Mai mulți tineri moldoveni care locuiesc în sudul Suediei și s-au înregistrat prealabil să meargă la vot în Copenhaga pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie, au aflat că autoritățile din Danemarca au închis granițele inclusiv pentru cei ce vin din Suedia. Alegătorii sunt îngrijorați că nu vor putea participa la scrutin, a comunicat Europei Libere, Diana Casian, o tânără care își face studiile la masterat în Suedia, care crede că aceste alegeri sunt importante și pentru cei din diaspora.
Diana Casian: „Au o importanță foarte mare, de fapt, deoarece situația din Moldova, cea de astăzi, este, de fapt, cauza pentru care am părăsit țara, pentru un viitor mai bun, pentru studii mai bune, pentru o viață mai bună aici, pentru ca să ne putem aduce familia aici. Da, alegerile sunt unica șansă, pe care avem din patru în patru ani, să schimbăm ceva”
Europa Liberă: Și contează foarte mult să respectați condițiile sanitare în țara unde vă aflați? Contează foarte mult pentru voi și ce distanță urmează să parcurgeți de acasă până la secția de votare? Ce mai contează?
Diana Casian: „În Suedia suntem un pic mai norocoși, dacă pot să folosesc cuvântul acesta, când vine vorba despre restricțiile impuse de situația pandemică, pentru că avem destul de multă libertate să ne mișcăm pe teritoriul țării. Dar, în același timp, avem doar o singură secție de votare în Suedia, care se află în capitală, la Stockholm, și foarte mulți oameni trăiesc în sudul țării, care este la cam 600 km depărtare de la Stockholm. Eu și foarte mulți din prietenii mei ne-am înregistrat prealabil să votăm în Copenhaga, pentru că avem secții de votare și acolo. Însă acum două zile autoritățile din Danemarca au închis granița și nu mai putem merge acolo. Prin urmare, trebuie să mergem la Stockholm, dar suntem foarte mulți studenți, și eu îi înțeleg pe colegii mei care nu au posibilitatea să meargă în două tururi, să dea niște bani pentru bilet. Este destul de scump transportul public aici, și este destul de complicat să meargă în Stockholm. Și atunci, ori stau acasă și zic poate mergem în turul doi sau nu merg deloc. Și asta mi se pare foarte trist pentru că am același drept de vot pe care îl au și oamenii care sunt acasă, în Moldova, la 500 de km de secția de votare, sau cei de la Stockholm.”
Europa Liberă: Dar atunci când autoritățile au decis să deschidă secții de votare peste hotare s-a luat în calcul și numărul celor care au reușit și au vrut să se înregistreze în prealabil, ca să știe foarte clar unde e mai potrivit să fie deschise aceste secții de votare în străinătate.
Diana Casian: „Da, dar problema e că noi oricum alegem secția de votare. O alegem în conformitate cu distanța de la orașul în care trăim. Și atunci, noi, cei din sud, ne-am înscris în prealabil în secția de votare din Copenhaga, acolo s-au înregistrat cam 522 de moldoveni. Într-adevăr, cifra este foarte mică, dar, în același timp, ce ne facem noi, care ne-am înregistrat la o secție la care nu mai avem acces?”
Europa Liberă: Voi solicitați pe ultima sută de metri deschiderea de urgență a unei secții de votare suplimentare pentru sudul Suediei, țară în care vă aflați, dar e prea puțin probabil să fie acceptată această solicitare, pentru că au rămas zile numărate până duminică, 1 noiembrie.
Diana Casian: „Da, într-adevăr, înțelegem acest lucru, dar și interdicția autorităților daneze de a intra, pentru noi, pe teritoriul Danemarcii a intervenit acum două zile, înainte de weekend, și atunci ne-am pomenit în situația că nici la nord nu putem să mergem și nici în Danemarca nu putem să mergem. Și atunci ne-am gândit că nu putem nici să luăm apă în gură și să nu spunem nimic despre ceea ce s-a întâmplat. Măcar să semnalăm, măcar să vorbim despre problema noastră. Pentru că și criteriul aceasta care se ia în considerare atunci când se estimează câte secții de votare se vor deschide, eu cred că nu este unul foarte aplicabil în condițiile în care suntem acum, în situație de pandemie. Atunci când suntem, cumva, siliți să alegem o secție care se află peste un hotar dintre două țări, există riscul că una ar putea să se închidă și atunci trebuie să parcurgem sute și mii de kilometri, lucru pe care nu toți ar putea să-l facă. Și atunci mă întreb de ce nu s-ar putea deschide mai multe secții mai mici, poate cu mai puține buletine de vot, dar, în același timp, care ar da posibilitate tuturor să participe la vot. Cred că și din această cauză nu se înregistrează mulți, pentru că știu dinainte că secția este prea departe și atunci nu se mai înregistrează foarte mulți.”
