Discutăm despre politica externă a R. Moldova, despre cum a fost ea în 2020, dar şi pe întregul mandat al fostului preşedinte Igor Dodon, dar mai ales cum se aşteaptă să fie în mandatul noului preşedinte, doamnei Maia Sandu.
Politica externă este unul din principalele domenii în care şeful statului are competenţe. Iar preşedinta Maia Sandu a anunţat că relaţiile cu partenerii externi vor fi printre priorităţile sale imediate alături de depăşirea crizei pandemice şi a celei economice. Scoaterea politicii externe din comă şi transformarea ei în una pozitivă, deschisă, activă şi benefică cetățenilor este ceea ce şi-a propus Maia Sandu să realizeze.
„Voi fi președintele integrării europene care va scoate ţara din izolare internațională şi o va întorce cu faţa către partenerii externi. Voi avea grijă ca Moldova să aibă o poziţie clară, fermă şi previzibilă pentru toţi partenerii noştri. Voi promova o politică externă care să ajute politica internă să construiască punţi, nu să ridice ziduri”, declara Maia Sandu la finele lunii decembrie la ceremonia de învestire în funcția de preşedinte.
În tabăra experţilor şi comentatorilor politici există convingerea că preşedinţia Maiei Sandu va oferi mari oportunităţi pentru diplomaţia R. Moldova după o perioadă de stagnare generată de aşa numita politică externă echilibrată promovată de Igor Dodon.
Istoricul şi comentatorul politic al postului nostru de radio, Gheorghe Cojocaru: „N-ar fi greșit să se afirme că în 2020, ultimul an de mandat al președintelui Dodon, în care a tot insistat asupra unei politici de așa-zisă „egală distanță” între cele două repere geopolitice - Occidentul și Federația Rusă - nu s-au înregistrat niciun fel de evoluții de referință”.
Gheorghe Cojocaru constata într-un recent interviu că fostul președinte Igor Dodon a promovat o politică externă grav dezechilibrată și neperformantă: „Dacă Igor Dodon venea la președinție în 2016 cu promisiunea de a revizui Acordul de Asociere la Uniunea Europeană și de a atașa Republica Moldova la Uniunea Euroasiatică, în 2020, el a plecat din funcție nereușind nici una, nici alta. Încercările sale de a deturna cursul de integrare europeană au avut ca efect aprofundarea tendinței de apropiere de Europa, atacurile sale imunde împotriva României, limbii și istoriei românilor au avut drept consecință creșterea substanțială a simpatiilor unioniste, mersul său sistematic cu plocon în pragul Kremlinului a generat ironii și glume internaționale, subliniind inconsistența și ineficiența cursului său de politică externă. Politica sa de așa-zis „echilibru” a fost un bluf, în ciuda postărilor de instantanee cu șefii de state de pe culoarele de la Bruxelles, dar, mult mai grav, a fost un eșec răsunător, care a prejudiciat nu numai imaginea, dar și aspirațiile europene ale Republicii Moldova. În patru ani de mandat, Igor Dodon a stricat relațiile cu vecinii și a postat Republica Moldova într-o izolare diplomatică internațională care, în contextul pandemiei și crizei economice globale, este o lovitură în plus pentru întreaga societate.” Gheorghe Cojocaru, dar şi mulţi alţi comutatori consideră că președinta Maia Sandu are nevoie şi de sprijin parlamentar pentru ca încercările sale de a restabili relațiile cu partenerii externi să dea randamentul scontat.
Nicu Popescu, director al Programului Europa Lărgită, ECFR, Paris şi fost ministru de externe în guvernul condus în 2019 de Maia Sandu: „Președinția Maiei Sandu oferă oportunităţi incredibile. R. Moldova nu a avut deocamdată un preşedinte cu aceeași anvergură internaţională, cu capacitatea de a proiecta o imagine pozitivă a ţării, cu atâtea contacte internaţionale.”
