Pâna la urmă, atât a fost: ambasadori și arme nucleare
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, și președintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit la Geneva pe 16 iunie la primul lor summit - ținut la cinci luni după ce Biden a preluat funcția și la mai bine de 21 de ani de când Putin a ajuns liderul Rusiei. Având relații bilaterale delicate, atât liderii, cât și consilierii lor și-au „telegrafiat” obiectivele din timp.
Pentru Biden, summitul a însemnat contracararea „activităților maligne” ale Kremlinului din ultimii câțiva ani. Pentru Putin, a fost o ocazie să apară pe scena mondială ca un egal al președintelui Statelor Unite, într-un ecou al politicilor de mare putere din epoca sovietică, când Washingtonul și Moscova au jucat pe tabla de șah a războiului rece la scară globală.
„Aici nu este vorba despre încredere. Este vorba despre interesul propriu și verificarea interesului propriu. Despre asta este vorba ... Să vedem ce se întâmplă", le-a spus Biden reporterilor după summit.
Nici Casa Albă, nici Kremlinul nu-și făcuseră speranțe de progrese majore. Și rezultatele, cel puțin în mod public, au confirmat aceste așteptări scăzute, cu două chestiuni „livrabile” - și o mulțime de alte probleme latente care ar putea să se reaprindă din nou în lunile următoare.
„Nu s-a convenit mare lucru; nu s-a făcut mare lucru ”, a declarat James Nixey, directorul programului Rusia-Eurasia de la Chatham House, un grup de reflecție din Londra.
„Și probabil că asta este adecvat realității, stării relațiilor bilaterale.”
„Nimeni nu vrea ca trenul să iasă de pe șine” în relația ruso-americană, a spus Nixey pentru Europa Liberă, „dar nici nu se vrea mai mult decât atâta, deoarece asta ar putea implica concesii” făcute Moscovei.
Pentru Dmitry Trenin, directorul la Moscow Carnegie Center, summit-ul a îndeplinit într-un fel așteptările: „Nu este o resetare, dar poate urmează o confruntare mai bine gestionată”, a spus el într-o postare pe Twitter. https://twitter.com/DmitriTrenin/status/1405232357670637569?s=20
Iată o scurtă listă a ceea ce a fost realizat și o listă mai lungă a ceea ce nu s-a făcut:
Diplomația - fezabilă
Înaintea summitului de la Geneva, mulți observatori au prezis că un lucru asupra căruia Putin și Biden s-ar putea pune de acord cel mai ușor ar fi, de asemenea, cel mai simplu: întoarcerea ambasadorilor la misiunile diplomatice ale celor două țări din Moscova și Washington.
Atât Rusia, cât și Statele Unite au făcut expulzări reciproce de diplomați de câțiva ani încoace; administrația Obama a expulzat vreo 30 de diplomați ruși - unii suspectați că sunt agenți de informații - după ce s-a constatat că Rusia a intervenit în alegerile prezidențiale. Moscova a răspuns cu aceeași monedă.
Administrația Trump a expulzat încă 60 de membri ai personalului ambasadei ruse în 2018, ca răspuns la constatarea Marii Britanii că agenții ruși au folosit Noviciok împotriva lui Sergei Skripal, un fost agent rus care locuia în Anglia la acea vreme. Prezența diplomatică a Statelor Unite în Rusia a scăzut de atunci la o fracțiune din nivelul ei normal.
Mai recent, ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, s-a întors la Moscova pentru consultări după ce Biden a acordat un interviu TV în care a fost de acord cu sugestia că Putin este „un ucigaș”. Nu după mult timp, ambasadorul SUA, John Sullivan, a părăsit Moscova, aparent pentru discuții la Washington, deși surse diplomatice au declarat pentru EL că a fost forțat să plece de către Ministerul de Externe rus.
Revenirea celor doi ambasadori la funcțiile lor permite cel puțin interacțiuni diplomatice formale, la nivel înalt, susțin experții.
