Procesul a doi importanți lideri ai opoziției belaruse, Maria Kalesnikava și Maxim Znak, a început astăzi fără ca publicul să aibă access în sala de judecată. Cei doi sunt puși sub acuzare pentru că ar fi chemat oamenii la proteste împotriva rezultatului votului la alegerile prezidențiale din Belarus, de anul trecut, din 9 august.
Avocații celor doi au spus că au fost informați de tribunalul regional din Minsk pe 28 iulie că procesul se va desfășura cu ușile închise.
Kalesnikava și Znak au fost acuzați de conspirație pentru preluarea puterii, de solicitarea de acțiuni menite să afecteze securitatea națională și care să dăuneze securității naționale prin mass -media și apeluri pe internet.
Cei doi sunt membri ai Consiliului de coordonare al opoziției - înființat după alegerile de anul trecut cu scopul declarat de a facilita un transfer pașnic de putere. Cei doi au respins acuzațiile considerîndu-le motivate politic.
Statele Unite le-au numit „fabricate”...
Kalesnikava a fost arestată pe 7 septembrie în centrul orașului Minsk de persoane mascate și a fost dusă la granița ucraineană a doua zi, împreună cu doi asociați ai săi. I s-a cerut să treacă granița, Kalesnikava a refuzat, rupându-și pașaportul în fața celor care au arestat-o, spunând ca nu vrea să părăsească țara și că va rămâne în Belarus „până la sfârșit”. A fost dusă înapoi la Minsk și închisă.
Kalesnikava spunea atunci că cei care au încercat să o expulzeze din țară i-au spus că o vor face oricum și că ea va părăsi Belarusul „vie sau în bucăți”. De asemenea, a fost amenințată cu 25 de ani de închisoare, iar aceste amenințări „au fost reale”, a mai spus ea.
Kalesnikava a fost o colaboratoare apropiată a fostului candidat la președinție de anul trecut Viktar Babarîka, care a fost recent condamnat la 14 ani de închisoare sub acuzații de corupție.
Împreună cu Svetlana Țihanovskaia si Veranika Țapkala, scenografa Maria Kalesnikava a format trioul femeilor belaruse care au încercat să îl îndepărteze de la putere pe Aleksandr Lukașenka după 26 de ani. Cele trei femei, „femeile curoajoase din Belarus” au obținut, împreună cu opoziția democrată din Bealrus premiul Saharov al Parlamentului European pentru anul 2020.
Agenția rusă de știri Sputnik a postat un scurt videoclip din sala de judecată înainte de începerea procesului în care Kalesnikava dansează în cușca de sticlă și afișează cu mâinile un semn „inimă”.
Ieri, Annalena Baerbock – o candidată șla funcția de cancelar a Germaniei, a cerut prin Instagram ca procesul să fie deschis observatorilor publici și independenți deoarece „conform tuturor celor pe care le știm, un proces echitabil bazat pe statul de drept nu va fi”.
Maxim Znak a fost acuzat și el de apeluri publice pentru acțiuni menite să aducă atingere securității, suveranității, integrității teritoriale, securității naționale și apărării Belarusului, după cum susțin procurorii.
După alegerile prezidențiale din 9 august de anul trecut, din Belarus, zeci de mii de oameni au iesit în stradă în proteste masive care au durat luni de zile. Protestatarii cereau repetarea alegerilor – considerate fraudate masiv – cu respectarea normelor internaționale.
Opoziția a declarat că Svetlana Țihanovskaia, care a candidat la președinție după ce soțul ei a fost închis în timp ce încerca să își propună candidatura, a câștigat scrutinul. La puțin timp după rezultatul alegerilor – care i-au dat un nou mandat lui Aleksandr Lukașenka – doamna Țihanovskaia și copiii ei au părăsit Belarusul.
Sute dintre ei au fost bătuți în detenție...
Mii de belaruși, inclusiv zeci de jurnaliști care au relatat despre protestele masive, au fost reținuți și sute dintre ei au fost bătuți în detenție și pe stradă de persoane rămase neidentificate. Mai mulți protestatari au fost uciși în urma violențelor, iar unele organizații pentru drepturi afirmă că există dovezi credibile că împotriva protestatarilor a fost folosită tortura.
În septembrie anul trecut, sute de legislatori europeni și din Statele Unite i-au scris lui Alexandr Lukașenka, cerându-i eliberarea deținuților politici. Legislatorii din 29 de țări s-au arătat mai ales îngrijorați de arestarea Mariei Kalesnikava și a alți doi membri ai Consiliului Coordonator. În scrisoarea legislatorilor care se autointitulează „transatlantici” se spune că aceștia sunt „profund îngrijorați” de arestări.
Apelul lor a rămas fără vreun rezultat...
Lukașenka a negat orice acțiune greșită în ceea ce privește votul și a refuzat orice dialog cu opoziția, iar acțiunile represive au continuat fără întrerupere întregul an, chiar întețindu-se recent la aniversarea unui an de la masivele proteste populare.
Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada și alte țări democratice au refuzat să-l recunoască pe Lukașenka drept liderul legitim al Belarusului și au impus sancțiuni ca răspuns la „falsificarea” votului și represiunea postelectorală.
Rusia și presedintele Vladimir Putin continuă să îl susțină pe liderul de la Minsk, iar liderul socialiștilor moldoveni și fost președinte al Moldovei, Igor Dodon, susține că Moldova nu trebuie să-și strice relațiile cu regimul de la Minsk și în luna mai anul acesta, Igor Dodon l-a vizitat la Minsk pe Lukașenka, apreciind „stabilitatea” pe care a impus-o în Belarus.
