Moderatoarea emisiunii, Lina Grâu. Din sumarul ediţiei:
Subiectul secțiilor de votare pentru regiunea transnistreană continuă să fie discutat la Chişinău – experții au calculat că ar trebui deschise 28 de secții de votare, și nu 44, câte a decis Comisia Electorală Centrală. Declarații cu privire la necesitatea retragerii trupelor ruse și schimbarea abordării în negocierile pentru reglementarea transnistreană, făcute într-un interviu acordat de președinta Maia Sandu Europei Libere, îl nemulțumesc pe liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Și... Rusia este obligată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei să prezinte până în decembrie un plan pentru executarea hotărârilor CEDO în cauzele cu privire la violarea dreptului la educaţie în regiunea transnistreană.
***
Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute:
Persoanele vaccinate împotriva Covid-19 în Republica Moldova vor primi certificate de vaccinare, a anunțat vineri Alexei Ceban, epidemiolog la Agenția Națională de Sănătate Publică. Ceban nu a precizat însă când vor putea fi descărcate de pe platforma oficială certificatele în format electronic. Certificatul de vaccinare este o dovadă oficială de vaccinare, și va putea fi folosit și la trecerea frontierelor și, potrivit reprezentantului ANSP, este deja recunoscut în unele state membre ale Uniunii Europene și în Ucraina.
Tiraspolul anunță că în stânga Nistrului au fost vaccinați cu ambele doze 8,2 la sută din numărul total al populației, iar 11 la sută a primit prima doză de ser. Chişinăul anunța săptămâna trecută că a distribuit în stânga Nistrului peste 126 de mii de doze de vaccin împotriva COVID-19, din loturile de ajutoare umanitare oferite Republicii Moldova, dar și din achizițiile efectuate din resurse bugetare. În același timp, datele oficiale arată că în stânga Nistrului au fost administrate doar puțin peste jumătate din dozele de vaccin repartizate – aproape 76 de mii.
Europarlamentarul român Eugen Tomac a anunțat că Ion Iovcev, fostul director al Liceului „Lucian Blaga”, unicul liceu cu predare în limba română din Tiraspol, va deveni consilierul său și a criticat decizia Ministerului Educației de a-l elibera pe acesta din funcție. Tomac califică gestul drept „o lovitură împotriva unui profesionist, a unui om de înaltă ținută morală” și spune că gestul „nu va rămâne fără consecințe”. Marți, Ion Iovcev a fost eliberat din funcția de director al Liceului Lucian Blaga de la Tiraspol pe motiv de vârstă, a explicat purtătoarea de cuvânt a Ministerului, Cristina Gonța, după ce acesta a împlinit 70 de ani. Ion Iovcev, un critic al regimului din stânga Nistrului, a fost în fruntea unicului liceu românesc de la Tiraspol mai bine de 29 de ani.
O organizație neguvernamentală de la Tiraspol, Centrul Apriori, specializată în apărarea drepturilor omului, cere participanților la negocierile în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană să organizeze expertizarea juridică a cel puțin 14 cazuri de încălcare flagrantă în regiunea transnistreană a drepturilor și libertăților garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Studiul „Libertate în izolare: o analiză a situației drepturilor omului în Transnistria în perioada 2017-2021” trece în revistă 14 dosare unde au fost încălcate dreptul la informație, dreptul la întruniri, la libertatea opiniei, dar și la un proces echitabil. Juristul Centrului Apriori, Stepan Popovski:
„Mai ales în ultimii ani, în 2019 și 2020, au fost foarte multe dosare penale deschise cu acuzația de extremism, jignirea unor persoane sus-puse, jignirea președintelui, desconsiderarea rolului misiunii de pacificare a Federaţiei Ruse. Toate aceste capete de acuzație conțin terminologi vagi. Ca extremism aici este tratată orice manifestare a libertății cuvântului și a libertății de gândire, tot ce nu coincide cu opinia autorităților transnistrene. Astfel încât oricine poate fi tras la răspundere penală. Și „activitatea politică” este o categorie foarte vagă. În Legea cu privire la organizațiile necomerciale din Transnistria noțiunea de „activitate politică” are o formulare specială – dacă aveți finanțare din străinătate, intrați automat în categoria „activitate politică”. Este o lege extrem de discriminatorie. Plus că pentru un om simplu este practic imposibil să-și demonstreze nevinovăția în instanțele de judecată din Transnistria, dacă este acuzat de extremism sau activitate politică. Oamenii sunt de-facto în imposibilitatea de a-și apăra drepturile.”
