Cum va fi anul 2020 din punctul de vedere al finanţelor? Cu FMI sau fără? Cu drumuri reparate sau fără? Cu taxe mari sau mici? Cu granturi occidentale sau împrumuturi ruseşti, sau şi cu una şi cu alta? Discutăm cu fostul ministru al finanţelor Natalia Gavriliţă, ca să aflăm perspectiva opoziţiei.
Europa Liberă: Până nu de mult, dna Gavriliță, erați Dvs. la cârma finanțelor publice, ați pregătit un proiect de buget, dar guvernul din care faceți parte a căzut înainte ca acest proiect să fie adoptat. Ulterior s-a întâmplat ceva cu acest proiect, s-a majorat până la 3,3% aproape din PIB deficitul bugetar, până la 7,4 miliarde de lei. Ce înseamnă acest deficit de 7,4 miliarde de lei? Ce înseamnă aceste 3,3% din PIB?
Natalia Gavriliță: „Într-adevăr, am muncit împreună cu echipa de la Ministerul Finanțelor la un buget care era, practic, gata și urma doar să fie consultat cu fracțiunile din parlament și publicat. L-am și denumit bugetul solidarității, pentru că era bazat pe principiul solidarității în societate, în special pentru persoanele cu venituri mici, pentru autorități publice locale, pentru angajați din sectorul bugetar. De aceea, bugetul solidarității prevedea creșteri de salariu aproximativ în medie de 10%, iar pentru unele categorii, cum ar fi învățători în școli, șefi adjuncți de școli, directori de școli, bibliotecari, bucătari, pompieri, deci unele categorii beneficiau și de creșteri până la 30%.”
Europa Liberă: Dar ei vor continua să beneficieze de aceste majorări, nu?
Natalia Gavriliță: „Nu chiar de toate, pentru că am văzut că cheltuielile de personal au descrescut în comparație cu bugetul solidarității, însă ne bucurăm că majoritatea programelor, în special programele care asigură autonomia financiară a autorităților locale, pentru care deja și circulasem instrucțiuni sau ghidul, așa-numita circulară bugetară, au rămas autoritățile locale cu venituri proprii mai mari. Ne bucurăm de acest fapt, ne bucurăm că majoritatea programelor sociale, inclusiv pe recalcularea pensiilor, pe creșterea ajutorului în perioada rece a anului au rămas incluse în buget. Totuși, regretăm că nu și-au găsit locul anumite programe, cum ar fi ajutor la contor, pentru a ajuta pensionarii cu venituri mici la plata energiei electrice, și s-au regăsit anumite inițiative care încă nu au fost bine gândite și distorsionează sistemul de pensii.”
Totuși, regretăm că nu și-au găsit locul anumite programe, cum ar fi ajutor la contor, pentru a ajuta pensionarii cu venituri mici...
Europa Liberă: O să revenim la ele, dar ceea ce voiam să aflu exact, iată, aceste 3,3% din PIB cât de periculoase sunt? Și de ce, în general, când se semnează un acord cu FMI există o marjă peste care guvernul nu ar trebui să treacă și în cazul nostru ar fi de 2,5, din ce înțeleg?
Natalia Gavriliță: „Acest deficit, de fapt, se negociază și, în diferite circumstanțe economice, în diferite circumstanțe specifice țării, acest deficit poate fi micșorat sau mărit, însă, ca să explic ascultătorilor. Deci, dacă e să comparăm cu un buget al unei familii. Avem venituri din salarii sau din donații și avem cheltuieli și dacă vrem să investim în ceva sau cheltuielile depășesc veniturile, vrem să cheltuim mai mult decât primim, atunci luăm împrumuturi. Putem să luăm împrumuturi generale, unde nu sunt condiții pentru sectoarele în care le putem cheltui și putem să contractăm împrumuturi pentru activități specifice. În cazul statului, de exemplu, pentru construcția drumurilor sau a infrastructurii. Întrebarea este: ne putem permite un astfel de împrumut? Adică, ne putem permite un deficit bugetar? Și aici trebuie să ne uităm, înainte de toate, la costul finanțării. Este una când te duci și te împrumuți la o bancă cu o reputație foarte bună, care îți dă un împrumut cu un procent jos, să zicem 1%, dar îți pune anumite condiții, că trebuie să fii angajat la un loc de muncă și să muncești, că trebuie să fii responsabil sau o alternativă ar fi să te duci la cămătari, pentru că ei nu impun condiții și-ți oferă acest împrumut, dar la niște dobânzi foarte mari și, mai mult ca atât, care te pot duce într-un cerc vicios de împrumutare. Și atunci, te trezești într-o bună zi că plătești mai mult pentru deservirea datoriei decât acumulezi active.”