Stabilitate: fezabil
În timpul Războiului Rece, Uniunea Sovietică și Statele Unite au construit o întreagă arhitectură de acorduri de control al armamentelor și tratate de consolidare a încrederii menite să prevină războiul accidental, nuclear sau de altă natură. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, aceste acorduri au intrat în paragină; decizia din 2002 a administrației președintelui George W. Bush de a renunța la Tratatul antirachetă din 1972 este adesea citată de Kremlin ca o lovitură majoră în acest sens.
De atunci, o serie de alte tratate s-au prăbușit; în special, Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune din 1987, cunoscut sub numele de INF. Și au fost îngrijorări că Noul START, ultimul acord major care limitează cele mai mari două arsenale nucleare din lume, va fi anulat, ceea ce ar fi putut duce la o cursă de înarmare totală.
La câteva zile după preluarea mandatului și cu puțin înainte de expirarea la începutul lunii februarie a Noului START, Biden a convenit cu Rusia o prelungire de cinci ani, în prima sa decizie majoră de politică externă ca președinte.
Într-o declarație comună dată de Casa Albă și Kremlin în timpul summitului de la Geneva, Biden și Putin au spus că extinderea Noului START „demonstrează angajamentul nostru față de controlul armelor nucleare”.
Ei au spus că vor purta noi discuții „pentru a pune bazele viitoarelor măsuri de control al armelor și de reducere a riscurilor”.
Biden și Putin „au demonstrat că până și în perioade tensionate, sunt capabili de progrese în ce privește obiectivele noastre comune de a asigura previzibilitatea în sfera strategică, reducând riscul conflictelor armate și amenințarea războiului nuclear”, se spune în comunicat.
Cert este, totuși, că nici una dintre părți nu spune că intenționează să semneze vreun nou tratat. Și există suspiciuni că Rusia a dezvoltat în secret o rachetă care încalcă INF, sperând că americanii nu vor afla.
De asemenea, ambele părți își modernizează în continuare armamentele și dezvoltă noi arme și noi sisteme de purtare la țintă...
Dar Inițiativa Amenințare Nucleară, o grupare de promovare cu sediul la Washington, a salutat acordul privind discuțiile viitoare. „Declarația clară a celor doi președinți că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie niciodată purtat este o bază importantă pentru reducerea riscurilor nucleare”, a spus gruparea.
Domeniul cibernetic
Casa Albă a spus limpede că problema atacurilor cibernetice - hacking, spionaj, ransomware, viruși, atacuri de infrastructură critică - este o prioritate pentru întâlnirea lui Biden cu Putin.
Guvernul american a semnalat anul trecut penetrarea masivă a sistemelor informatice americane și a dat vina pe serviciul rus de informații externe. Atacurile de tip ransomware, care au paralizat interesele comerciale ale Statelor Unite, au fost puse pe seama unor rețele criminale adăpostite de Rusia. Și apoi a mai fost problema alegerilor americane din 2016, care a dus la inculpări penale împotriva ofițerilor de informații militari ruși.
Agenții ruși au fost, de asemenea, învinuiți pentru un atac cibernetic major care a blocat pe scurt timp porțiuni din rețeaua electrică a Ucrainei în iernile 2015 și 2016.
După summit, Biden a declarat reporterilor că a ridicat problema pirateriei cibernetice rusești în discuția cu Putin.
„I-am amintit că avem o capacitate cibernetică semnificativă. Și el știe asta. (...) Dacă, de fapt, încalcă normele de bază - vom răspunde. Iar el știe cum: într-un mod cibernetic ”, a spus Biden.
„Țările cu spirit de răspundere trebuie să ia măsuri împotriva criminalilor care desfășoară activități de ransomware pe teritoriul lor", a spus Biden.
El a mai spus că nu a formulat vreo amenințare cu privire la acest subiect, dar i-a adresat lui Putin o întrebare teoretică despre pericolele atacurilor cibernetice.
