O nouă întâlnire dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski. Care este eficiența și care sunt deciziile practice ale întâlnirilor directe dintre Chişinău și Tiraspol? Detalii ale discuțiilor - oferite de președintele Igor Dodon. La Tiraspol au fost reînhumate osemintele victimelor represiunilor staliniste executate în regiunea transnistreană în anii Marii Terori.
Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Președintele Igor Dodon s-a întâlnit marți la reședința de la Holercani cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, având pe agendă mai ales măsuri practice de apropiere între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului cuprinse în așa-numitul pachet „Berlin+”. Cei doi s-au declarat de acord, la finalul întrevederii, că operațiunea de menținere a păcii pe Nistru este o „garanție a păcii și securității în regiune”. Igor Dodon și miniștrii Blocului ACUM din Guvernul Maiei Sandu au păreri diferite despre prezența militară rusească în stânga Nistrului. Guvernul vrea o misiune civilă în locul pacificatorilor ruși și l-a criticat aspru pe Dodon că în discursul său de la Adunarea Generală ONU, din septembrie, nu a menționat imperativul retragerii militarilor ruși din Republica Moldova. Detalii și reacții pe marginea întâlnirii de la Holercani – în continuare.
„Miliția transnistreană nu va fi redenumită în poliție, o astfel de reformă nu este oportună pentru Transnistria”, a declarat liderul separatist transnistrean Vadim Krasnoselski la o ședință a departamentului de interne de la Tiraspol. „Pentru republica noastră, această denumire este inacceptabilă”, a mai adăugat el. În Republica Moldova, denumirea sovietică de „miliție”, atribuită forțelor de menținere a ordinii publice a Ministerului de Interne, a fost înlocuită cu termenul de „poliție” după proclamarea independenței țării de URSS. În Rusia, reforma miliției a avut loc în 2010 la inițiativa președintelui de atunci, Dmitri Medvedev. Acesta a propus ca miliţia să revină la numele ei de dinaintea revoluţiei bolşevice: adică la denumirea de „poliţie”. Krasnoselski a spus că este sceptic în ceea ce privește reforma care a avut loc în Rusia. „S-a schimbat doar denumirea, oamenii au rămas aceeași”, a spus Krasnoselski, subliniind că astfel de schimbări necesită cheltuieli financiare mari.
Ședințele grupurilor de experți Chişinău și Tiraspol s-au activizat după recentele negocieri în formatul 5+2 de la Bratislava și în ajunul întâlnirii informale din Bavaria de săptămâna viitoare. Vineri, la sediul Misiunii OSCE de la Chişinău, a avut loc ședința grupurilor de lucru pentru actele de stare civilă și documentarea populației, grup care s-a întrunit după o pauză de un an. Iar la sediul Misiunii OSCE la Tiraspol a avut loc o ședință a grupurilor de lucru pentru economie. Un comunicat al Guvernului spune că a fost discutat mecanismul de import prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene al materialului săditor și al semințelor, proces ce va fi monitorizat de Serviciul Vamal și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor. Chişinăul a dat asigurări că în chestiunile de comerț va acționa „în interesul oamenilor de afaceri, pentru eliminarea barierelor dintre maluri și armonizarea standardelor sectoriale”.
Tiraspolul anunță că la întâlnire a fost parafată o decizie protocolară privind cooperarea pentru eliminarea barierelor în comerț și protejarea drepturilor consumatorilor, document care ar putea fi semnat „în viitorul apropiat”. Comunicatul mai spune că s-a discutat despre importul în regiunea transnistreană în contextul intenției Chişinăului și Kievului de a lansa cea de-a doua fază a controlului vamal comun moldo-ucrainean la punctul de trecere Cuciurgan, Tiraspolul fiind îngrijorat că nu există încă înțelegeri privind importul în stânga Nistrului a mai multor produse, inclusiv a medicamentelor. Tiraspolul este interesat de facilitarea transportului marfar feroviar și a importului direct de produse petroliere în regiune, precum și de exportul de metale colorate. Discuțiile vor fi continuate la reuniunea informală din Bavaria de săptămâna viitoare.
Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, Dereck J. Hogan, a avut întrevederi cu șeful negociatorilor moldoveni, Vasili Șova, și cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, și este citat de comunicate de la Chişinău și Tiraspol cu afirmații privind sprijinul american pentru „facilitarea dialogului și atingerea consensului între părți” în procesul de reglementare transnistreană.
Ambasada SUA nu a difuzat nicio informație cu privire la aceste întrevederi. La întrevederea de vineri de la Chişinău, Vasili Șova a afirmat, potrivit unui comunicat al Guvernului, că „partea moldovenească își dorește și va întreprinde acțiuni prompte în vederea schimbării agendei de lucru curente a formatului de negocieri 5+2, astfel încât acesta să se ocupe de discutarea perspectivelor de reglementare”. Cu o zi mai devreme, la Tiraspol, Vadim Krasnoselski s-a plâns din nou ambasadorului american că Chişinăul nu-și onorează angajamentele, iar procesul de negocieri a încetinit, ceea ce a dus la nesemnarea protocolului recentei întâlniri în formatul 5+2 de la Bratislava.
Transferurile de valută către persoanele fizice din regiunea transnistreană au crescut cu 10% în primele nouă luni ale acestui an, iar banii au venit din 124 de țări, anunță Banca centrală de la Tiraspol. Volumul acestor transferuri a fost de aproape 76 de milioane de dolari, cel mai mare nivel din ultimii cinci ani. 67 la sută din aceste sume au venit din spațiul CSI, iar puțin peste 15 la sută – din Uniunea Europeană. Printre țările de unde au fost transferate sume importante sunt Rusia, Israel, SUA, Germania, Italia, Turcia, Polonia, Ucraina, Cehia și Marea Britanie. Mai mult de jumătate din transferuri s-au făcut în dolarii americani – peste 55 la sută, în timp ce leului moldovenesc în revin 3 sutimi de procent (0,03%) din totalul transferurilor. Transferurile de valută se fac în mare parte de migranții plecați la muncă. Fenomenul este foarte accentuat în regiunea transnistreană din cauza sărăciei, lipsei locurilor de muncă și incertitudinii politice.
***
380 de victime ale represiunilor staliniste au fost reînhumate la Tiraspol miercuri, pe 30 octombrie, când în regiune este marcată Ziua comemorării victimelor represiunilor politice. În anii marii terori staliniste, în beciurile cetății de la Tiraspol au fost executați mii de oameni. Descoperirea macabră a fost făcută în cadrul unor lucrări de renovare și a fost urmată de săpături.
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că primele gropi de execuție prin împușcare au fost găsite aici încă în anii 1990. Atunci au fost descoperite rămășițele a peste 800 de oameni executați. Iar din 2017 în zona Cetății de la Tiraspol au avut loc săpături importante pentru exhumarea altor gropi de execuții descoperite mai târziu.
Săpăturile s-au făcut cu forțele voluntarilor și entuziaștilor, ale reprezentanților unor organizații neguvernamentale și au fost coordonate de arheologi și specialiști din cadrul Universității Taras Șevcenko din Tiraspol. Au fost găsite 16 gropi comune de execuție și identificați 1080 de oameni împușcați aici. Specialiștii de la Tiraspol spun că este vorba despre victime ale marii terori staliniste din anii 1930-1940.
Potrivit datelor Muzeului de la Tiraspol, în anii represiunilor politice, pe teritoriul actual al regiunii transnistrene au fost împușcați peste 5500 de oameni, dintre care în jur de 5000 – la Tiraspol. Pe listele celor executați de puterea sovietică sunt oameni de diferite meserii, vârste și viziuni – conducători de partid și de colhozuri, preoți, cazaci, muncitori și țărani.
Ivan Timofeevici Moiseev a venit la locul reinhumării pentru a comemora memoria tatălui lui represat, pe care îl chema Timofei Russo. Ivan s-a născut în 1937. Când abia făcuse șase luni, au venit să-l ia pe tata.
Ivan Moiseev: „În memoria tatălui, vin în fiecare an aici. Tatăl a fost represat. Fratele mamei, din cauza faptului că ea s-a dovedit a fi iresponsabilă, a fost exmatriculat de la Universitatea din Tiraspol. Iar tata a fost împușcat pe 17 decembrie. Sora mea, ca fiică a dușmanului poporului, nu a primit medalia de argint în școală. Dar ea a obținut prin muncă proprie rezultate frumoase în pedagogie, a predat copiilor și a devenit profesor emerit al republicii, al Uniunii Sovietice, învățător metodist, a primit și medalii.
