Pragul de validare de o treime din numărul total al alegătorilor a fost atins. Datele Comisiei Electorale Centrală arată cu aproape trei ore înainte de încheierea procesului de votare în ţară, o prezenţă la urne de peste 1,1 milioane de alegători, ceea ce reprezintă 39 la sută din numărul total al celor înscriși în listele electorale. Rata de participare este mai joasă decât la scrutinul prezidențial de acum patru ani, când în primul tur au participat până la ora 18.00 peste 45 la sută.
Datele preliminare arată că alegătorii din diaspora şi cei din regiunea transnistreană votează mai activ decât în primul tur al precedentului scrutin prezidențial.
Alegătorii din diaspora şi cei din regiunea transnistreană votează mai activ decât în primul tur...
Până la ora 18.00 la cele 139 de secții de votare din străinătate au votat peste 110 de mii de alegători cu 43 de mii mai mulţi decât acum patru ani, când în primul tur au votat în total în primul tur peste 67 de mii de moldoveni. Amintim că în 2016 turul doi al scrutinului diaspora s-a mobilizat într-un număr record, peste 138 de mii, iar mulţi alegători nu şi-au putut exercita dreptul la vot după ce în unele secții de votare, buletinele s-au epuizat înainte de încheierea votului.
Votul din diaspora are loc pe fundalul restricțiilor sanitare înăsprite în mai multe state europene confruntate cu o creştere a cazurilor de Covid.
Preşedintele CEC Dorin Cimil a salutat activismul alegătorilor din străinătate mulţi dintre care au fost nevoiți să parcurgă distanţe lungi sau să stea în rând pentru a-şi exercita dreptul la vot:
„Urmărim cu toţii urmărim imaginile foto şi video distribuite pe reţelele sociale cu moldovenii de peste hotare. Ne bucură această mobilizare a cetățenilor care necesită răbdare şi un efort în plus având în vedere că unii dintre ei au călătorit pe distanțe lungi pentru a-şi exercita dreptul la vot.”
Alegătorii din regiunea transnistreană au votat şi ei într-un număr mai mare decât la scrutinul de acum patru ani. Rata lor de participare nu a atins însă recordul de la parlamentarele din 2019 când au votat aproape 40 de mii de alegători din stânga Nistrului, fiind aduși organizat la urnele de vot, potrivit observatorilor locali şi internaționali. Până la 18.00 la cele 42 de secţii deschise în localităţi din dreapta Nistrului pentru alegătorii din regiunea transnistreană au votat aproape 14 mii de persoane, un număr aproape dublu faţă de primul tur al prezidențialelor din 2016.
Chiar dacă în ajunul actualului scrutin Comisia Electorala Centrală a interzis transportarea organizată la urne a votanților, atât opoziţia, cât şi observatorii naționali au semnalat că alegătorii din stânga Nistrului continuă să fie aduşi la urne, în pofida unor încercări din partea localnicilor şi veteranilor de a împiedica acest lucru.
Candidatul Mişcării politice UNIREA Dorin Chirtoacă a depus o contestație cerând Comisiei Electorale Centrale (CEC) să anuleze rezultatele alegerilor din secţiile la care au votat alegătorii din stânga Nistrului.
Asociaţia Promo-LEX care are cea mai numeroasă reţea de observatori naţionali a anunţat că foarte mulţi alegători din regiunea transnistreană au fost aduși cu autobuzele până la podul de peste Nistru dintre oraşele Rîbniţa şi Rezina, după care fie pe jos, fie cu automobile mai mici s-au deplasat către secţiile de votare. Observatorii au semnalat şi cazuri de corupere a acestor alegători, inclusiv prin mijloace băneşti.