Uniunea Europeană a aprobat sancțiuni împotriva mai multor sectoare cheie ale economiei belaruse. Joi, în prima zi a summit-ului lor de la Bruxelles, cei 27 lideri ai țărilor UE au repetat apelurile pentru eliberarea imediată a tuturor deținuților politici și a persoanelor reținute arbitrar în Belarus, și au cerut „oprirea reprimării societății civile și a presei independente”.
Echipa lui Aleksei Navalnîi a spus că recenta hotărâre a justiției ruse care califică drept „extremistă” rețeaua politică a opozantului aflat în detenție nu prezintă nicio dovadă a presupuselor încălcări și sfidează „bunul simț”, arătând un „nivel cu adevărat nou” al fărădelegii din Rusia. Asociații lui Navalnîi au dat publicității la 23 iunie hotărârea judecătorească și documentele utilizate de către procurori în timpul procesului care a avut loc cu ușile închise din cauză că unele materiale erau considerate clasificate. „În cei douăzeci de ani în frunte cu Putin, părea să ne fi obișnuit cu orice joc și fărădelege, dar aici avem un nivel cu adevărat nou”, se spune în declarația echipei Navalnîi. Autoritățile ruse au mărit presiunea asupra disidenței înainte de alegerile parlamentare din septembrie, sondajele de opinie arătând că sprijinul pentru partidul de guvernământ, Rusia Unită, a scăzut.
Autoritățile din Moscova spun că duminică s-a înregistrat în capitala rusă un record de decese legate de COVID-19 – 144, în 24 de ore, cele mai multe înregistrate într-un oraș rusesc de la începutul pandemiei. Recordul Moscovei vine la o zi după cel înregistrat St. Petersburg, al doilea oraș din țară ca mărime, care găzduiește meciuri din cadrul turneului final al campionatului european de fotbal – inclusiv o partidă din sferturile de finală, vineri. Numărul infectărilor cu COVID-19 a crescut continuu în Rusia în ultimele săptămâni, experții atribuind evoluția noii variante Delta, mult mai contagioase, a virusului. La Moscova, devenită epicentrul pandemiei, 2000 de oameni sunt internați zilnic la spital. Sâmbătă, primatul Serghei Sobianin a spus că primăria a „mobilizat” 20.000 de paturi de spital, iar 14.000 sunt deja ocupate. „Și este foarte mult”, a spus primarul Moscovei.
Aproape toate decesele COVID-19 în Statele Unite se petrec acum la persoane nevaccinate, o demonstrație că vaсcinurile sunt eficiente și un indiciu că decesele zilnice, care acum sunt sub 300, ar putea fi practic zero dacă toate persoanele eligibile s-ar vaccine, arată o analiză Associated Press, bazată pe datele oficiale din luna mai încoace.
***
Secțiile de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană sunt și ele subiect de dispută în această campanie electorală, iar argumente pro și contra lor au fost discutate și la nivel de experți, la o dezbatere organizată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene în cooperare cu Coaliția pentru alegeri libere şi corecte, două organizații neguvernamentale. Alla Ceapai are detalii:
Disputa privind secțiile de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului a ajuns la un deznodământ parțial când CEC, ținând cont şi de avertismentele poliției legate de securitatea procesului electoral, a decis să excludă din lista inițială de 44 de secţii, trei pe care intenționa să le deschidă, în premieră, la Corjova și Bender, zone aflate în afara controlului autorităților constituționale. Decizia CEC a fost salutată de mai mulţi competitori electorali, experţi şi de organizații care monitorizează scrutinului, care contestă însă în continuare decizia autorităţii electorale de a deschide un număr prea mare de secții pentru regiunea estică a ţării.
Conform legislației electorale, CEC trebuie să ia în calcul trei criterii atunci când decide câte secții să deschidă în stânga Nistrului şi anume: numărul alegătorilor din raioanele estice incluși în registrul de stat, înregistrarea prealabilă şi participarea lor la precedentele scrutine electorale. Analizând gradul de aplicare a celor trei criterii, principala organizație a observatorilor electorali autohtoni, asociaţia Promo-LEX, a ajuns la concluzia că decizia CEC de a deschide tocmai 41 de secții pare nejustificată. Expertul Asociaţiei, Pavel Postica, a reiterat marți la dezbaterea organizată de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene că toate calculele indică la un număr rezonabil de 28 de secţii de votare:
Dacă am raporta numărul de secţii de votare şi prezenţa la vot, atunci ar trebui să constituim cam 14 secţii de votare...Pavel Postica (Promo-LEX)
„O secţie de votare se constituie pentru cel mult 3 mii de oameni. Dacă avem peste 258 de mii de alegători în regiunea transnistreană asta ar însemna că ar trebui să constituim cam 86 de secții de votare. Trebuie însă să conștientizăm că prezența la vot a alegătorilor din regiunea transnistreană este tradiţional destul de mică. Maxim a fost la parlamentarele din 2019 - de 16%. Dacă am raporta numărul de secţii de votare şi prezenţa la vot, atunci ar trebui să constituim cam 14 secţii de votare. Noi am recomandat 28 de secţii de votare, adică am reieşit din ipoteza chiar dublării numărului de votanți care s-ar prezenta la urne.”