Tata era trecut ca membru al unei organizații contra-revoluționare, i-au fost aduse și acuzații de spionaj care nu au fost nedovedite. Mama l-a putut vedea o vreme și a văzut că fusese torturat, după care l-au transferat aici și împușcat, iar nouă ne-au spus că a fost condamnat la 10 ani fără drept de corespondență… Iulius Fucik parcă a spus: „Oameni, fiți vigilenți, eu v-am iubit!””
Despre tata nu obișnuiam să vorbim – atunci era o politică care te impunea să elimini omul din viață, din amintiri…
Despre tata nu obișnuiam să vorbim – atunci era o politică care te impunea să elimini omul din viață, din amintiri. Era interzis să vorbim despre el, să-l căutăm sau să cerem informații despre el. Eu aveam jumătate de an în momentul în care el a fost arestat, iar sora mea – 4 ani. Nici nu știam prea multe lucruri despre el – doar că a fost director de școală în satul Podoinița. Evident că se știa că el este represat. Iar faptul că este înmormântat aici l-am aflat doar după ce a fost desecretizat dosarul penal la Serviciul de Informații și Securitate de la Chişinău. Am luat o copie de acolo – a deciziei de condamnare și a actului de execuție.
Explicând de ce are numele diferit de al tatălui, Ivan Timofeevici spune că i-a fost schimbat numele în cel al mamei, pentru a-l proteja și din considerente de securitate.
Altă interlocutoare de-a noastră, Elena, spune că așa și nu a găsit informații despre soarta bunicului ei represat. În 1936 el și soția lui, bunica Elenei, au fost arestați. Despre soarta bunicii rudele au reușit să afle unele detalii, aceasta a fost chiar reabilitată post-mortem, dar despre bunic nu se știe nimic nici până în ziua de azi.
„Bunica și bunicul au fost represați în 1936. Pe nedrept – erau oameni simpli. Mama a ajuns până la Procuratura Uniunii Sovietice, pe vremea lui Gorbaciov. Bunica a fost reabilitată, dar în cazul bunicului nu au reușit să-i găsească urmele.
„Cine au fost bunicii dvs., militari?”. Nu, erau oameni simpli – aveau câte 25 de ani…”
Bunica ne-a povestit că el a reușit să-i transmită un bilețel pe care scria: „Merg conform etapelor”, însă mai departe nu l-au mai găsit. La Tiraspol a fost condamnat, de către Troika districtului militar Odesa. Și i-a fost atribuit nu articolul 56, ci 58, de parcă s-ar fi ocupat de activitate contra-ravoluționară. Am apelat inclusiv la Asociația Memoria de la Moscova și cei de acolo s-au mirat: „Cine au fost bunicii dvs. dacă au fost judecați în baza articolului 58? Erau militari?”. Nu erau. Erau oameni obișnuiți, simpli – aveau câte 25 de ani…”
La Tiraspol a fost creată Asociația victimelor represiunilor politice, asociație din care fac parte 250 de persoane. Directorul organizației, Pavel Cușco, povestește că asociația a publicat două volume ale Cărții Memoriei. „Dar nu sunt atât cărți ale memoriei, cât cărți ale lacrimilor, spune el, pentru că rudele găsesc în aceste cărți nume și informații despre apropiați lor care au fost executați în anii '30-'40”.
Ceremonia de reînhumare de miercuri a fost însoțită de servicii divine oficiate de reprezentanți ai diferitelor confesiuni, în memoria miilor de victime care împărtășeau religii diferite, mai transmite corespondentul Europei Libere la Tiraspol.
***
În contextul reînhumării, la Tiraspol, a victimelor represiunilor staliniste, corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii de rând ce se poate face pentru ca tragediile istoriei să nu se repete.
- Stalin trebuie întrebat – de ce făcea așa ceva?
- Eu cred că orice am face, nu se va schimba nimic oricum. O soluție ar fi să alegem pe cine trebuie, doar că noi alegem nu pe cine trebuie, ci pe cine ni se propune. Iar noi nu putem face nimic. Nimeni nu are garanții că așa ceva nu i se va întâmpla.
