Politologul Dionis Cenuşă comentează că selectarea lui Alexandr Stoianoglo la funcţia de procuror general nu este o noutate mare, din varii motive, dar principalul este pentru ca e o persoana venita din sistem, verificată şi validată de cel puţin doua guvernări - PCRM şi Alianțele pentru Integrare Europeană, din care a făcut parte şi ex-premierul Maia Sandu. „Presiunea asupra procurorului general Stoianoglo… va fi una enormă. Atât opoziția cât şi societatea civila va monitoriza îndeaproape ceea ce (nu) face viitorul procuror, pierzând oportunitatea de a pune tot sistemul în terapie de soc”, notează politologul. Dosarele de rezonanţă nu vor putea fi abandonate, atât timp cât subiectele domina pe agenda bilaterala cu UE, conchide Dionis Cenuşă.
Unimedia.info în citează pe ex-preşedintele Vladimir Voronin spunând că nu l-a mirat decizia Consiliului Superior al Procurorilor de a-l selecta pe Alexandr Stoianoglo la şefia procuraturii. „M-a mirat însăși faptul că se personifică prea mult și se oferă atenție prea mare acestei funcții de procuror general, și așa bătălii în jurul acesteia”, a declarat Vladimir Voronin. „Din care considerente s-a destrămat ACUM cu Socialiștii? Cum Maia Sandu a luat hotărârea în Guvern de a fi o altă modalitate de selectare a procurorului general, cum lui Dodon i s-au aprins paiele într-un loc. Peste noapte s-a înțeles cu democrații şi încă nu se știe ce s-a înțeles acolo”, a mai spus Voronin precizând că, atunci când era el președinte, funcţiei de procuror general nu i s-a acordat aşa atenţie mare.
„Nu sunt convins că Stoianoglo este cel pe care și l-ar dori Igor Dodon” comentează deputatul democrat Vladimir Cebotari, citat de agenţia de presă IPN. Cebotari afirmă că Alexandr Stoianoglo are reputația unei persoane care se evidențiază prin opinie separată și care luptă pentru punctul său de vedere. „Lumea mai zice că el nu este persoana care ar putea fi „îndoită”, așa cum spunem noi popular, de către politicieni… Nu există certitudine că președintele Igor Dodon va accepta candidatura lui Stoianoglo… din simplul motiv că el a fost legat de Partidul Democrat și acest lucru ar putea să-l deranjeze pe președinte și pe socialiști”, afirmă Vladimir Cebotari.
Situaţia din R. Moldova s-a înrăutăţit după răsturnarea Guvernului pro-european al Maiei Sandu, a declarat eurodeputatul român Siegfried Mureşan într-o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European, informează TVR Moldova. „Guvernul pro-european a fost răsturnat de partidul pro-ruşilor… acest lucru e grav şi pentru UE, întrucât doar statele pro-europene din vecinătate pot oferi stabilitate şi siguranţă UE”, a spus Mureşan. „Trebuie să spunem pro-ruşilor care sunt condiţiile relaţiei dintre UE şi guvernul lor. Prim-ministrul pro-rus s-a aflat la Moscova în prima lui vizită, cu întâlniri netransparente, presupuse ajutoare economice netransparente. Noi trebuie să spunem care sunt regulile jocului şi că aşteptăm ca aceste reguli să fie respectate”, a mai declarat Siegfried Mureşan.
Radio Chişinău notează că președintele în exercițiu al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Franco Frattini a propus o formulă de compromis pentru protocolul rundei de negocieri în formatul 5+2 de la Bratislava, agreată de autoritățile moldovene care sunt gata să semneze documentul respectiv. Faptul că autoritățile R. Moldova refuză să explice în ce constau aceste propuneri de compromis, lasă de presupus că ar fi vorba despre niște cedări în defavoarea R. Moldova, susține analistul politic Anatol Țăranu, fost ambasador la Moscova. „Putem spune că R. Moldova a luat calea cedărilor, calea realizărilor celor mai nedorite pentru noi aspirații ale Tiraspolului”, comentează expertul Ion Leahu, fost membru în Comisia Unificată de Control.
