Economiștii Băncii Mondiale constată că, în pofida instabilității politice sporite, economia Republicii Moldova a continuat să crească de la începutul acestui an. În ce privește anul 2020, experții prognozează o creștere economică de 3,6 %. Evoluția va fi însă posibilă mai ales în condițiile continuării reformelor asumate în fața partenerilor externi, atrag atenția analiștii Băncii Mondiale, în special combaterea corupției, a birocrației și reformarea sistemului judiciar.
Viitorul economic al Republicii Moldova, în viziunea experților Băncii Mondiale, arată în felul următor: perspectivele de creștere sunt pozitive, însă riscurile generează o stare de neclaritate. Prin urmare, economia are nevoie de politici fiscale și financiare prudente, concluzionează experții locali pe care i-am rugat să tălmăcească prognozele destul de rezervate. Ei spun la unison că reforma judiciară și combaterea corupției rămân în lista de priorități. Creșterea economică de 3,6 % pentru anul viitor este una pragmatică, spune economistul Marcel Chistruga, dar nici această ascendență nu prea spectaculoasă nu are cum să fie garantată, deoarece depinde de mai mulți factori:
„Aceste creșterea le condiționăm neapărat prin continuarea agendei de reformă, printr-un consum și investiții robuste. (…) Vrem să punctăm necesitatea de a consolida și a avea niște politici fiscale foarte prudente. Fiindcă în viziunea noastră posibilitatea de a crește veniturile este destul de limitată, mă refer la venituri la bugetul public. Pe de altă parte, finanțarea deficitului depinde în mare măsură de sursele externe care ar putea sau nu ar putea să se materializeze în diferite condiții, iar pe partea de cheltuieli, extinderea acestora în ultima perioadă a fost una destul de puternică”.
În ce privește partenerii occidentali ai Republicii Moldova, într-un recent interviu pentru Europa Liberă, fosta ministră a Finanțelor, Natalia Gavriliță, afirmase că măsurile sociale propuse de noul guvern tehnocrat al lui Ion Chicu sunt nefinanțabile pentru că ajutoarele externe care ar fi trebuit să acopere cheltuielile nu vor mai veni. Între altele, Gavriliță făcea trimitere la un împrumut de 50 de milioane, convenit cu Banca Mondială. Am întrebat-o pe directoarea de țară a băncii, Anna Akhalkatsi, în ce condiții împrumutul va ajunge în visteria statului?
„Atunci când oferim asemenea împrumuturi, noi negociem cu guvernul un set de politici și reforme și în momentul în care aceste angajamente sunt îndeplinite, Banca Mondială debursează finanțarea. Prin urmare, totul depinde cât de efectiv și rapid va fi guvernul în accelerarea anumitor reforme. La moment nu există nici un acord în privința vreunui set de politici, însă suntem angajați în discuții privind posibilitatea finanțării Republicii Moldova în viitor. (…) O altă condiție pentru orice sprijin bugetar pe care îl oferim e stabilitatea macrofinanciară în țară, prin urmare, monitorizăm îndeaproape inclusiv politicile fiscale”.
Deocamdată, nici un partener de dezvoltare al Republicii Moldova nu a făcut declarații de natură să sugereze că ajutoarele financiare pentru guvernul de la Chișinău ar putea fi înghețate. În schimb, premierul Ion Chicu a lăsat să se înțeleagă că nu exclude o eventuală pauză în relația cu Fondul Monetar Internațional. „Interesele țării, cetățenilor și businessului vor prevala chiar și asupra unei potențiale stopări a colaborării noastre cu Fondul Monetar Internațional” a declarat premierul Ion Chicu într-un interviu cu Europa Liberă. Sanja Madzarevic – Sujster, economist superior la Banca Mondială, a menționat că un acord cu FMI reprezintă o garanție pentru partenerii externi că Republica Moldova nu va deraia de pe calea reformelor:
„Într-o țară în care există un program activ cu FMI, tindem să ne bazăm pe evaluările lor în ce privește situația macro-fiscală, care reprezintă o precondiție pentru sprijinul bugetar pe care îl oferim”.
Experții Băncii Mondiale au menționat că urmăresc în de aproape cum vor evolua discuțiile privind bugetul pentru anul viitor. Până acum, opoziția și unii economiști au criticat guvernul pentru mai multe măsuri pe care le-au numit „populiste”, ce ar putea pune presiune riscantă asupra bugetului. Între altele, guvernul a acceptat majorările de pensii și alocații sociale cerute de președintele Igor Dodon, precum și a unor proiecte controversate ale guvernării democraților sub conducerea lui Vlad Plahotniuc.