- Eu cred că așa ceva acum nu va mai fi – sunt alte timpuri.
- Trebuie să-i întrebați pe cei de la putere. Noi avem Soviet suprem, ei știu totul foarte bine, adresați-vă la ei.
- Nu știu ce v-aș putea răspunde… A fost… A fost… Și din cauza asta îmi este foarte greu să-mi amintesc. Scuzați-mă.
- Ce putem face noi acum cu dumneavoastră? Haideți să luăm pancarte, să ieșim, să ne revoltăm… Ce folos? Istoria își are cursul ei și practic nu poate fi schimbată. Totul este posibil pe lumea asta. Ne-am gândit vreodată că în Ucraina va fi așa ceva? Niciodată! Nimeni nu are niciun fel de garanții…
- Pentru început, trebuie să pornim de la guvernul nostru, pentru că toate vin de acolo. Uitați-vă cum trăiesc oamenii – de acolo pornește totul. Pentru că dacă ar fi salarii decente… Ați văzut produsele cât de scumpe sunt? Din cauza asta și oamenii sunt răi. Înainte cum era, în anii 1990? Oamenii se ajutau între ei. Nici măcar mâncare destulă nu era, erau câte trei-patru copii în familie și fiecare oricum primea câte un ajutor, și oamenii între ei se ajutau. Iar acum – nu, fiecare e pe cont propriu. De aici și pornesc războaiele.
- Eu cred că în principiu oamenii de rând nu pot face mare lucru – puterea trebuie să facă asta, să adopte legile respective și să dea oamenilor o anumită libertate, mai multă libertate a cuvântului, o libertate a alegerii…
- Voi spune foarte pe scurt ce trebuie de făcut – să nu uităm. Noi pierdem foarte multe în viață pentru că nu ținem minte. Noi nu ne ținem minte istoria, nu-i ținem minte pe cei apropiați, greșelile noastre nu le ținem minte și le repetăm… Iată de ce soluția este – să nu uităm.
***
Președintele Moldovei, Igor Dodon, a discutat la reședința de la Holercani cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, având pe agendă mai ales măsuri practice de apropiere între locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului cuprinse în așa-numitul pachet „Berlin+”. Întâlnirea are loc după reuniunea de la Bratislava din 10-11 octombrie în formatul 5+2, unde Tiraspolul a adus în discuţie o serie de angajamente pe care, în opinia liderilor regiunii nerecunoscute, Chișinăul nu le-ar fi îndeplinit.
Printre subiectele discutate în cadrul întrevederii au fost telecomunicațiile, problema dosarelor penale pe numelor unor funcționari, dar şi chestiunea despre care se crede că ar fi favorabilă Tiraspolului - cea legată de integrarea sectoarelor bancare ale celor două maluri ale Nistrului. Alla Ceapai are detalii:
Este un subiect asupra căruia insistă de ceva timp Tiraspolul, după ce Banca Naţională a Moldovei a blocat mai multe conturi ale unor firme din stânga Nistrului pentru a securiza sectorul bancar şi a preîntâmpina cazuri de spălare de bani. „Am discutat în detaliu despre sectorul bancar”, a spus Igor Dodon după întrevederea de la Holercani.
„În zilele următoare o să reunesc specialiştii noştri pentru a găsi soluţii. Suntem interesaţi ca întreprinderile moldovene şi cele transnistrene să funcţioneze în câmp legal, mai cu seamă că întreprinderile din regiunea transnistreană exportă în cea mai mare parte pe malul drept şi în UE. Sper şi în domeniul bancar să reuşim să găsim soluţii.”
Liderul de la Tiraspol Vadim Krosnoselski a reamintit că din cauza problemelor din sectorul bancar s-au împotmolit discuţiile în cadrul recentei runde de negocieri de la Bratislava, dar acestea trebuie să continue, a spus el.
„Această chestiune poate fi împărţită în două: convertirea leului moldovenesc în valută străină şi deschiderea conturilor, adică activarea în câmpul bancar moldovenesc. Acum suntem în proces de consultări. Aşteptăm din partea voastră rezultate de la aceste consultări şi ulterior vom decide ce facem în acest domeniu. Eu aştept rezultate practice.”
