Miercuri, 12 mai, se dă startul înscrierii concurenților electorali la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Prima temă fierbinte a „sezonului” electoral pare să fie, cel puțin la prima vedere, mai degrabă de ordin organizatoric decât politic: câți bani se vor cheltui și de unde vor fi luați.
Disputa legată de banii pentru alegeri s-a iscat încă înainte de decizia de la sfârșit de aprilie a președintei Sandu să dizolve parlamentul și ea se rezumă la neplanificarea banilor de la bun început în buget și imposibilitatea unui guvern cu puteri reduse ca cel de acum să intervină într-o lege ca cea bugetară.
Disensiunile s-au amplificat, însă, săptămâna trecută, după ce autoritățile electorale au calculat că ar fi necesare 125 de milioane de lei, iar premierul interimar a contestat suma, spunând că sunt de ajuns și 80 de milioane de lei.
Aureliu Ciocoi, șeful executivului, a mai afirmat atunci că în fondul de rezervă, singura sursă din care pot fi luați bani pentru scrutin de un guvern interimar, sunt momentan 98 de milioane de lei, dar că executivul nu-și poate permite să-l lase total pustiu, mai ales pe timp de pandemie. A urmat o declarație și mai alarmantă a președintelui CEC, Dorin Cimil, care a părut să admită că, dacă vor fi mai puțini bani, s-ar putea să fie și mai puține secții de votare. Bunăoară în străinătate, a sugerat el.
Astfel, dintr-o chestiune tehnică, conflictul e pe cale să se transforme într-o problemă politică, mai ales pentru partea pro-europeană a eșichierului politic moldovean, acolo unde se află și partidul PAS loial președintei Sandu și care ar putea fi primul dezavantajat de o participare mai redusă a diasporei la parlamentare.
Deocamdată, această formațiune a avut o reacție calmă, deputații PAS spunând doar că executivul ar fi obligat să identifice banii necesari scrutinului, iar problema, chiar dacă există, este totuși mult prea amplificată de cei care nu și-au dorit alegerile.
Mai puțin optimist, un avocat și lider de partid în devenire, Ștefan Gligor, vorbește, însă, despre riscuri reale de pierderi electorale pentru tabăra pro-europeană în viitorul scrutin, de pe urma unei eventuale reduceri sub pretexte birocratice a participării la vot a cetățenilor moldoveni aflați în străinătate:
“Socialiștii au majoritate în CEC, care este extrem de politizată și, din păcate, dependentă de PSRM și acesta este un pericol real. Dacă prim-ministrul Ciocoi ar dori, ar găsi împreună cu Ministerul Finanțelor o modalitate de suplinire a fondului de rezervă. Argumentul lor e că - nu sunt bani și vor aloca doar 80 de milioane. În realitate, ei au posibilitatea, în colaborare cu Ministerul Finanțelor și Trezorăria de Stat, să suplinească acest fond, asta dacă le-ar permite stăpânii lor politici, adică Igor Nicolaevici Dodon și PSRM…”
În prezidențialele din noiembrie trecut, pro-europeana Maia Sandu a repurtat o victorie covârșitoare asupra fostul președinte cu viziuni pro-ruse Igor Dodon, inclusiv datorită rezultatului bun din diasporă. Atunci, la scrutin participaseră în jur de 250 de mii de cetățeni moldoveni din străinătate, unde au funcționat 139 de secții de votare, dar au existat mii de cetățeni care nu au putut să voteze din cauza aglomerației și acest lucru se întâmplă în orice scrutin moldovean din ultima vreme. O reducere, acum, a participării diasporei ar fi o veste extrem de proastă pentru dreapta politică, mai estimează Ștefan Gligor, politician care își pregătește tânăra lui formațiune - Partidul Schimbării - pentru o primă participare la un scrutin electoral moldovean:
Este evident că, cu astfel de performanță pe care o are Igor Dodon în ultima perioadă, socialiștii sunt într-un dezavantaj
„Este evident că, cu astfel de performanță pe care o are Igor Dodon în ultima perioadă, socialiștii sunt într-un dezavantaj. De asta ei încearcă, pe de o parte, să coalizeze cu comuniștii, iar acest bloc să facă tandem cu partidul Șor, iar pe de altă parte - să reducă din participarea diasporei la alegeri. Asta este șansa lor – ca, folosind obstacole birocratice, motivând prin lipsa banilor, alte câteva momente mai mult de natură propagandistică decât factologică, să facă tot posibilul ca să împiedice diaspora să-și manifeste votul, cel puțini nu în măsura în care a participat la prezidențiale. Astfel, dacă vor reduce din participarea diasporei cu 50-100 de mii, ei ar avea șanse să echilibreze cumva balanța și să obțină o majoritate în viitorul parlament. Dacă nu vom avea un sfert de milion de voturi din diasporă la viitorul scrutin, lucrurile se complică foarte tare și viitorul politic al R. Moldova este absolut incert.”
După o nouă reuniune, azi, între conducerea CEC cu responsabili guvernamentali în chestiunea identificării banilor pentru scrutinul parlamentar, niciuna dintre părți nu a făcut publică vreo decizie. Predecesorul lui Ciocoi, Ion Chicu, care își pregătește de alegeri propria formațiune politică, înființată imediat după demisionarea în decembrie trecut din funcția de prim-ministru, a afirmat că soluția pentru problema financiară ar fi ușoară, dacă guvernul ar livra CEC-ului acum o parte din banii fondului de rezervă, iar restul sumei necesare poate fi suplinită și după scrutin, adică deja de noul parlament.