Apărând poziţia CEC, şeful direcţiei managementul alegerilor al instituției, Alexandru Berlinschi, a precizat că la baza deciziei de a deschide 41 de secţii de votare a stat prioritar numărul oficial de alegători din raioanele de est şi mai puţin participarea lor la precedentele alegeri:
„Din punct de vedere legal şi practic nimeni nu poate oferi garanţia că la acele secţii de votare ar putea fi o prezenţă masivă. Dacă am merge pe această idee atunci nici pe teritoriul ţării nu ar trebui să deschidem peste 2 mii de secţii de votare, ci doar o mie. Cifra pentru care CEC mereu a optat între 40 şi 50 este una argumentată şi se bazează strict pe prevederile Codului Electoral.”
Prezenți la dezbaterea organizată de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene doi foşti vicepremieri pentru reintegrare - Alexandru Flenchea şi Cristina Lesnic- care nu au exclus existenta unor înțelegeri obscure între factori decizionali de la Chișinău și Tiraspol pe marginea deschiderii secţiilor de votare în stânga Nistrului. Alexandru Flenchea şi-a argumentat suspiciunea, între altele, pe lipsa de reacție a Tiraspolului, altădată foarte vocal, la controversata intenție a CEC, între timp retrasă, de a deschide cele trei secţii buclucașe în zonele controlate aproape în exclusivitate de administrația separatistă. Iar Cristinei Lesnic nu i se pare deloc întâmplătoare recenta decizie a Guvernul de la Chişinău de a amâna până la finele anului instituirea controlului comun moldo-ucrainean la punctul de trecere a frontierei Pervomaisk-Cuciurgan:
„Iată că avem această iniţiativă de prelungire, extindere, exact în ajunul alegerilor. Nu am să vin cu anumite suspiciuni. Rămâne la latitudinea instituţiilor de stat să se expună şi să poarte responsabilitate pentru propunerile pe care le-au făcut.”
Amintim că numărul secţiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului este disputat şi în justiţie întru-un proces iniţiat de competitorul electoral Platforma DA ajuns la Curtea Supremă de Justiţie care ar urma cel mai probabil miercuri să examineze în fond cauza.
***
Într-un interviu acordat Europei Libere, președinta Maia Sandu s-a referit inclusiv la impactul pentru regiunea noastră a recentelor discuții dintre președintele rus și cel american, Joe Biden și Vladimir Putin, dar și la perspectivele soluționării conflictului transnistrean.
Maia Sandu: „Noi suntem într-o situație destul de dificilă în regiunea noastră și nu este o noutate, și nu este un secret pentru nimeni, și suntem foarte îngrijorați de lucrurile care se întâmplă în regiunea noastră...”
Europa Liberă: Ce îngrijorează cel mai mult?
Maia Sandu: „Am fost foarte îngrijorați să vedem armata rusă la hotar cu Ucraina, știm că există un conflict deschis pe teritoriul vecinului nostru, lucrurile astea sunt întotdeauna foarte îngrijorătoare. Noi ne dorim pace, noi ne dorim liniște, noi vrem să ne putem concentra pe agenda noastră internă care este foarte complicată, avem foarte multe lucruri de schimbat aici, de rezolvat foarte multe probleme. Noi suntem o țară mai mică, noi suntem vulnerabili, inclusiv pentru că avem un stat slab, cu instituții slabe și tocmai de asta pentru noi pacea în regiune este foarte importantă. Asta înseamnă, în primul rând, să construim în continuare relații foarte bune cu vecinii, pentru că securitatea regională e răspunsul la pericolele sau riscurile regionale, dar bineînțeles și la nivelul...”
Europa Liberă: Dar în vizorul marilor puteri este și Republica Moldova, și situația de aici?
Maia Sandu: „Exact, dar bineînțeles și înțelegerile sau relațiile între marile puteri sunt foarte importante. Asta a fost o primă discuție, să vedem ce o să urmeze, nu au fost prea multe lucruri clare în urma acestei discuții, dar ceea ce ne dorim noi este să fim respectați în alegerea noastră, să ni se respecte integritatea teritorială a țării. Evident, noi avem un conflict înghețat pe care vrem să-l rezolvăm, dar vrem să-l rezolvăm pașnic, cu respectarea integrității teritoriale, așa cum am zis, și în condițiile unui stat funcțional. Deci, orice soluție trebuie să păstreze funcționalitatea statului Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și până la Dvs. președinții pe care i-a avut Republica Moldova au cerut retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, dar supărările au venit atunci când Dvs. ați repetat această solicitare a țării ca Rusia să-și evacueze munițiile și trupele din stânga Nistrului.