Fără un stat mai puţin corupt nu putem beneficia din plin de relaţia cu UE şi SUA
La o dezbatere despre perspectivele politicii externe ale R. Moldova găzduită de Institutul de Politici şi Reforme Europene Nicu Popescu preciza că reformele interne sprijinite de o majoritate parlamentară şi de un Guvern funcțional sunt soluţia pentru refacerea relaţiilor cu toţi partenerii externi: „Pentru că fără aceste reforme, fără un stat mai bine guvernat, fără un stat mai puţin corupt nu putem beneficia din plin de relaţia cu UE şi SUA, nu putem dezvolta acea relaţie şi nici nu putem avea un parteneriat stabil şi calm cu state ca Federaţia Rusă sau Ucraina, dacă R. Moldova continuă această dezinstituționalizare a capacității statului de a implementa cele mai de bază funcţii în politica internă.”
Nicu Popescu consideră că printre cele mai dificile în acest moment sunt relațiile cu Federația Rusă cu care R. Moldova are o listă lungă de probleme nesoluționate, acumulate inclusiv în ultimii ani. Iată de ce un dialog bilateral calm, respectuos şi lipsit de emoții este necesar, deşi foarte dificil date fiind viziunile pro-europene ale noului președinte moldovean. „Noi deja am observat mai multe mesaje atât din partea Chişinăului, cât şi a Moscovei prin care ambele părţi şi-au punctat foarte bine poziţiile oficiale şi faţă de retragerea trupelor şi faţă de reglementarea transnistreană. În acelaşi timp am văzut că şi doamna preşedinte Maia Sandu şi preşedintele Vladimir Putin şi-au manifestat foarte explicit intenţia şi deschiderea faţă de a purta un dialog bazat pe respect. Acest dialog va fi dificil, nu va avea succese foarte rapide, dar el este necesar.”
Normalizarea relațiilor cu România și Ucraina, doi din cei mai importanți vecini ai R. Moldova, neglijați de președintele Igor Dodon în favoarea Rusiei, este una din prioritățile declarate ale președintei Maia Sandu. Prima sa vizită oficială va fi la Kiev pe 12 ianuarie. Şefa statului va avea o întrevedere oficială cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski şi cu prim-ministru şi spicherul parlamentului ucrainean. Leonid Litra, cercetător senior la Centrul Noua Europă din Kiev speră că această vizită a Maiei Sandu va fi una productivă şi va demara soluţionarea ghemului de probleme bilaterale adunate de-a lungul anilor şi abandonate pe durata mandatului lui Igor Dodon, cel care a înfuriat Kievul spunând în 2016 că Crimeea ar fi de facto a rușilor, chiar dacă nu din punct de vedere legal. Volodimir Zelenski a fost printre primii lideri care au felicitat-o pe Maia Sandu pentru victoria în alegerile prezidențiale, aminteşte Leonid Litra:
„Există o simpatie reciprocă între preşedintele Zelenski şi preşedinta Sandu. cel mai important este că şi pentru președintele Zelenski şi pentru Maia Sandu una din priorităţile importante este combaterea contrabandei. Preşedintele Zelenski a făcut din aceasta o mega prioritate în ceea ce ţine de managementul relaţiilor cu partenerii. Bineînţeles că el s-a referit în primul rând la contrabanda cu ţările din UE. Cred că şi Moldova are o problemă foarte mare vorbim în special despre perimetrul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Cred că continuarea discuţiilor despre deschiderea pe întreg hotar, inclusiv pe perimetrul transnistrean, al punctelor comune de control este foarte important.”
Primul demnitar străin care a vizitat R. Moldova imediat după inaugurarea Maiei Sandu a fost președintele României, Klaus Iohannis. Aflat la Chişinău după o pauză de aproape 6 ani, liderul de la Cotroceni a promis, între altele, sprijinul României pentru agenda de reforme proeuropene, dar și pentru înfrângerea pandemia de COVID-19 prin furnizarea de medicamente și vaccinuri peste Prut. Comentatorul politic de la Bucureşti Radu Magdin director la Smartlink Communications spune că România este încântată de victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențial.
