Ieri, în Kazan, capitala Tatarstanului autonom în cadrul Federației Ruse, orașul istoric de pe Volga, un fost elev și-a mitraliat colegii, făcând nouă morți (șapte elevi și două profesoare). Mulți răniți sunt în stare gravă.
Le Monde, în Franța, precizează că Putin a promis că va revizui legislația armelor. Făptașul arestat are 19 ani, iar arma era posedată de el în mod legal. El Pais, în Spania, informează că în Rusia, pentru a cumpăra o armă la vârsta majoratului nu este nevoie de o examinare psihologică. Acesta nici nu este, de altfel, cel mai mare masacru de acest tip din ultimii ani. În octombrie 2018, în Crimeea, în Kerci, un licean a ucis 19 persoane înainte de a se sinucide.
Ziua de azi a fost decretată zi de doliu național în Tatarstan, care face parte din Federația Rusă.
La Londra, The Guardian dezvăluie numele făptașului, care a fost arestat imediat de poliție: Ilnaz Galiaiev. Înainte de atac, el postase pe rețelele sociale că „se simte Dumnezeu” și că va omorî „un număr uriaș” de persoane. „Sunt Dumnezeu și vă urăsc pe toți”, e citat tânărul asasin și în La Repubblica, în Italia. „Bog”! (Dumnezeu) scria cu litere roșii pe masca lui, ne informează Süddeutsche Zeitung, marele cotidian german din München.
The Times, la Londra, precizează că două dintre victimele decedate sunt copii care au sărit pe fereastră, de la etajul doi al școlii, ca să scape de gloanțe.
Arma era așadar cumpărată și posedată legal, cu permis și acte în regulă. The Guardian scrie că Tatiana Moskalkova, ombudsman al Rusiei pentru drepturile omului, a cerut ca vârsta pentru posedarea legală a armelor de foc să fie ridicată la 21 de ani… cu excepția celor care și-au efectuat serviciul militar.
La Moscova, Novaia Gazeta oferă o serie de reportaje și analize despre regimul armelor în Rusia și cum asasinul a putut trece neobservat, nu doar cu armele, dar și cu toate evidentele sale probleme psihiatrice anterioare.
Ucraina: curățenie de primăvară printre oligarhi
Tot Süddeutsche Zeitung mai descrie, oferind și un scurt video pe site-ul său, despre apariția lui Putin patinând la competiția de hochei de la Soci și evoluând agil printre jucători, deși are 68 de ani, totul parcă pentru a contrazice zvonurile recente despre starea sănătății sale.
Ba chiar, aflăm că Putin a marcat nu mai puțin de opt goluri!
În Rusia, presa are însă și alte preocupări, dincolo de acest fapt divers din Kazan pe care nimeni nu-l asimilează terorismului ideologic. Astfel, Kommersant se ocupă de percheziția operată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) la locuința din Kiev a magnatului și politicianului filo-rus Viktor Medvedciuk, bănuit de înaltă trădare.
În luna februarie, Consiliul pentru Securitate Națională al Ucrainei l-a pus pe o listă neagră pe Medvedciuk și pe soția acestuia, înghețându-le activele pe trei ani și interzicându-le să facă afaceri în țară. Tot în februarie, guvernul președintelui Volodimir Zelenski a sancționat trei posturi de televiziune despre care se crede că ar fi ale lui Medvedciuk. Decizia a fost luată la scurt timp după o întâlnire a secretarului de stat american Antony Blinken cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.
Anunțând acestea, Kommersant scrie că pe Medvedciuk îl amenință acum 15 ani de închisoare, dacă va fi găsit vinovat. Moskovski Komsomoleț are însă o interpretare și mai brutală: Zelenski a început, sub presiunea Occidentului, o mare curățenie printre oligarhi, iar primul a fost Medvedciuk.
Medvedciuk este cel mai apropiat partener al Kremlinului în Ucraina. El e patronul canalului de televiziune pro-rus din Ucraina NewsOne TV… și singura persoană care a obținut de la Putin să-i fie naș copilului.
