Lideri ai Uniunii Europene au amenințat, luni, să limiteze traficul internațional de pasageri prin spațiul aerian al Republicii Belarus și, posibil, să introducă restricții pentru transportul terestru, după ce un avion al companiei irlandeze Ryanair a fost forțat să aterizeze la Minsk, duminică, într-un incident descris de țările occidentale drept „piraterie de stat”.
Lideri occidentali au recurs la un limbaj aspru pentru a condamna incidentul de duminică, în care un avion militar belarus a interceptat aeronava de pasageri aflată în zbor de la Atena la Vilnius, iar în urma aterizării forțate, la Minsk, un jurnalist disident aflat la bordul ei a fost reținut.
Mai multe guverne au cerut eliberarea jurnalistului Roman Protasevici, care riscă în Belarus 15 ani de detenție. A fost reținut atât el, cât și prietena sa. În vârstă de 26 de ani, Protasevici relata din exil pe rețelele de socializare online despre situația din Belarus, unde o campanie de represalii în masă a redus la tăcere cele mai multe voci incomode, după protestele postelectorale din 2020.
Premierul irlandez Simon Coveney a descris incidentul drept act de „piraterie aeriană sprijinită de stat”, iar ministra de externe a Suediei, Ann Linde, a spus că a fost o acțiune „nechibzuită și periculoasă” la care Uniunea Europeană va răspunde.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a spus că cele întâmplate trebuie tratate drept un „act de răpire a unei persoane cu folosirea forței militare”.
Nauseda a mai spus că țara sa, unde se îndrepta avionul venind din Grecia, va pleda pentru noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva regimului de la Minsk. Mai pot fi folosite măsuri cum ar fi declararea spațiului aerian belarus drept periculos pentru zborurile civile și interzicerea zborurilor companiei belaruse de stat, Belavia, în țările Uniunii Europene și NATO, a mai spus Nauseda.
Liderii europeni se adună luni seara la un summit, la Bruxelles.
Președinția franceză a anunțat expedierea unei cereri la Organizația Internațională a Aviației Civile pentru a suspenda zborurile internaționale prin spațiul aerian belarus.
Republica Belarus a spus că a acționat, duminică, în mod legal, în urma unei amenințări cu bombă la bordul avionului. Aceasta s-a dovedit însă falsă. La bordul avionului nu a fost descoperit explozibil.
Presa de stat belarusă a relatat că liderul autoritar Alexandr Lukașenka a dat personal ordinul de a trimite un avion militar MiG-29 pentru interceptarea aeronavei Ryanair.
Directorul companiei irlandeze, Michael O'Leary, a spus într-un interviu, luni, că a ajuns la concluzia că la bordul avionului se aflau și câțiva agenți ai securității belaruse, KGB. Aceștia au rămas la sol și nu s-au reîmbarcat după escala forțată la Minsk, care a durat câteva ore, a spus O'Leary.
Avionul a plecat de la Atena cu 126 de pasageri și a ajuns la Vilnius cu 121, au spus, luni, și autoritățile lituaniene, sugerând că, în afară de Protasevici și prietena sa, la Minsk au mai rămas trei persoane.
Într-o declarație în numele Uniunii Europene, șeful politicii externe și de securitate europene, Josep Borrell, a spus că autoritățile belaruse au recurs la un act de coerciție, punând în pericol securitatea pasagerilor și echipajului, într-o nouă încercare obraznică de a reduce la tăcere opoziția. Borrell a cerut o anchetă internațională și eliberarea imediată a jurnalistului Pratasevici.
Rusia a acuzat țările occidentale de ipocrizie, reamintind de un precedent, din 2013, când avionul decolat de la Moscova al președintelui Boliviei, Evo Morales, a fost redirecționat către Viena, în urma relatărilor că la bordul aeronavei se putea afla americanul fugar Edward Snowden căutat de Statele Unite pentru scurgerea de informații clasificate.
Republica Belarus a fost scena unor ample proteste ale opoziției în urma alegerilor prezidențiale din august 2020, pe care Lukașenka aflat la putere din 1994 spune că le-a câștigat, iar oponenții săi – că le-a fraudat. Rezultatele oficiale nu au fost recunoscute de guvernele occidentale. De la începerea protestelor, peste 30 de mii de oameni au fost reținuți.
Minskului i-au fost impuse mai multe sancțiuni europene și americane pentru reprimarea protestelor. Înaintea incidentului de duminică, pe care l-au condamnat și oficiali ai Statelor Unite, Uniunea Europeană pregătea o a patra rundă de sancțiuni.