În luna septembrie Banca Națională a Moldovei a explicat că mai multe întreprinderi din regiunea transnistreană nu s-au conformat prevederilor noii legi privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, fiindu-le blocate conturile în băncile licențiate de la Chișinău. Banca Națională a mai precizat că peste 400 de întreprinderi din regiunea transnistreană dețin conturi în băncile din Chișinău.
Economistul Sergiu Gaibu spune că în aceiași situaţie s-au pomenit şi companii din dreapta Nistrului cu conturi blocate, iar partea transnistreană ar exagera în această chestiune.
„În spiritul pe care îl aplică de obicei partea transnistreană, ei încearcă să inducă opinia publică spre ideea că aceste măsuri sunt cumva direcționate împotriva lor. Ei au notificat în privinţa aceasta şi autorităţile ruse invocând faptul că Chişinăul încearcă să-i limiteze în drepturi şi să aplice careva bariere pentru partea transnistreană.”
L-am întrebat pe Sergiu Gaibu care ar fi riscurile unor eventuale cedări ale Chişinăului în această chestiune:
„Riscurile de spălare a banilor sunt bine cunoscute în Republica Moldova şi în special zonele gri, cum este Transnistria, prezintă un risc sporit. Deoarece această zonă este totalmente în afara controlului şi reprezintă o sursă şi motiv de reticienţă şi o atitudine mai precaută din partea altor jucători din pieţele externe. Pentru Republica Moldova este crucial să respectăm reglementările date şi să asigurăm un confort pentru băncile partenere, corespondente, în caz contrar ne vom pomeni în situaţia în care ar putea să fie limitate tranzacţiile cu Republica Moldova, ceea ce ar periclita toată economia naţională, inclusiv economia reală transnistreană, fiindcă 70 la sută din exporturile din Transnistria se fac de asemenea în UE.”
O altă chestiune discutată de Dodon şi Kransoselski a fost cea a comunicaţiilor. Dodon a anunţat că compania de telecomunicaţii din stânga Nistrului ar putea obţine licenţă pe malul drept până la finele anului.
***
Întâlnirea de la Holercani este a șasea întrevedere dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski de la preluarea funcțiilor, la sfârșitul anului 2016. Câte dintre promisiunile lor au fost realizate şi ce conotații au avut precedentele discuţii, a căutat răspuns Valentina Basiul.
Igor Dodon şi Vadim Krasnoselski s-au întâlnit prima dată în ianuarie 2017, la Bender/ Tighina, şi au vorbit despre soluționarea unor probleme concrete pentru cetățeni şi antreprenori, probleme ce aveau o trenă istorică. Măsurile enumerate de ei făceau parte din Protocolul de la Berlin, semnat în vara lui 2016. Printre acțiunile convenite figurau soluționarea problemei terenurilor fermierilor din Dubăsari, a şcolilor cu predare în limba română, libera circulație a cetățenilor în zona de securitate, reluarea legăturii telefonice, eliberarea plăcuțelor de înmatriculare pentru automobilele din zona secesionistă, recunoașterea diplomelor ş.a.
După discuțiile tet-a-tet de la cetatea Bender, au urmat cele de la reşedinţele de stat de la Holercani şi Condriţa, apoi Chiţcani şi iarăşi Bender. După toate aceste întrevederi, în declaraţiile de presă, cei doi lideri politici vorbeau despre pachetul de acțiuni prevăzute în Protocolul de la Berlin şi ulterior Berlin+. La ultima astfel de întâlnire s-a spus că majoritatea angajamentelor ar fi fost realizate.
Chiar dacă Igor Dodon nu ezita să-şi atribuie anumite merite în reluarea dialogului Chişinău-Tiraspol şi soluţionarea problemelor enumerate, Vadim Krasnoselski a pus la îndoială eficiența acestor tratative. A declarat, la un moment dat, nu doar nu vrea să se întâlnească cu Dodon, pentru că acesta nu ar decide nimic în stat, dar că cei de la Tiraspol nu au nevoie de mediatori în relațiile cu Rusia.