Europa Liberă: Bănuiesc, sugerați că asta ar putea urma în 2020?
Natalia Gavriliță: „Da, acest buget, de fapt, și creșterea inexplicabilă și neacoperită a deficitului bugetar, pentru că vreau să amintesc ascultătorilor că doar cu două zile înainte de a publica proiectul bugetului și, apropo, acest proiect a fost publicat după ce a fost adoptat în premieră pentru Republica Moldova, peste noapte, chiar în comparație cu consultările acestui guvern, deficitul bugetar a crescut la 7,5 miliarde de lei...”
Europa Liberă: Adică vreți să spuneți că în timpul consultărilor cu sindicatele ziceau de o marjă de deficit, iar ulterior a crescut?
Peste noapte au luat decizia să ia o pauză cu FMI, așa cum a spus dl Chicu și în public...
Natalia Gavriliță: „De fapt, eu cred că a fost altceva la mijloc: în discuțiile cu FMI guvernul și-a dat seama că nu își poate permite acele programe pe care le-a inclus, pentru că nu vor avea finanțare și, de fapt, peste noapte au luat decizia să ia o pauză cu FMI, așa cum a spus dl Chicu și în public. Problema cea mai mare a bugetului propus de Guvernul Chicu în comparație cu bugetul solidarității este faptul că are un deficit mare din surse incerte de finanțare.”
Europa Liberă: Cum incerte, iată, Rusia, Belarus?
Natalia Gavriliță: „Da, dar chiar și dl Chicu a spus că acest împrumut deocamdată nu există, că el urmează a fi negociat. Și atunci, întrebarea mea este: cum s-au decis sumele incluse în buget? Am văzut că din partea Rusiei pentru un împrumut în „Drumuri” sunt planificate 1 miliard 300 de milioane de lei și pe următorii ani încă câte 1 miliard. Pe de o parte, știam că nu există încă asemenea împrumut. Și atunci întrebarea este: de ce a fost inclus în buget? Și dacă există deja înțelegere, atunci să fie foarte transparent și clar la ce condiții și nu doar rata dobânzii aici contează.”
Europa Liberă: Dvs. le bănuiți aceste condiții? Adică, ce rată a dobânzii ar putea fi?
Natalia Gavriliță: „Noi avem împrumuturi cu instituțiile financiare europene la rate de dobândă foarte joase, cum ar fi sub 1%. Chiar în ultimele luni la Ministerul Finanțelor am încheiat și acorduri cu instituțiile financiare internaționale pentru împrumuturi cu dobânda zero, pentru că în Europa acum avem rate negative și ne putem împrumuta la rate foarte avantajoase în Europa, dar aici trebuie să spun că sunt anumite condiții...”
Europa Liberă: Dar Rusia cu ce rate operează?
Natalia Gavriliță: „Păi nu știu.”
Europa Liberă: Nici nu putem bănui?
Natalia Gavriliță: „Nu au fost făcute public.”
Europa Liberă: Ce ar însemna însă blocarea relației cu FMI, dacă să presupunem că s-ar întâmpla?
Fondul Monetar Internațional nu va accepta surse de finanțare a deficitului incerte...
Natalia Gavriliță: „Blocarea relației cu Fondul Monetar Internațional, în primul rând, înseamnă că nu vom primi suport direct bugetului și cel mai importante sunt granturile, adică veniturile nerambursabile pe care le primește R. Moldova. Și aceasta înseamnă pierderea a circa 968 de milioane de lei, care au fost planificate pentru reforma poliției, carabinierilor, pentru reforma în finanțele publice și asistență macrofinanciară. Este vorba că riscăm să nu primim aceste 968,8 milioane de lei.”
Europa Liberă: Cât de mare este acest risc? Dvs. admiteți că totuși s-ar putea să se ajungă la o înțelegere cu FMI?
