Epidemie de coronavirus, vechi și noi teme de campanie legate de corupție și moralitate, criza economică prefigurată în spatele celei de sănătate sunt doar câteva dintre temele care au căpătat consistență în ultimele zile. Vasile Botnaru stă de vorbă cu analistul politic Gheorghe Cojocaru.
Gheorghe Cojocaru: „Deși, statistic vorbind, situația epidemiologică înregistrează zilnic același număr de infectați și decedați, ieșirea de sub regimul stării de urgență aduce în prim-plan agenda politică și mai puțin preocuparea pentru viața și sănătatea oamenilor, în particular a medicilor din linia întâi de combatere a epidemiei. Nu o dezbatere publică, extrem de necesară și indispensabilă, despre criza în care s-a înfundat Republica Moldova și despre repornirea economiei și supraviețuirea socială, ci focalizarea asupra viitoarei campanii prezidențiale este, cu regret, tema de căpătâi a clasei politice.”
Europa Liberă: Între timp, premierul Ion Chicu, în cea mai recentă estimare pe care a făcut-o în public, spune că bugetul pentru acest an va avea o gaură de 20 de miliarde de lei, față de cele 17 în precedenta estimare. Ce consecințe sociale și economice ar putea avea această insuficiență crasă de resurse financiare, mai ales în condițiile crizei suprapuse peste cea politică?
Astăzi este o situație ieșită din comun, de forță majoră
Gheorghe Cojocaru: „Autoritățile evită oarecum această temă a consecințelor, nu sunt expuse cu claritate nici cauzele care au determinat producerea acestei găuri bugetare, comparabile ca proporții cu gaura lăsată în vistieria statului în 2014, când dispăreau peste noapte circa 20 de miliarde de lei. De la un deficit bugetar în 2019 de 4 miliarde, după cum anunța fosta guvernare, s-a ajuns în nici jumătate de an la o creștere de cinci ori! Sigur, astăzi este o situație ieșită din comun, de forță majoră, ca peste tot în lume, dar, dacă nu se vor identifica resursele necesare, prin reluarea dialogului cu partenerii de dezvoltare, cu instituțiile financiare internaționale, prin relansarea economică, consecințele ar putea fi devastatoare pentru echilibrul social-economic și financiar al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Oricât s-ar strădui adversarii orientării europene, exemplul totuși îl oferă parteneriatul european, se caută mijloace de solidarizare în perimetrul spațiului Schengen, în primul rând, desigur. Și atunci poate acesta e un motiv în plus să vrea cetățenii moldoveni să ajungă mai aproape de Bruxelles? Oricum, tema „miliardului furat”, despre care vorbeați, a revenit în presă, în atenția partidelor și opiniei publice. Despre investigarea cazului privind „jaful secolului”, așa cum a fost botezat în editoriale, a vorbit recent procurorul general. E adevărat, sincronizat cumva cu Președinția. Au apărut cumva elemente noi sau totul rămâne pe vechi, adică nebulos în acest caz?
Gheorghe Cojocaru: „Da, câteva elemente noi și surprize chiar au apărut, fiind declarat nevinovat, prin gura unor înalte autorități, Platon, cel care este astăzi după gratii, și susținându-se că principalul beneficiar al jafului ar fi Vlad Plahotniuc, autoexilat în Statele Unite. Într-un an electoral, tema „miliardului furat” se anunță o temă majoră de campanie pentru toți actorii politici. Liniile de apărare și ofensivă deja s-au conturat: orice atac al opoziției, mai ales al celei desprinse din Partidul Democrat, va fi contracarat prin acuzațiile de complicitate la „jaful miliardului”. Refuzul prim-ministrului Ion Chicu de a se prezenta cu un raport de activitate în Parlament la cererea deputaților din gruparea „Pro-Moldova” a lui Andrian Candu, foști democrați, este un exemplu în acest sens și un prim element de tactică electorală a actualei guvernări.”
Europa Liberă: De altfel, procurorul general, oricât s-ar strădui să nu se implice politic, iată că a avut o contribuție substanțială la încingerea luptelor politice prin faptul că a direcționat spre Plahotniuc cercetarea furtului. În timp ce opoziția vrea înlăturarea lui Dodon și tragerea la răspundere penală pentru presupusa mituire din partea lui Plahotniuc, guvernarea vrea să se mențină în continuare la putere, lucru oarecum inexplicabil, pentru că acum să fii la butoane este extrem de dificil, dacă nu chiar sinucigaș. Prin urmare, asta este paradigma momentului?
Gheorghe Cojocaru: „Da, problema care se pune este problema priorităților, or prioritatea priorităților ar trebui să fie agenda omului simplu, cea a refacerii sistemului de ocrotire a sănătății, în primul rând, a unei justiții drepte, repornirii economice, reluării relațiilor cu partenerii de dezvoltare și aprofundarea cursului de integrare europeană. Dar, aveți dreptate, sunt necesare soluții și în plan politic, unde, în ultimul timp, nivelul de toxicitate a depășit cu mult niște niveluri convențional tolerate.”