Trupele ruse trebuie retrase de pe teritoriul nostru și probabil cei de la Moscova au uitat care este poziția oficială a Republicii Moldova...
Maia Sandu: „Probabil pentru că pe mandatul precedentului președinte al Republicii Moldova nu s-a prea spus poziția oficială a Republicii Moldova, și anume că trupele ruse trebuie retrase de pe teritoriul nostru și probabil cei de la Moscova au uitat care este poziția oficială a Republicii Moldova. Eu am reiterat această poziție foarte clar, am auzit care este poziția Rusiei, care, din păcate, nu s-a schimbat. Pe lângă asta, evident mai există și problema armamentului de acolo, care chiar reprezintă un pericol și pentru care sper să putem să ajungem la o înțelegere destul de repede, așa încât să putem să lichidăm acel armament și să nu existe acel pericol pentru localitățile din jur, pentru că pericolul este foarte mare și foarte real.”
Europa Liberă: Cât de productive vi se par negocierile în formatul „5+2”?
Maia Sandu: „Am avut mai multe discuții cu membrii acestui format, de curând am avut o discuție în formatul „3+2”, m-am întâlnit cu mediatorii și cu observatorii și am discutat că e nevoie de o abordare nouă, să nu rezolvăm, să nu ne preocupăm doar de rezolvarea unor probleme ad-hoc, e nevoie de un plan clar ce înseamnă reintegrarea țării, cu obiectiv foarte clar...”
Europa Liberă: Adică, pașii mici nu au dat rezultatele pe care le-a așteptat Republica Moldova, pentru că experții, în general, spun că au cedări mai multe decât rezolvări?
Maia Sandu: „Pașii mici au încercat să rezolve niște probleme ad-hoc, nu au reprezentat niște pași care duc spre reintegrare, deci nu asta s-a întâmplat. Sigur, întotdeauna e nevoie de un format pentru a discuta, pentru a nu permite destabilizarea situației, asta tot este foarte important, dar, în general, noi aici în țară avem nevoie de o strategie care să fie împărtășită la nivel de societate despre ce înseamnă procesul de reintegrare și care sunt etapele acestui proces de reintegrare, iar obiectivul final să fie foarte clar – reîntregirea țării și, respectiv, crearea condițiilor pentru toți cetățenii, crearea condițiilor egale, altfel, sigur, nu există o soluție imediată, dar, între timp, trebuie să facem totul ca să avem grijă de cetățenii Republicii Moldova, indiferent dacă sunt pe malul drept sau pe malul stâng. Noi am încercat în această perioadă pandemică să asigurăm cu vaccin, chiar de curând eu am făcut o solicitare către dl prim-ministru Ciocoi să aloce vaccin pentru concetățenii noștri din stânga Nistrului și din donații, dar și din vaccinul care a fost cumpărat, pentru că până acum se aloca doar din donații. Eu am insistat să fie și din vaccinul cumpărat, pentru că până la urmă interesul nostru, al tuturor, este ca toată lumea să fie sănătoasă și să scăpăm de această pandemie cât mai repede.”
Europa Liberă: Deseori s-a insistat pe ideea că Republica Moldova, autoritățile ar trebui să aibă pregătit un proiect de statut pentru regiunea transnistreană, s-a vorbit cu diverse ocazii că ar exista un asemenea document la președinție, că ar exista unul la guvern. Până la urmă, ne puteți spune clar dacă există un asemenea proiect?
Maia Sandu: „Eu nu l-am văzut și nu cred că există un asemenea document. Eu nu l-am văzut și cred că de aici trebuie să pornim, să începem să lucrăm la un document care să prevadă procesul de reintegrare a acestei zone în Republica Moldova.”
***
A doua zi după publicarea acestui interviu, liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a publicat un comentariu în care o critică pe președinta Maia Sandu pentru poziția ei în legătură cu reglementarea transnistreană, dar și cu retragerea trupelor ruse staționate fără acceptul Chişinăului în stânga Nistrului.
Critici au fost formulate anterior și de oficiali de la Moscova, inclusiv de ministrul de externe Serghei Lavrov, atunci când Maia Sandu, după câștigarea alegerilor prezidențiale, a repetat poziția oficială a Republicii Moldova de retragere a trupelor ruse de pe teritoriul național.