Politologul Dionis Cenuşă afirmă că cei doi lideri ar fi într-un soi de competiţie „de servilism faţă de Moscova”. După fiecare rundă cetățenii îşi pot face o impresie că decidenții din stânga Nistrului continuă agenda secesionistă, explică Dionis Cenuşă.
„Mai degrabă avem o competiție între cei doi lideri politici decât un dialog care vine să mişte carul înainte. Dacă este să urmărim cum Krasnoselski comentează pe marginea modului cum Igor Dodon încearcă să promoveze agenda de reintegrare a ţării fără a ţine cont de viziunea separată a Tiraspolului… Şi deci, în acest moment, noi înțelegem că Tiraspolul de fapt este într-o competiție cu președinția de la Chişinău pentru această retorică dominantă la Moscova. Lucrurile se decid mai degrabă la Moscova şi în cadrul formatului de negocieri decât de către oficialii de la Chişinău şi, respectiv, autoritățile separatiste de la Tiraspol”.
Expertul de la Tiraspol Anatoli Dirun spune că deşi declaraţii au fost multe din partea conducătorilor, viteza de rezolvare a problemelor depinde de mai mulţi factori, inclusiv de înțelegerea diferită a lucrurilor.
„Este o procedură firească, atât cât poate fi de normal în procesul de negocieri, când fiecare dintre părţi încearcă să obţină dividende suplimentare şi să şi le asume în nume propriu. Pentru asta şi sunt necesare aceste întâlniri la nivel de conducători pentru a elimina contradicțiile şi a fi găsite soluţii de consens care ar funcționa, înainte de toate, în beneficiul cetățenilor, atât pe malul drept, cât şi pe cel stâng. Mai bine să ne întâlnim la masa de negocieri decât să ne uităm unul la altul prin binoclu din tranșee. Este un lucru evident şi una din realizări”.
***
Preşedintele Igor Dodon a vorbit, într-un interviu acordat Europei Libere, Valentinei Ursu, despre detaliile discuțiilor pe care le-a avut cu Vadim Krasnoselski.
Europa Liberă: Să ne spuneți, ce ați discutat cu dl Krasnoselski și cum vedeți Dvs. deznodământul reglementării transnistrene. Ați spus că la Președinție ar exista un concept care ar oferi o autonomie puternică regiunii transnistrene. Maia Sandu, în calitate de șefă a Executivului, a spus că nu vede pe termen scurt identificarea unei soluții pentru problema transnistreană. Ce se va întâmpla în relația Chișinău-Tiraspol?
Igor Dodon: „Haideți să le luăm pe rând. În primul rând, întrevederea recentă cu dl Krasnoselski a fost una foarte bună. Am discutat destul de detaliat cum merge procesul implementării angajamentelor asumate în procesul-verbal „Berlin plus” din 2016 – 4 puncte în interesul Chișinăului, 4 puncte în interesul Tiraspolului; am remarcat împreună că avem dinamică pozitivă pe mai multe puncte; am specificat că trebuie să vedem cu telefonia, să ne mișcăm mai repede și poate în următoarele 2-3 luni punem punct la acest capitol. Două subiecte importante – libera circulație, care este foarte importantă pentru noi, am găsit unele proiecte care ar putea crea primele precedente ca cetățenii noștri de pe un mal și altul să meargă fără control, și este primul precedent, și este bine. Pentru mine este un obiectiv de bază, pentru perioada scurtă este unul din obiectivele de bază.”
Europa Liberă: Dar la Tiraspol mai există aceste liste cu persoane non grata?
Igor Dodon: „Nu, noi am convenit cu Tiraspolul, și aici aș vrea să aduc aprecieri înalte dlui Șova și insistenței d-lui, în calitate de vicepremier, că a pus piciorul în ușă și a spus: „Până când nu scoateți interdicțiile cu listele acestea, noi nu vom merge mai departe”. Și a fost puțin scandal, au sunat și lui Frattini, și la toți, și erau presiuni și pe intern, dar dl Șova a spus că nu și gata. Și am obținut - începând cu 18-19 septembrie nu mai sunt liste negre. Pentru orice vizită în partea stângă a Nistrului fără probleme poate să meargă fiecare. Chiar și eu vreau să merg poate într-o zi cu familia. Eu am văzut cetatea din Bender, mi-a arătat-o Krasnoselski, dar copiii mei nu au văzut-o, vreau să merg să le arăt Tighina.”
