o vreme „povestea de succes” a Parteneriatului Estic, dar după furtul bancar urmat de preluarea puterii în totalitate de Partidul Democrat, a ajuns să fie numită „stat capturat”, iar relaţia cu Bruxellesul a degradat din cauza derapajelor democratice. Aşa că o coaliţie între democraţi şi socialişti, spun aceşti observatori, nu prevesteşte nimic bun şi ar transforma relaţia Chişinăului cu UE într-o chestiune strict tehnică şi formală.
