Trei seri la rând broaștele din lunca Răutului s-au întrecut la cântat cu muzicieni profesioniști. Pentru al patrulea an consecutiv, opera s-a contopit cu natura în cadrul unicului festival de muzică clasică din sud-estul Europei DescOpera, care se desfășoară la Butuceni, în rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi, acolo unde dealurile, lunca și râul parcă intenționat creează o scenă naturală numai bună pentru această muzică. În timp ce oaspeții ascultau operă printre rândurile de vie sau așezați pe iarbă lângă râu, Elena Rumleanschi, fostă învățătoare, gospodăria căreia practic se învecinează cu scena, prășea în grădină.
„Sub râpă, când se îngâna ziua cu noaptea, și vocile frumoase ale artiștilor răsunau, știți, parcă vorbea cerul cu pământul. Toată lumea privea cu gura căscată și știți că este o vorbă populară: li se făcea pielea de găină. Chiar de cântă în italiană, germană sau altă limbă, dar limbajul muzical este unicul limbaj care unește toți oamenii. Nu cred că este altă muzică mai capabilă ca să liniștească sufletul, ca să uiți de toate, să te relaxezi, decât opera”.
Festivalul DescOperă în așteptarea oaspeților
An de an numărul oaspeților care vizitează Orheiul Vechi în această perioadă este în permanentă creștere. În mare parte datorită festivalului DescOperă, spune cu mândrie Anatolie Botnaru, cel care a inițiat acest eveniment cultural.
„Într-adevăr e o aventură s-o faci pe loc gol, într-un sat a unei țări de nimic. Moldova poate apărea pe harta culturală a lumii ca un punct foarte și foarte puternic, ar putea fi chiar numărul unu. Nimeni n-a știut că așa amploare va lua DescOperă cum a luat acuma, că e mic Butuceniul după cum s-a văzut. Se dezvoltă mai mult de două sate, se dezvoltă foarte bine desigur și satele din jur, și oamenii. Sunt șanse foarte mari. În satele în care circulă turiștii, respectiv circulă și banii care pot ajuta la dezvoltarea comunității, la dezvoltarea în general a satului.”
Cel mai bun indicator că turismul ajută la dezvoltarea acestei comunități sunt pensiunile rurale, mici afaceri de familie, datorită cărora o parte dintre sătenii din Butuceni și localitatea vecină Trebujeni au rezistat tentației și necesității de a pleca la munci peste hotare. Familia Buzilă din Trebujeni a fost printre primii care au decis să-și împartă cu turiștii casa și masa. Ludmila Buzilă, care prin cumul este și proprietară de pensiune rurală, și directoare de gimnaziu, se mândrește că în ultimii ani „Casa verde” a ei a motivat mai mulți săteni să-i urmeze calea.
Atunci când fierbe vinul, să vedeți cum se învârtesc împrejurul butoaielor...
„Pentru început nu ne-a venit deloc să credem că o să ajungem la ce am ajuns astăzi. Nu ne puteam închipui că o să primim oaspeți și o să luăm bani. Asta era pentru noi ceva imposibil chiar de făcut. Desigur că au fost și niște școliri prin proiecte care ne fac să fim mai siguri pe noi. Ne încurajează cel mai mult faptul că turiștilor le place să vină, aici pot vedea cel mai bine și tradiții, și bucatele noastre, și vinul pregătit în butoi. Iată chiar atunci când fierbe vinul, să vedeți cum se învârtesc împrejurul butoaielor”.
Majoritatea din pensiunile din Orheiul Vechi au fost de curând renovate și dezvoltate prin Proiectului de Competitivitate, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Guvernul Suediei și UK Aid.
Complexul Orheiul Vechi este cea mai vizitată atracție turistică a Moldovei cu cel mai mare potențial de dezvoltare în acest sens, explică Diana Lazăr, vicedirectoarea proiectului de competitivitate, care în ultimii ani face tot posibilul ca R. Moldova să fie trecută pe lista de destinații turistice predilecte.
„R. Moldova ar putea de fapt să aibă un produs destul de interesant, acesta fiind turismul de experiență, turismul de aventură ușoară, atunci când în centrul atenției și în centrul ofertei turistice este plasată acea experiență de descoperire, de contact cu localnicii, de incursiune în viața rurală, în viața autentică. Pe plan internațional, există un turist care are o conștiință destul de ridicată și care este un explorator, care își dorește prin călătoriile sale să descopere locuri noi, să contribuie la dezvoltarea regională a unor destinații care sunt mai puțin explorate, dar și să contribuie la prezervarea unor valori, a mediului ambiant”.
Turismul, pe plan internațional, este industria cu cea mai înaltă creștere an de an și această tendință se va menține în următorul deceniu, sugerează Diana Lazăr. Iată de ce este important ca R. Moldova să reușească, fără mare efort, să prindă acest tren. Pentru că turistul străin acum vine în Moldova nu pentru lux și drumuri bune, dar pentru emoții, pentru a se odihni într-o pensiune rurală sau pentru a fi prezent la un concert de operă în lunca râului.