Într-un comentariu publicat pe pagina sa oficială, Vadim Krasnoselski o numește pe Maia Sandu „vizavi” și spune că are „o atitudine înțelegătoare față de faptul că politicienii moldoveni au o poziție proprie, mai ales într-o chestiune atât de sensibilă ca negocierile, care în ultimi ani stagnează”.
Krasnoselski o întreabă pe Maia Sandu dacă prin termenul de „trupe ruse”, folosit de politicieni moldoveni, se are în vedere și contingentul de pacificatori ruși de pe Nistru, cum vede ea perspectivele formatul 5+2 și cum ar putea Chişinăul discuta „chestiuni conceptuale privind reglementarea relațiilor cu Transnistria” dacă nu a fost capabil să îndeplinească înțelegerile din pachetul Berlin-Plus.
Tiraspolul vede negocierile pentru reglementarea transnistreană doar ca mijloc de a-și obține independența și pune întotdeauna între ghilimele termenul de reintegrare a țării, folosit la Chişinău atunci când se discută despre statutul regiunii transnistrene.
Vadim Krasnoselski a fost critic și în ceea ce privește anunțul Maiei Sandu că în regiunea transnistreană vor fi trimise nu doar 10 la sută din donațiile de vaccinuri, dar și din loturile care vor fi cumpărate de Chişinău. Obiectivul acestei donații este unul foarte clar – reîntregirea țării și, respectiv, crearea condițiilor egale pentru toți cetățenii, a spus Maia Sandu.
Krasnoselski a scris că este recunoscător președintelui „republicii vecine”, adică a Republicii Moldova, pentru vaccin. „Ar fi un gest de bună vecinătate și un exemplu de eforturi conjugate pentru a rezolva o problemă comună – extinderea coronavirusului”. „Dar acest lucru nu are nicio legătură cu „reintegrarea accelerată”. Rog cu insistență ca aspectele social-umanitare să nu fie amestecate cu politica”, a scris Krasnoselski pe canalul său de Telegram.
***
Chişinăul anunța săptămâna trecută că a distribuit în stânga Nistrului peste 126 de mii de doze de vaccin împotriva COVID-19, din loturile de ajutoare umanitare oferite Republicii Moldova, dar și din achizițiile efectuate din resurse bugetare. În același timp, datele oficiale arată că în stânga Nistrului au fost administrate puțin peste jumătate din dozele de vaccin repartizate – doar aproape 76 de mii.
În regiunea transnistreană au ajuns 17 mii de doze de AstraZeneca (16.910), 12 mii 400 de doze de Pfizer (12.396), 15 mii și, respectiv 20 de mii de vaccin chinezesc Sinovac și Sinopharm, dar și 62 de mii de doze de vaccin rusesc Sputnik-V. Autoritățile de la Chişinău spun că „repartizarea vaccinurilor s-a făcut echitabil și proporțional pentru toate unitățile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova”, regiunea transnistreană transnistrene revenind cam 10 la sută din fiecare lot. Lucrul valabil mai puțin pentru vaccinul rusesc, în repartizarea căruia Moscova s-a dat preferință regiunii separatiste.
Autoritățile din sănătate spun că, până în prezent, aproape șapte la sută din populație este vaccinată complet împotriva COVID-19, iar 12 la sută a primit prima doză de ser.
Tiraspolul anunță că în stânga Nistrului s-a vaccinat cu ambele doze 8,2 la sută din populație, iar la 11 la sută a fost administrată prima doză de ser.
Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat câțiva locuitori de la Tiraspol și Bender dacă amenințarea noului val pandemic i-a convins să se vaccineze cu orice vaccin accesibil, fără să aștepte unul anume.
Vox:
- De fapt, dacă ar fi voia mea, nu m-aș vaccina cu niciun vaccin, mie mi se par nocive toate. Nu văd niciun rost și aș face-o doar pentru certificatul de vaccinare care este necesar la trecerea frontierelor. În ceea ce privește varianta indiană a virusului, celor care vor să se vaccineze le-aș recomanda totuși Pfizer sau AstraZeneca – acestea sunt verificate deja și sunt destul de eficiente.
- Eu cred că sunt deja gata să mă vaccinez – mai devreme sau mai târziu oricum vom fi nevoiți să o facem, fără plată sau cu plată. Oricum, e mai ieftin să te vaccinezi decât să faci de fiecare dată testul. Și dacă e să mă vaccinez, voi opta pentru orice vaccin aprobat de OMS, ca să pot călători ca înainte, fără probleme.
- Eu în general nu cred în Covid și nu am de gând să mă vaccinez. La noi nimeni nu a fost bolnav, toți sunt vii și sănătoși, cu toții facem sport, suntem puternici. Așa că eu cred că virusul acesta nu există.