Europa Liberă: Problema bancară?
Igor Dodon: „Unul din subiectele pe care am vrut să-l menționez este subiectul conturilor bancare. Aici, din nou, sunt diferite aprecieri. Din partea celor de la Tiraspol - spun că sunt doar 26 de întreprinderi care au conturi bancare în băncile comerciale din Republica Moldova; statistica noastră arată 440 și ceva. Și pentru mine dintr-odată s-a aprins, ca economist, becul roșu: stați puțin...”
Europa Liberă: Oficial – 26, neoficial – 400 și ceva.
Igor Dodon: „Ce se întâmplă? Pot să se găsească oameni deștepți, antreprenori să deschidă acolo o întreprindere, vin și fac aici o înregistrare temporară, provizorie, deschid cont bancar ca întreprindere din Transnistria, fac tranzacții pe malul drept al Nistrului, fără a achita impozitele. Asta-i evaziune fiscală. Ieri am avut o ședință cu Banca Națională și cu reprezentanții Guvernului și am discutat aceste subiecte, așa că cu conturile bancare le-am spus: „Dar haideți să clarificăm cine sunt aceste peste 400 de întreprinderi care nu sunt în evidența celor din stânga Nistrului, dar la noi sunt în evidență ca întreprinderi transnistrene”. Acesta-i un subiect, pentru că e vorba de evaziune; trebuie să vedem ce volum ei trec prin întreprinderile acestea. Acesta-i un subiect pe care ne clarificăm. Al doilea subiect important e ce facem cu transferul leilor, pentru că Republica Moldova procură, Chișinăul, Energocom procură energie electrică de la Cuciurgan, tranzacție directă, noi cumpărăm direct și evident că noi considerăm și-i corect că-i teritoriul Republicii Moldova și pe teritoriul Republicii Moldova putem să achităm doar în valută națională, în lei. Ei vor în dolari, e clar.
Le-am spus: „Nu, nu, dolari nu putem să vă dăm, voi sunteți parte a Moldovei”. Și le dăm în lei. Anul trecut ei au obținut două miliarde de lei. Întrebarea e: ce fac cu aceste două miliarde de lei? Eu le-am spus că sunt două soluții. Prima: cu acești două miliarde de lei, pentru că anterior ei ce făceau? Erau diferite scheme și converteau, trebuie să se clarifice aici organele – cum converteau ei banii ăștia și obțineau înapoi dolari în Transnistria? Și ei spun: „Dar noi n-avem ce face cu leul”. – „Păi, introduceți leul la voi”. – „Nu, nu vrem”. - „Bine, atunci faceți altceva – răsplătiți-vă cu leii aceștia către Moldova-Gaz pentru gaz, că voi doar nu plătiți”.”
Europa Liberă: Bună idee!
Igor Dodon: „Lor nu le place. Zic: „Bine, în cazul acesta, noi putem să nu mai cumpărăm de la voi, dacă n-aveți ce face cu leii, cumpărăm de la ucraineni”. – „Nu, nu, nu”. Și iaca stăm în discuții acum, în primul rând, noi pe intern, nu vreau să vin cu prea multe detalii acum, dar lucrăm în această direcție.”
Europa Liberă: Până la urmă se va ajunge și la soluționarea politică?
Noi nu suntem gata să discutăm acest subiect. Nici cu dl Krasnoselski nu suntem gata, formal, să discutăm, dar nici noi, la Chișinău...
Igor Dodon: „Nu. Noi nu suntem gata să discutăm acest subiect. Nici cu dl Krasnoselski nu suntem gata, formal, să discutăm, dar noi nu suntem gata la Chișinău. La Chișinău, chiar dacă președintele are un anumit concept, care a fost elaborat încă doi ani în urmă, trebuie să fie un consens între președinte, Parlament și Guvern. Mă bucur că în ultimul timp noi am reluat activitatea acelui mecanism de coordonare între 3 instituții, adică la nivel de consilieri, Guvernul, Președinția, Parlamentul se întrunesc. Și este un lucru foarte bun. Acolo discutăm acum problemele curente, dar, cine știe, cu timpul poate vom ajunge și la alte subiecte.”