Fiind finul lui Putin, ucraineanul Medvedciuk a încercat deja să-i ofere, la televiziunea sa ucraineană, o emisiune permanentă celui mai mare propagandist al Kremlinului în presă, Dmitri Kiseliov.
Dar simplul fapt că emisiunea ar fi fost patronată de Dmitri Kiseliov, principala voce a Kremlinului în media, ar fi făcut emisiunea inacceptabilă pentru Kiev, căci Kiseliov este director general, numit de Putin, al rețelei de propagandă Russia Today.
Kiseliov este de altfel interzis de acces în Ucraina, iar în 2015, autoritățile de la Chișinău i-au interzis și accesul în Republica Moldova. Dmitri Kiseliov se află și pe lista europeană a sancțiunilor impuse demnitarilor ruși implicați în agresiunea din Ucraina. Kiseliov nu poate călători în întreaga Europă iar proprietățile sale din UE, sau eventualele conturi bancare --dacă are--, sunt înghețate. Moldova și Ucraina n-au făcut astfel decât să se conformeze deciziilor UE.
A transmite pe o televiziune națională în Ucraina emisiunile unui propagandist rus interzis de acces pe teritoriu ar fi greu de acceptat pentru Kiev. Influența unor asemenea emisiuni este acolo cu atât mai mare, cu cât în Ucraina, ca și în Republica Moldova sau România, o majoritate a populației își ia informațiile exclusiv de la televiziune.
(Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Cercul caucazian
Izvestia se mai ocupă și de vizita ministrului de externe Serghei Lavrov în Azerbaidjan. Izvestia informează că Lavrov a mers acolo pentru a verifica condițiile relansării economiei după scurtul recent război cu Armenia pentru enclava Nagorno Karabah. Lavrov le-a transmis interlocutorilor săi azeri că Rusia vrea să poată ajuta ca Azerbaidjanul să devină un „hub” regional al transporturilor.
Alături, de-a lungul conductei de petrol spre Marea Neagră, în Georgia, opozantul Nika Melia, șeful partidului Mișcarea de Uniune Națională, a fost eliberat după ce Uniunea Europeană i-a plătit cauțiunea, pentru a pune capăt crizei politice din țară. Din La Libre Belgique aflăm și valoarea cauțiunii: 40.000 GEL, adică… 9.550 de euro!
Asta stârnește mai întâi o nedumerire. Georgienii sunt cunoscuți ca fiind oameni chibzuiți, însă opoziția chiar nu a fost în stare să strângă câteva mii de euro? În realitate, e vorba de un gest mai degrabă simbolic, iar importantă aici este intervenția UE. Altminteri, justiția georgiană refuzase deja în urmă cu o lună să-l elibereze pe cauțiune pe Melia.
Faptul că a fost nevoie de intervenția șefului Consiliului European, Charles Michel, care a mers la jumătatea lunii aprilie la Tbilisi pentru asta este cu două tăișuri: acolo unde e nevoie de o intervenție europeană pentru a influența tribunalele se poate cu greu vorbi de independența justiției. UE a explicat însă că a făcut asta în schimbul promisiunii guvernului de la Tbilisi că va reforma justiția. O târguială circulară.
În sfârșit, săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné, revine în Rusia în numărul său de astăzi (doar în ediția pe hârtie), însă nu pentru a se ocupa de masacrul școlar de ieri, ci revine asupra uriașei defilări militare din Piața Roșie, pe 9 mai, unde la tribuna oaspeților de onoare se afla nimeni altcineva decât Marion Maréchal-Le Pen, frumoasa nepoată a ultranaționalistei franceze Marine Le Pen, ambele fine cunoscătoare ale Moscovei, unde caută probabil «morminte de generali napoleonieni înfundați prin ghețurile Siberiei».
Cum o remarcă Le Canard, în acel discurs de 9 mai, Putin a deplâns «renașterea ideilor naziste» în capetele multora în Europa. Marion Maréchal se întreba probabil în capul cui, comentează Le Canard.