- Părinții mei sunt demult înscriși la rând la vaccinare cu Sputnik, dar așa și nu au mai fost chemați la policlinică. Și cred că nici nu-i vor mai chema, deși sunt oameni în vârstă. Și acum voi încerca să-i conving să se vaccineze cu vaccin chinezesc, pentru că e mai bine decât nimic. Sunt foarte supărată că ai mei așa și nu au primit vaccinul pe care l-au așteptat, chiar dacă s-a anunțat că cei mai în vârstă vor avea prioritate. În ceea ce mă privește, mă voi vaccina cu vreun vaccin aprobat de Organizația Mondială a Sănătății.
***
În ultimul timp, practic, în fiecare săptămână apar informații despre noi dosare de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană care ajung în examinarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Reprezentanta Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, ambasadoarea Corina Călugăru, spune că în acest moment ar fi peste 40 de cauze din regiunea transnistreană intrate în examinarea CEDO.
Unul din dosarele de rezonanță este cel al școlilor românești din regiunea transnistreană, care sunt în permanență sub presiunea administrației de la Tiraspol. Recent, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a emis o nouă decizie pe grupul de cauze Catan şi alţii v. Federaţia Rusă, care spune că până în luna decembrie, autorităţile ruse trebuie să vină cu un plan concret pentru executarea hotărârilor CEDO în cauzele cu privire la violarea dreptului la educaţie în regiunea transnistreană. Valentina Ursu a discutat subiectul cu ambasadoarea Corina Călugăru.
Europa Liberă: Vorbim despre soarta, despre dosarul școlilor din stânga Nistrului, pentru că recent, la începutul acestei luni, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei într-o ședință a emis o decizie în privința grupului de cauze „Catan și alții vs Federația Rusă”. Eu, dacă îmi amintesc corect, dosarul școlilor cuprinde trei hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, dar să ne spuneți Dvs. de unde s-a pornit și unde s-a ajuns în baza acestui dosar.
Corina Călugăru: „Aveți dreptate. Vorbim despre hotărârea CEDO în cauza Catan, definitivă din 19 octombrie din 2012, când Curtea a decis unanim că Republica Moldova nu a încălcat dreptul la instruire din Convenția europeană a drepturilor omului și că Federația Rusă a încălcat toate prevederile și Protocolul nr. 1. Respectiv, în cauza Catan vorbim de un prejudiciu moral pentru fiecare rezonant în parte, care se cifra, în anul 2012, la suma de un milion de euro...”
Europa Liberă: Între timp a crescut suma?
Corina Călugăru: „Evident, din moment ce nu se achită, suma crește. Din 2013, cauza a fost transferată pentru supravegherea executării la nivelul Comitetului de Miniștri pentru Drepturile Omului. În 2020, cauza a devenit „grupul Catan” pe motiv că au fost incluse hotărâre CEDO în cauza Bobeico și alții din 23 octombrie 2018 și hotărârea CEDO în cauza Iovcev și alții din 17 septembrie 2019. Cauzele Catan și Iovcev la CEDO au fost reprezentate de Promo-LEX, iar cauza Bobeico – de Centrul de Resurse Juridice. Acum, în procesul de executare, ONG-urile depun comunicări, ori procesul per se de executare reprezintă un proces juridic și diplomatic, în care participă diplomații și agenții guvernamentali pe lângă CEDO. Per general procesul de executare și, dacă vorbim acum de cauza Catan, până la această oră avem adoptate 11 decizii și 4 rezoluții interimare, prin care a fost solicitat Federației Ruse să achite satisfacția achitabilă, să prezinte un plan de acțiuni pentru implementarea hotărârilor definitive ale Curții. Or, până în prezent vedem lipsa oricărui progres în acest sens, motiv pentru care au fost revizuite și abordarea, și demersurile pe care le facem în cadrul Consiliului Europei și Comitetului de Miniștri pentru Drepturile Omului.”
Europa Liberă: Cutea Europeană a Drepturilor Omului constatase că în virtutea unui sprijin militar, economic, politic, pe care îl oferă cu regularitate Federația Rusă administrației de la Tiraspol, că dacă nu ar fi acest sprijin, poate că acea regiune nici nu ar supraviețui, Rusia ar trebui să-și asume întreaga responsabilitate pentru încălcarea dreptului la educație al celor care au reclamat acea situație de acolo?