Europa Liberă: Dar autoritățile daneze v-au informat că puteți intra în Danemarca dacă aveți testul negativ la COVID?
Diana Casian: „Da, i-am sunat astăzi pe cei de la poliția daneză și ne-au spus că trebuie să avem un motiv urgent pentru a intra în țară, dar dreptul la vot nu se regăsește printre acele motive urgente și atunci ne-au spus că unica metodă ar fi să ne facem testul și, în cazul că avem testul negativ, să avem acest test la mână atunci când trecem hotarul. Problema este însă că nu avem destul timp, pentru că, de regulă, ca să faci acest test, îți ia câteva zile, și credem că până vineri, care e zi lucrătoare, nu este destul timp să avem rezultatul negativ.”
Europa Liberă: Și, până la urmă, vă sperie distanța mare spre Stockholm, asta înțeleg, că e prea mult 600 de km să parcurgeți această distanță?
Diana Casian: „Nu este mult pentru cei care sunt foarte motivați să meargă la alegeri, într-adevăr, dar pentru alții este o cheltuială, mai ales pentru studenți și nu pot să-și permită să o facă, mai ales când sunt două tururi de alegeri, și, până să se gândească, este foarte scump să...”
Europa Liberă: Dar cât costă biletul?
Diana Casian: „O mie de lei într-o direcție, cam 50 de euro. Dacă iei biletul la fața locului, cred că acesta e prețul mediu. Ar trebui să ai o sută de euro pentru primul tur și încă o sută pentru turul doi și nu toți studenții își permit, probabil, să facă asta. Cei care au transport privat, au serviciu și au un salariu, dă Doamne să poată să meargă, dar pentru studenți cred că este mult mai complicat și e trist, pentru că tinerii sunt destul de activi și în același timp nu au posibilitatea să meargă la vot.”
Europa Liberă: Ce așteptări aveți voi de la cel care va câștiga mandatul de președinte?
Diana Casian: „Așteptările sunt, într-adevăr, poate mai mari decât atribuțiile președintelui, dar, în primul rând, să fim mândri de persoana care o să ne reprezinte peste hotarele țării și să ne dea o speranță veridică în faptul că ceva se va schimba acasă.”
Europa Liberă: Concret, pentru voi, tinerii, ce condiții ar fi de așteptat să fie create ca să vă întoarceți acasă?
Aș vrea să văd mai puțină corupție în domeniul educației
Diana Casian: „Aș vrea să văd mai puțină corupție în domeniul educației, mai multe posibilități pentru tineri, mai multe locuri bugetare la universități, mai multe burse sau mai multe concursuri cinstite sau mai multe locuri de muncă sau mai multe posibilități pentru tineri, ca să se poată angaja. Pentru că aceasta este cea mai mare problemă când absolvă o facultate, să-și găsească un loc de muncă.”
Europa Liberă: Exodul de creieri a continuat în acești ani, practic, de când și-a proclamat Moldova independența , mulți tineri și-au făcut criere acolo, peste hotare, au joburi interesante. Chiar e cu putință ca ei să fie ademeniți, motivați să revină acasă?
Diana Casian: „Sincer, cred mai puțin în promisiunea de a aduce toți tinerii acasă. Eu cred că chiar dacă aceste alegeri ar fi câștigate de un candidat pe care aș vrea să-l văd în fruntea țării, desigur schimbarea nu ia o zi, nu ia un an, și poate nu ia chiar un mandat de președinte, și de aceea nu aș putea să spun că în viitorul apropiat aș vrea să mă întorc acasă. Dar noi, când vorbim de o schimbare, vorbim despre efecte pe termen lung. Și atunci, aș putea spune că peste zece ani m-aș vedea în Moldova dacă aș putea acolo să-mi găsesc rostul, cred că aș face-o cu mare drag.”
