Astfel, fie că exportă vin, seminţe de floarea soarelui, fructe proaspete, fie covoare, mobilă sau echipamente electronice oamenii de afaceri locali ţintesc extinderea vânzărilor şi diversificarea pieţelor. Tocmai asta urmăreşte şi Agenţia de Investiţii, care a organizat, cu suportul USAID, o sesiune de informare dedicată exportului în ţările baltice.
Cu o populaţie totală de şase milioane de oameni, Lituania, Letonia şi Estonia au contractat în 2019 exporturi moldoveneşti de 20 de milioane de dolari. Este vorba în mare parte de mărfuri agroalimentare, băuturi alcoolice, medicamente, dar şi textile ori contoare electrice. Volumul livrărilor este în descreştere totuşi, iar potenţialul de desfacere a mărfurilor este insuficient valorificat din diverse motive, sunt câteva concluzii formulate de participanţii la discuţii. Calitatea discutabilă uneori a mărfurilor şi logistica, sau neonorarea contractelor în termen, sunt doar câteva asemenea impedimente.
Cu toate acestea, cei care au bătătorit această potecă sunt convinşi că merită tot efortul. De exemplu, directorul comercial al unei companii ce exportă cereale, Nichita Camenscic, afirmă că primele livrări de seminţe de floarea soarelui le-a făcut în Lituania în 2018, după care firma a lucrat jumătate de an în minus. Astăzi, însă are contracte semnate din timp, iar volumele de vânzări sunt în creştere. El îi descrie pe partenerii baltici fiind la fel de corecţi şi punctuali ca germanii, oameni care pun în prim-plan calitatea:
„Eu compar deseori ţările baltice cu Dubaiul, asta deoarece prin intermediul lor ai ieşire la ţările de nord, ca Norvegia. Foarte mulţi distribuitori şi traideri din Estonia care cumpără produse agricole din Moldova, cereale, produse furajere, sunt obișnuiți cu partenerii moldoveni şi sunt destul de deschişi. Dacă am compara cu martie 2020, vânzările noastre au crescut foarte mult. Asta deoarece snackurile sunt în creştere în toată lumea, în fostele ţări sovietice şi în Europa de Est a crescut consumul a două produse: produse alcoolice şi alimentare. În cele alimentare sunt incluse şi snackurile. Oamenii stând acasă au nevoie cu ceva să-şi ocupe timpul”.
Potrivit datelor Agenţiei de Investiţii, în ultimii ani au crescut exporturile de nuci, struguri şi fructele cu sâmburi, precum prune, cireșe, piersici, caise. Semințele de floarea soarelui sunt produsul-vedetă spre ţările baltice. Bunăoară, în 2019 în Lituania, cea mai mare şi mai populată din aceste ţări, R. Moldova a livrat vinuri şi struguri în valoare de 2,6 milioane dolari, în timp ce seminţele de floarea soarelui au însumat 2 milioane de dolari.
Piaţa este dominată de supermarketuri controlate de oameni de afaceri scandinavi, de aceea şi mulţi producători moldoveni cred că, odată intrați în aceste mari lanțuri de retail, au şanse să ajungă şi în ţările nordice. De fapt, asta şi încearcă să le vândă partenerii lor baltici.
Chiar dacă aceste ţări au un trecut comunist comun cu R. Moldova, optica vânzărilor este diferită, a împărtăşit din experienţa sa şi fostul ambasador moldovean la Tallinn, Victor Guzun, actualmente antreprenor care vinde o marcă cunoscută de vinuri în Estonia. El a dat exemplul producătorilor de covoare care încearcă să convingă consumatori direct, dar care nu cunosc că în statele baltice casele se vând la cheie, cei care le amenajează de fapt fiind ignorați.
Noi încercăm să vindem produsele noastre ieftin, ceea ce este apriori o cale greşită...
„Un estonian probabil va cumpăra un produs mai scump, dar despre care ştie cu siguranţă că are o calitate mai bună. Păi, utitaţi-vă că exact acelaşi lucru se întâmplă şi cu produsele din R. Moldova. Noi ştim că produsele noastre sunt foarte bune, noi spunem de fiecare dată, dar noi avem o problemă de înţelegere. Noi încercăm să vindem produsele noastre ieftin, ceea ce este apriori o cale greşită. Probabil logica cea mai bună este de a ne debarasa de această idee de a vinde cantități foarte mari la preţuri foarte mici şi să reinvestim o parte din aceşti bani în promovare, ca valoarea adăugată din vânzarea produselor noastre să fie mai mare. Un estonian probabil că va prefera să cumpere un pic mai scump, dar să fie o împachetare propice, exact acelaşi lucru se referă şi la struguri, şi la nuci. Noi avem nevoie de fapt să ne asortăm la o piaţă practic nordică”.
Ambasadorii lituanian şi leton, prezenţi la dezbatere, au spus că producătorii moldoveni au ce învăţa de la colegii lor baltici. În primul rând, integrarea europeană i-a motivat să găsească noi oportunităţi, iar azi distribuitorii lituanieni, de exemplu, şi-au făcut un renume din a conecta diferite pieţe emergente intra- şi extra-comunitare. La fel, în ciuda crizei generate de pandemie, toate cele trei ţări au avut schimburi comerciale în creştere anul trecut. Chiar dacă în ultimul timp mai multe produse moldoveneşti şi-au făcut loc pe rafturile din aceste trei ţări şi, invers, cele din Letonia, Lituania şi Estonia sunt mai des văzute în oraşele moldovene, mai este încă mult loc de creştere, au mai spus în concluzie participanţii la dezbatere.