Natalia Gavriliță: „Pentru ca să se ajungă la o înțelegere cu Fondul Monetar Internațional, guvernul va trebui să meargă cu rectificarea bugetului chiar în februarie-martie, pentru că Fondul Monetar Internațional nu va accepta surse de finanțare a deficitului incerte. Mai mult ca atât, vor fi făcute și analize referitor la nivelul de îndatorare a R. Moldova și presupun că aceste datorii cu rate mai mari sau unde nu există condiții transparente nu vor fi acceptate. Pentru a obține împrumuturile pentru finanțarea deficitului pe lângă aceste granturi despre care am vorbit aveam planificate împrumuturi de la Banca Mondială, Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional în sumă de 1 miliard 500 de milioane și cei de la Banca Mondială au vorbit foarte clar că, dacă sunt luate decizii care distorsionează sistemul de asigurări sociale, atunci acești bani nu vor putea veni.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, dl Ion Chicu zice că unele condiții pe care și le-a asumat guvernul dvs., trebuie să înțelegem și Dvs. personal, în august în fața FMI ar fi absolut inacceptabile. Adică sugerează d-lui că ați mers la condiții neavantajoase pentru economie.
Natalia Gavriliță: „Este foarte interesant să-l asculți pe dl Chicu în emisiuni, pentru că chiar într-un interviu recent pentru Europa Liberă d-lui a spus că, în relația cu Rusia, Moldova nu cerșește, ci negociază, dar, pe de altă parte, ne acuză pe noi că cerșim. Și noi negociem și, de fapt, am negociat majoritatea condițiilor care erau deja în programul de guvernare și asta ține de eliminarea facilităților pentru duty-free, pentru jocurile de noroc. Da, au fost anumite politici pe care le-am negociat, cum ar fi restabilirea cotei standard de impozitare cu Taxa pe Valoare Adăugată pentru sectorul HoReCa, dar aceasta era o alternativă mult mai bună decât creșterea TVA pe toate produsele, așa cum intenționa să facă Guvernul Chicu, noul ministru al finanțelor.”
Europa Liberă: Cum credeți că va fi totuși finanțat deficitul bugetar în 2020 de acest guvern?
Acest guvern a arătat foarte clar că intenționează să ia o pauză cu FMI...
Natalia Gavriliță: „Presupunerea mea este că acest guvern, de fapt, prin prezentarea proiectului bugetului a arătat foarte clar că intenționează să ia o pauză cu FMI și speră în următoarele câteva luni să găsească alte surse de finanțare și chiar în interviul pentru Europa Liberă dl Chicu a spus că guvernul intenționează să emită eurobonduri. Asta este o datorie în euro emisă în Europa cu ajutorul băncilor europene...”
Europa Liberă: Vi se pare realist, pentru că totuși procedura aceasta durează câțiva ani? Prin ‘97 a fost o plasare de asta și a durat vreo doi ani, nu?
Natalia Gavriliță: „Exact! Ținem minte că această plasare, de fapt, a fost chiar înaintea unei crize economice și ajunsesem să plătim 50% din bugetul de stat pentru deservirea datoriei și a trebuit să renegociem această datorie. Este foarte important să nu ajungem într-un cerc vicios de îndatorare, care, de fapt, în scopuri electorale pentru realegerea președintelui Dodon le pune în datorii pe 7 ani de zile. Ca să explic: eurobondurile sunt o datorie privată emisă pe piețe europene și știm că țări cum ar fi Armenia au emis recent eurobonduri la o rată de 5%. Eu cred că Moldova, mai ales în condițiile în care nu va avea program cu FMI, pentru că programul cu FMI este un semnal, este o responsabilizare și o disciplinare a guvernului că are o atitudine responsabilă referitor la finanțele publice. Și dacă nu vom avea program cu FMI, această rată va fi mai înaltă, să zicem între 5 și 7%.
Este foarte important să nu ajungem într-un cerc vicios de îndatorare, în scopuri electorale, pentru realegerea președintelui Dodon...
Deci, chiar dacă ne împrumutăm la o rată de 5%, cum s-a împrumutat Armenia, aceasta înseamnă că în următorii 7 ani va trebui să plătim 2 miliarde de lei pentru deservirea datoriei și peste 7 ani să plătim și datoria care este minimum 300 de milioane de euro. Și mă întreb: de ce noi atunci când putem accesa surse din partea instituțiilor financiare europene la rate foarte mici, avantajoase, doar că trebuie să ne comportăm responsabil ca în exemplul pe care l-am dat cu banca – trebuie să avem un loc de muncă, adică trebuie să muncim, trebuie să fim transparenți... Și ce facem noi? Spunem nu, nu, asta nu este suficient de bine - ceea ce face Guvernul Chicu, de altfel -, zice: noi o să ne împrumutăm de la Federația Rusă... Acolo ați văzut recent că vrea să se împrumute și Iranul și vom împrumuta de pe piețele private ca să nu ne spună nimeni ce să facem și cum să facem.”