Ziarul de Gardă informează că odată cu dispariția ex-liderului PD Vlad Plahotniuc din spațiul public, fundația sa de caritate Edelweiss și-a sistat activitatea. „Suntem într-o perioadă de restructurare și pentru o perioadă a fost sistată activitatea. Nu pot să intru în subtilități”, a declarat directoarea a fundației, Lilia Cucoș, evitând să spună dacă plecarea lui Plahotniuc e cauza sistării activității. Potrivit analistului politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță, Vladimir Plahotniuc a folosit fundația Edelweiss pentru a-şi promova propria imagine şi cea a partidului pe care l-a condus. Asociația Promo-LEX constată că în cadrul mai multor alegeri fundațiile de caritate au făcut promovare politică indirectă. „Banii fundaţiilor de caritate nu erau raportați în cadrul campaniei electorale, cu toate că, cu siguranță, aveau impact în perioada electorală”, explică Igor Bucataru, de la Promo-LEX.
„Trollii preşedintelui” este o analiză Centrului de Prevenire şi Combatere a Amenințărilor Hibride care constată că cel puțin jumătate dintre comentariile plasate pe pagina oficială de Facebook a preşedintelui Igor Dodon în luna octombrie au provenit de la utilizatori falși sau anonimi care măresc artificial numărul comentariilor. Utilizatorii falşi plasează exclusiv comentarii elogioase și apreciative în adresa lui Dodon. Același grup de utilizatori falși a generat, în octombrie, aproape 60% din comentariile de pe pagina oficială a spicherului Zinaida Grecianîi. Analiza publică lista celor mai activi trolli ai preşedintelui Dodon, precizând că în unele cazuri, aceştia acționează ca un mecanism defensiv, intrând în polemici cu criticii şefului statului. „Când marea majoritate a mass-mediei este controlată politic, Facebook poate fi o platformă de acces la informații direct de la actorii politici și din mass-media independentă. Dacă sunt utilizate de politicieni pentru a manipula, rețelele de socializare pot deveni un mediu informațional toxic, în care trollii, dezinformarea și știrile false, periclitează informarea liberă și corectă”, concluzionează analiza.
Mold-street.com scrie că proiectul bugetului de stat pentru 2020 prevede un volum record al deficitului bugetar, dar şi un volum record de credite ce urmează a fi contractat de Guvern, în condiţiile în care premierul Chicu declara anterior că Moldova se poate descurca şi fără ajutoare din exterior. Se prevede că pe parcursul anului viitor vor fi valorificate împrumuturi externe de aproape 10 miliarde de lei şi rambursate împrumuturi în sume de aproape 3 miliarde de lei. În consecinţă, datoria de stat va trece în premieră de 2,2 miliarde de dolari şi în următorii trei ani se va majora cu circa un miliard de dolari.
Editorialistul Petru Bogatu scrie pe deschide.md că povestea împrumutului rusesc de jumătate de miliard de dolari este cusută cu ață albă. „Rușii, după dispariția URSS, nu fac daruri fostelor republicii sovietici. Ei doar profită de problemele lor pentru a le jupui sau a le subordona”, precizează autorul. El aminteşte că acum șase ani Putin a promis un împrumut fabulos de trei miliarde Ucrainei. „Banii erau o mită ordinară oferită Kievului pentru a nu semna Acordul de asociere cu UE. Această tocmeală, precum se știe, s-a soldat cu urmări extrem de grave”. Bogatu mai notează că preşedintelui Dodon ar trebui să-i fie frică de prezumtivul și incredibilul cadou financiar al Moscovei. „Chiar dacă creditul lor ar avea o destinație electorală, președintele, în mod normal, ar urma să fie precaut. Istoria demonstrează că cei care se lăcomesc la banii lui Putin nu scapă teferi”, conchide Petru Bogatu.