Corina Călugăru: „Hotărârile CEDO în cauzele originare din regiunea transnistreană, inclusiv în grupul Catan se bazează pe constatările care au fost inițial făcute în cauza Ilașcu și Ivanțoc, unde a fost constatat controlul efectiv al Federației Ruse în regiunea transnistreană. Cu adevărat, grație suportului Federației Ruse, regiunea supraviețuiește. Și ceea ce observăm în reuniunile Comitetului de Miniștri pentru Drepturile Omului sunt acțiunile de refuz categoric și pasivitate a statului pârât de a refuza angajarea într-un dialog constructiv și de a asigura executarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană și, în particular, a executării tuturor hotărârilor CEDO. De ce zic „tuturor hotărârilor CEDO”? Pentru că până la ziua de astăzi avem circa 40 de hotărâri CEDO originare din regiunea transnistreană unde este constatat controlul efectiv al Federației Ruse. La nivelul reuniunilor Comitetului de Miniștri pentru Drepturile Omului, pentru moment, dosarul Catan este unul prioritar. Prin urmare, la acest moment, toate eforturile diplomatice sunt orientate către asigurarea executării grupului de cauze „Catan vs Federația Rusă”.”
Îi admirăm pe copiii, familiile, profesorii, personalul tehnic al acestor școli pentru voința de a învăța în limba maternă...
Europa Liberă: Dar Rusia până astăzi nu a îndeplinit niciuna din hotărârile pe care le-ar fi adoptat CEDO, Comitetul de Miniștri. Cum se explică acest lucru? Dacă le-ar îndeplini, ar recunoaște ilegalitățile de acolo, iar dacă nu le respectă, atunci imaginea Rusiei e alta? Cum înțelegeți Dvs.?
Corina Călugăru: „Poziția tradițională a Federației Ruse e prin apelarea la principiul subsidiarității și criticarea hotărârii CEDO, calificând-o ca fiind contrară Convenției europene, Cadrului legal internațional, deoarece ar aduce ingerință în afacerile interne ale unei jurisdicții străine. Pe de altă parte, orice hotărâre CEDO este obligatorie pentru toate statele membre. Prin urmare, ce putem să evocăm, pentru că aici este și o mare dilemă diplomatică pentru noi, reuniunile Comitetului de Miniștri pentru Drepturile Omului sunt in camera, unde participă exclusiv diplomații și agenții guvernamentali. Și caracterul in camera înseamnă că nu avem dreptul de a divulga detaliile particulare din reuniuni și negocieri. Prin urmare, încercăm doar prin prisma hotărârilor sau rezoluțiilor care deja sunt cu caracter public să explicăm unele nuanțe care se întâmplă în aceste dispute. Cert este că sunt depuse eforturi colosale diplomatice atât la Strasbourg, Chișinău, cât și în alte capitale de a avansa subiectul de a adopta deciziile și rezoluțiile de rigoare cu suportul majoritar. Este un subiect prioritar din agenda noastră care face parte din dosarul integrității teritoriale a Republicii Moldova și care consacră nu doar determinare, dar și demnitatea de a ne apăra elevii, părinții, profesorii și personalul acestor școli nu sunt singuri, pentru că în adoptarea tuturor deciziilor care vizează acest dosar există un suport diplomatic enorm, precum evocasem, în ultima reuniune a Comitetului de Miniștri din 7-9 iunie au intervenit peste 27 de delegații care în unanimitate au susținut apelul către Federația Rusă de a asigura executarea, dar și susținerea pentru curajul care sunt de partea elevilor, profesorilor și părinților.
Mereu am subliniat în toate intervențiile noastre că în aceste condiții avem o simpatie și o admirație către copii, familii, profesori, personalul tehnic al acestor școli pentru voința lor neobosită și dorința de a învăța în limba maternă. Condițiile la care fac față sunt inacceptabile pentru secolul XXI și, de fapt, este o lecție pe care o învățăm și personal am și o chestie emoțională pe acest dosar, pentru că anume acești copii care, dacă vorbim de problema școlilor din 2002-2004, era vorba de 5000 de copii, la ziua de astăzi școlile au circa 1500 de elevi, ceea ce îngrijorează foarte mult căderea drastică a numărului acestor copii, dar, în același timp, este o chestiune de adevărat curaj și dovada lor pentru așteptarea reintegrării țării. Urmare a adoptării a 4 rezoluții interimare și a 11 decizii a Comitetului de Miniștri pentru Drepturile Omului în care în mod repetat s-a făcut apel către Federația Rusă de a implementa hotărârile definitive ale Curții, iar de partea cealaltă vedem inacțiune, am ajuns la situația de a solicita și, de fapt, ultima decizie e aceasta și conține, va fi adresată o scrisoare a secretarului general către ministrul de externe al Federației Ruse cu privire la obligativitatea executării hotărârilor în grupul Catan, iar în cazul neaplicării și lipsei oricăror progrese pe aceste dosare până în decembrie 2021, când vom reveni la examinarea acestui caz, se vor considera aplicarea măsurilor disponibile ale Comitetului de Miniștri pentru asigurarea executării. Ce ar însemna asta? Ar însemna aplicarea graduală a Art. 46.4, care în limbajul nostru este numit opțiunea nucleară, adică introducerea inițială a subiectului în agenda fiecărei reuniuni a Comitetului de Miniștri, care de obicei este în fiecare miercuri, săptămânal, și a tuturor reuniunilor Comitetului de Miniștri pentru Drepturile Omului și, ulterior, dacă nu se întâmplă nimic – revenirea dosarului la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, ceea ce a fost aplicat în istoria Consiliului Europei doar o singură dată, în cazul „Mammadov vs Azerbaidjan”.”