Nu a existat o încredere foarte mare între Chişinău şi Bucureşti până acum câteva săptămâni
Însă autorităţile de la Bucureşti sunt conştiente de atribuţiile limitate pe care le are președintele moldovean în raport cu Parlamentul şi Guvernul. Iată de ce sprijinul României se va rezuma deocamdată la ajutoare în special medicale, spune Radu Magdin: „Orice altă discuţie mai elaborată cu privire la planuri guvernamentale, cu privire la alt gen de ajutor cred că va avea loc după o consolidare a unei majorităţi favorabile sau care să poată lucra cu președintele dintr-un motiv foarte simplu, sprijinul cel mai bun are loc în context de încredere. Nu a existat o încredere foarte mare între Chişinău şi Bucureşti până acum câteva săptămâni. Acesta a fost contextul politic. Dincolo de această briză de aer proaspăt – alegerea unui nou președinte clar asumat proeuropean – categoric va conta şi viitoarea majoritate parlamentară din care va rezulta un guvern, sperăm noi, toţi observatorii externi nu doar români din Vest, un guvern pro-european care să facă o echipă bună cu doamna Maia Sandu în implementarea reformelor necesare pentru R. Moldova.”
Prioritară rămâne aşadar depăşirea crizei politice declanșată de demisia Guvernului şi lipsa unei majorităţi parlamentare formalizate care să genereze un nou cabinet de miniștri. Directorul executiv al Asociaţiei pentru politică Externă Victor Chirilă se arată convins că R. Moldova îşi va restabili relațiile cu partenerii externi după ce clasa politică va fi reformatată urmare a alegerilor parlamentare anticipate. Expertul constată că problemele din politica externă au fost adâncite şi mai mult după ce la încheierea sesiunii parlamentare socialiști împreună cu aliații lor din Partidul Șor și deputații transfugi din grupul Pentru Moldova au adoptat în mare grabă o serie de decizii controversate. Ele acoperă chestiuni ca restituirea din buget a miliardului furat, verificarea averilor demnitarilor de către inspectorii de integritate, fortificarea statutului limbii ruse, micşorarea vârstei de pensionare, politica bugetară şi altele.
Pentru a relansa politica noastră externă avem nevoie de alegeri anticipate
Victor Chirilă aminteşte că unele decizii au şi fost criticate de parteneri occidentali sau donatori ai R. Moldova. „Relaţiile noastre cu SUA, cu UE, cu FMI, cu România toate au fost aduse în impas din cauza acestor legi. Fără depășirea problemelor create de aceste legi va fi imposibil să relansăm agendele noastre de cooperare cu aceşti actori. Doamna Maia Sandu are nevoie, pentru a fi eficientă în politica externă, de sprijinul guvernului, parlamentului, ambele instituţii, din păcate, sunt ostile la această etapă. Mă îndoiesc că în următoarele luni se va schimba situaţia la acest capitol pentru că acest triumvirat, în special Dodon şi PSRM, a declanşat campania electorală. Mai mult decât atât, au declanşat un război total împotriva Maiei Sandu. Miza acestui război este de a o discredita prin orice metode, de a-i complica mandatul, de a crea noi obstacole. Pentru a relansa politica noastră externă avem nevoie de alegeri anticipate.”
Indiferent dacă vor fi sau nu alegeri anticipate şi cum va arăta eventuala nouă configurație politică există oportunități pe care R. Moldova nu ar trebui să le rateze, spune Cristina Gherasimov, cercetătoare în cadrul Centrului Robert Bosch pentru Europa Centrala și de Est, Rusia și Asia Centrală (DGAP, Berlin). O oportunitate o oferă summitul Parteneriatului Estic programat în prima jumătate a anului: „Este alegerea noastră dacă dorim să creăm un front comun cu Ucraina, cu Georgia, ţări care îşi doresc relaţii mult mai apropiate cu UE. să cerem un statut mai avansat, mai preferințial pentru economiile noastre, pentru societăţile noastre. Sau dacă dorim să nu ne diferențiem de ţări precum Armenia, Azerbaidjan sau Belarus.”
Totodată, în acest an R. Moldova urmează să renegocieze cu Bruxellesul agenda de asociere, precizează experta: „Este alegerea noastră dacă dorim simplu să bifăm ceea ce ni se propune sau ne gândim ce vrem noi din această relaţie de asociere şi ce putem propune sau negocia pentru a maximiza avantajele din acest Acord. Putem privi mai la est să vedem ce face Ucraina din această perspectivă. Ea într-adevăr luptă pentru fiecare punct din revizuirea agendei de asociere.”