„M-am uitat la el și i-am spus: Cum v-ați simți dacă ransomware ar lua ca țintă conductele din câmpurile petroliere rusești? Mi-a răspuns că asta ar conta", a spus Biden.
Infrastructura critică ar trebui să fie „teritoriu interzis” pentru atacurile cibernetice, i-a spus Biden lui Putin, și a propus o listă a structurilor care ar trebui să fie astfel apărate în 16 sectoare economice. Biden nu le-a identificat.
La rândul său, Putin a susținut, oarecum neverosimil, că majoritatea atacurilor cibernetice din lume provin din Statele Unite, Canada și Marea Britanie.
„Cu siguranță vedem de unde vin atacurile. Vedem că sunt coordonate din spațiul cibernetic al Statelor Unite", a spus Putin. „Rusia nu se află pe lista țărilor din care – din al căror spațiu cibernetic - sunt efectuate majoritatea diverselor atacuri cibernetice”.
Nu este clar dacă în spatele ușilor închise s-a ajuns la un acord mai specific privind atacurile cibernetice și hacking-ul.
Drepturile omului, opoziția, Navalnîi
În pregătirea summitului, Biden s-a confruntat cu apeluri de la Washington și din alte părți să abordeze în discuția cu Putin situația dificilă a opoziției politice a Rusiei și a societății civile. Prin asta s-a înțeles, în primul rând, politicianul anti-corupție Alexei Navalnîi, care a supraviețuit unei otrăviri cu Noviciok în august anul trecut, un atac pus de el pe seama lui Putin. Navalnîi a fost imediat întemnițat la întoarcerea în Rusia după tratamentul medical din Germania.
Cu două zile înaintea summitului, Biden a spus într-un discurs, în Anglia, că dacă Navalnîi ar muri într-o închisoare rusească „ar fi o tragedie, care nu va face decât să dăuneze relațiilor (Rusiei) cu lumea și cu mine”.
După summit, Biden a spus că a abordat cazul lui Navalnîi cu Putin și a promis să persiste: „I-am spus clar președintelui Putin că vom continua să ridicăm problemele drepturilor fundamentale ale omului, pentru că așa suntem noi”, ca americani.
De asemenea, el a promis că va lupta pentru eliberarea americanilor închiși în Rusia sub acuzații false, inclusiv doi foști pușcași marini americani, Paul Whelan și Trevor Reed.
În ce-l privește, Putin nu a dat nici un pas înapoi în privința lui Navalnîi, sugerând că este o chestiune internă, rusească, și a refuzat, ca și în trecut, să pronunțe măcar numele liderului de opoziție, numindu-l „cetățeanul pe care tocmai l-ați menționat”.
În trecut, oficialii ruși au vehiculat ideea unui schimb de deținuți, indicând că au solicitat eliberarea traficantului de arme Viktor Bout sau a pilotului traficant de droguri Konstantin Iaroșenko.
În ceea ce privește problema mai largă a situației opoziției din Rusia, Putin a încercat să facă o paralelă cu mulțimea de susținători ai lui Trump care au atacat clădirea Congresului Statelor Unite la 6 ianuarie.
Putin a încercat să facă o paralelă cu mulțimea de susținători ai lui Trump...
Putin, care în trecut a mai interpretat creativ politica internă a SUA pentru a-și întări argumentele, a sugerat că sutele de oameni arestați au fost supuși „persecuției pentru opiniile politice”.
În propriile sale comentarii în fața reporterilor, Biden a respins argumentul lui Putin.
„Una este ca infractorii să străpungă, la propriu, un cordon de poliție, să intre în Capitoliu, să omoare un polițist și să fie apoi trași la răspundere, [și alta este] ca oamenii să demonstreze în fața Capitoliului, în mod îndreptățit, și să se plângă că nu sunt lăsați să se exprime liberi.. Este o comparație ridicolă”, a spus Biden.
