Președintele Moldovei, Igor Dodon, a discutat la reședința de la Holercani cu liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, având pe agendă mai ales măsuri practice de apropiere între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului cuprinse în așa-numitul pachet „Berlin+”. Întâlnirea are loc după reuniunea de la Bratislava din 10-11 octombrie în formatul 5+2, unde Tiraspolul a adus în discuţie o serie de angajamente pe care, în opinia liderilor regiunii nerecunoscute, Chișinăul nu le-ar fi îndeplinit. Este a şasea întrevedere dintre cei doi de la preluarea funcțiilor, la sfârșitul anului 2016, şi a doua care a avut loc la reşedinţa de stat de la Holercani. Printre subiectele discutate în cadrul întrevederii au fost telecomunicațiile, problema dosarelor penale pe numelor unor funcționari, dar şi chestiunea despre care se crede că ar fi favorabilă Tiraspolului - cea legată de integrarea sectoarelor bancare ale celor două maluri ale Nistrului.
Neatingerea unui compromis în chestiunea legată de sectorul bancar a dus la suspendarea rundei de negocieri în formatul 5+2, care a avut loc la începutul lunii la Bratislava şi s-a încheiat fără a fi semnat un protocol agreat de părţi. Este un subiect asupra căruia insistă de ceva timp Tiraspolul, după ce Banca Naţională a Moldovei a blocat mai multe conturi ale unor firme din stânga Nistrului pentru a securiza sectorul bancar şi a preîntâmpina cazuri de spălare de bani. „Am discutat în detaliu despre sectorul bancar”, a spus Igor Dodon după întrevederea de la Holercani.
„În zilele următoare o să reunesc specialiştii noştri pentru a găsi soluţii. Suntem interesaţi ca întreprinderile moldovene şi cele transnistrene să funcţioneze în câmp legal, mai cu seamă că întreprinderile din regiunea transnistreană exportă în cea mai mare parte pe malul drept şi în UE. Sper şi în domeniul bancar să reuşim să găsim soluţii.”
Liderul de la Tiraspol Vadim Krosnoselski a reamintit că din cauza problemelor din sectorul bancar s-au împotmolit discuţiile în cadrul recentei runde de negocieri, dar acestea trebuie să continue, a spus el.
„Această chestiune poate fi împărţită în două: convertirea leului moldovenesc în valută străină şi deschiderea conturilor, adică activarea în câmpul bancar moldovenesc. Acum suntem în proces de consultări. Aşteptăm din partea voastră rezultate de la aceste consultări şi ulterior vom decide ce facem în acest domeniu. Eu aştept rezultate practice.”
În luna septembrie Banca Națională a Moldovei a explicat că mai multe întreprinderi din regiunea transnistreană nu s-au conformat prevederilor noii legi privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, fiindu-le blocate conturile în băncile licențiate de la Chișinău. Banca Națională a mai precizat că peste 400 de întreprinderi din regiunea transnistreană dețin conturi în băncile din Chișinău.
Economistul Sergiu Gaibu spune că în aceiași situaţie s-au pomenit şi companii din dreapta Nistrului cu conturi blocate, iar partea transnistreană ar exagera în această chestiune.
„În spiritul pe care îl aplică de obicei partea transnistreană, ei încearcă să inducă opinia publică spre ideea că aceste măsuri sunt cumva direcționate împotriva lor. Ei au notificat în privinţa aceasta şi autorităţi din partea rusă invocând faptul că cumva Chişinăul încearcă să limiteze în drepturi şi să aplice careva bariere pentru partea transnistreană.”
L-am întrebat e Sergiu Gaibu care ar fi riscurile unor eventuale cedări ale Chişinăului în această chestiune.
Această zonă este totalmente în afara controlului şi reprezintă o sursă şi motiv de reticienţă...Sergiu Gaibu
„Riscurile de spălare a banilor sunt bine cunoscute în R. Moldova şi în special zonele gri, cum este Transnistria, prezintă un risc sporit. Deoarece această zonă este totalmente în afara controlului şi reprezintă o sursă şi motiv de reticienţă şi o atitudine mai precaută din partea altor jucători din pieţele externe.
Pentru R. Moldova este crucial să respectăm reglementările date şi să asigurăm un confort pentru băncile partenere, corespondente, în caz contrar ne vom pomeni în situaţia în care ar putea să fie limitate tranzacţiile cu R. Moldova, ceea ce ar periclita toată economia naţională, inclusiv economia reală transnistreană, fiindcă 70 la sută din exporturile din Transnistria se fac de asemenea în UE. Dar iarăşi asistăm la faptul că propaganda şi jocul făcut în favoarea unor jucători geopolitici este mai presus intereselor, inclusiv ale transnistrenilor.”
O altă chestiune discutată de Dodon şi Kransoselski a fost cea a comunicaţiilor. Dodon a anunţat că compania de telecomunicaţii din stânga Nistrului ar putea obţine licenţă pe malul drept până la finele anului. S-au înregistra progrese şi în problematica dosarelor penale pe numelor unor funcționari, de pe ambele maluri ale Nistrului, multe din aceste dosare au fost clasate.