Europa Liberă: S-a spus că autoritățile ruse trebuie să vină până la finele acestui an cu un plan concret pentru executarea hotărârilor CEDO în cauzele cu privire la violarea dreptului la educație în regiunea transnistreană, dar Republica Moldova, autoritățile statului au făcut tot ce le stă în puteri ca să insiste pentru executarea acestor hotărâri de către Federația Rusă?
Corina Călugăru: „Hotărârile în această cauză inițial figurau versus Republica Moldova – Federația Rusă, or, din cauza executării și asigurării tuturor drepturilor pozitive și obligațiilor pozitive ale Republicii Moldova față de aceste școli, dosarul și cauza acum figurează drept „Catan și alții vs Federația Rusă”. Eforturile Republicii Moldova vizavi de aceste cauze sunt enorme, colosale de când dosarul a fost prezentat și inclus în agenda Comitetului de Miniștri pentru Drepturile Omului. Eforturile noastre de cele mai multe ori sunt invizibile, invizibile publicului, pentru că avem reuniuni care sunt in camera și, precum spuneam, orice divulgare publică a mai multor detalii ar însemna atragerea la răspundere a Ministerului de Externe, reprezentații permanente. Eforturile noastre sunt cunoscute în cercul diplomatic și pentru Consiliul Europei. Este un dosar prioritar pentru Republica Moldova, dar și pentru Consiliul Europei, pentru că vorbim de catalogarea drept cauze interstatale și cauze legate de situații post-conflict sau conflicte nerezolvate, unde sunt subiecte foarte complexe nu doar diplomatic și juridic, dar și politic. Și s-au dovedit a fi provocatoare în special pentru Consiliul Europei și pentru fiecare stat în parte, pentru că provin din cereri individuale sau interstatale. Executarea este dificilă din cauza dimensiunilor politice proeminente la nivel național sau internațional și din cauza acțiunilor traumatizante ce presupun o perioadă îndelungată de timp.”
Europa Liberă: S-a spus că în cei aproape 20 de ani a scăzut dramatic numărul copiilor care învață la cele opt instituții care activează în stânga Nistrului, s-ar putea să mai treacă 10-15 ani și să aflăm că, în general, nu mai există copii dornici să învețe la aceste instituții și atunci dispare problema acestor școli?
Nu este nimic mai puțin decât o epurare lingvistică...
Corina Călugăru: „Adresați o întrebare, de fapt, pe care noi mereu o evocăm în negocierile pe care le purtăm și în cadrul reuniunii, pentru că precum a fost calificată toată situația și problema sistemică încă de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale la începutul crizei, nu este nimic mai puțin decât o epurare lingvistică și pe măsură ce situația se perpetuează observăm că subiectul ar putea dispărea. Noi nu dăm mâinile jos și continuăm toate demersurile diplomatice pentru a se asigura executarea acestor hotărâri, pentru că vorbim de dreptul la educație în limba maternă, dar și accesul la educație în condiții adecvate, de aia și subliniasem că am încercat și iarăși, toate deciziile și rezoluțiile care au fost adoptate până în prezent au fost cu demersuri și cu un limbaj foarte strict, apel către Federația Rusă de a se angaja în procesul de executare. În lipsa acțiunilor din partea Federației Ruse, acum am revizuit modalitățile să se impună aplicare executării hotărârii CEDO, motiv pentru care mergem treptat către aplicarea sancțiunii, să-i zic, măsurii care este cea mai dură, Art. 46.4 și revenirea dosarului la Curte.”
Europa Liberă: Ce înseamnă măsura cea mai drastică?
Corina Călugăru: „Măsura cea mai drastică fiind aplicarea, declanșarea aplicării Art. 46.4.”
Europa Liberă: Ce prevede el?
Corina Călugăru: „Prevede revenirea la CEDO, iar CEDO ar urma să constate neexecutarea de către Federația Rusă a acestei hotărâri.”
Europa Liberă: Și ce urmează după această constatare?
Corina Călugăru: „Ori Federația Rusă asigură executarea, ori, în caz contrar, se aplică și mecanismul politic de a nu mai fi membru al Consiliului Europei.”
