La începutul acestei sǎptǎmîni, angajaţi ai Oficiului landului Berlin pentru primirea refugiaţilor (LAF) au semnat un apel în care se plîng de situaţia din tabǎra de primire, situatǎ în cartierul Wittenau. În acest apel alarmant se atrage atenţia asupra situaţiei provocate de unele persoane cazate în acest centru de refugiaţi, majoritatea provenind din Republica Moldova.
Pornind de la acest apel, adresat Administraţiei pentru integrare, muncǎ şi probleme sociale, din cadrul guvernului de land, postul public de televiziune regional din Berlin (RBB) a investigat situaţia descrisǎ. Sintetizînd informaţiile culese la faţa locului şi cele cuprinse în apel, televiziunea a difuzat un reportaj în care s-a vorbit despre un aşa numit „turism de azil” şi despre trafic de persoane. Totodatǎ, s-a atras atenţia asupra prezenţei a unui numǎr foarte mare de cetǎţeni din Republica Moldova care solicitǎ azil în capitala Germaniei, cazaţi în centrul de primire amintit.
Unele familii din Moldova, compuse din 10 persoane, încaseazǎ la sosire ajutoare în bani. Suma încasatǎ poate fi chiar de 4.500 de euro.
Se poate vorbi despre un soi de „turism de azil”, mai ales cǎ unele persoane dispar dupǎ ce primesc banii...
Pornind de la aceastǎ stare de fapt, unele voci au susţinut cǎ se poate vorbi despre un soi de „turism de azil”, mai ales cǎ unele persoane dispar dupǎ ce primesc banii. Pe de altǎ parte, s-a constatat cǎ la unii dintre cei veniţi la Berlin au fost descoperite documente din care rezultǎ c-au depus cereri de azil şi în Danemarca sau Franţa. Cîteva maşini parcate aveau numere de înmatriculare din Letonia, Polonia şi Franţa.
Preşedintele grupului creştin-democrat din parlamentul landului Berlin, Burkard Dregger, a declarat cǎ vinovaţi de aceastǎ situaţie sînt cei din coaliţia tripartitǎ de guvernare, aparţinînd Partidului Social-democrat, ecologiştilor şi Partidului Stîngii. Persoanele care depun cereri de azil ar trebui sǎ primeascǎ doar alimente şi haine, dar nu şi bani, a precizat politicianul.
Referindu-se la situaţia din tabarǎ, reprezentantul poliţiei, Thilo Chablitz, a spus cǎ forţele de ordine au fost nevoite sǎ intervinǎ anul acesta de 70 de ori dupǎ ce au fost semnalate numeroase infracţiuni, agresiuni, furturi şi consum ilegal de droguri.
Potrivit Oficiului de land pentru primirea refugiaţilor (LAF), în ultima perioadǎ a crescut, într-adevǎr, numǎrul solicitanţilor de azil din Moldova. În centrul de primire din Berlin, în iulie, 60 la sutǎ dintre solicitanţi de azil au venit din Moldova.
Potrivit datelor oficiale, anul acesta au fost înregistraţi la Berlin 3.492 de refugiaţi care au depus cereri de azil. (Numǎrul pentru toatǎ Germania este de 66.993 de persoane). La Berlin au sosit anul trecut 4.589 de refugiaţi (în Germania: 89.904). În ceea ce priveşte numǎrului persoanelor sosite din Moldova, din statistica oficialǎ a landului Berlin rezultǎ doar cǎ în anul 2019 au fost înregistraţi 729 de oameni.
Şanse reduse de a obţine azil
Solicitǎrile de azil politic, depuse de cetǎţeni moldoveni, de regulǎ, sînt respinse. De reţinut ar fi în acest context o sentinţǎ a unui tribunal din Berlin, pronunţatǎ în decembrie 2016. Tribunalul a respins atunci plîngerea unui rom din Moldova care ceruse azil în Germania. Iniţial, cererea de azil a persoanei în cauza a fost respinsǎ drept nejustificatǎ. În solicitarea de azil, persoana a susţinut cǎ în Republica Moldova romii sînt discriminaţi, sînt victime ale rasismului cotidian şi ale violenţelor poliţiei. Tribunalul şi-a justificat decizia, precizînd cǎ nu existǎ indicii cǎ „romii din Republica Moldova sînt expuşi din partea statului unor mǎsuri de izgonire sau chiar de distrugere fizicǎ”.
Agenţia Germanǎ de Presǎ (DPA) a preluat o parte a informaţiilor cuprinse în reportajul televiziunii berlineze şi a difuzat o ştire privind problema refugiaţilor. Ulterior, ştirea a fost preluatǎ de mai multe pubicaţii germane (de exemplu, ziarul conservator „Die Welt”, cel liberal „Süddeutsche Zeitung” sau hebdomadarul cultural-politic, „Die Zeit”). Dintr-o perspectivǎ, mai degrabǎ subiectivǎ, au apǎrut şi articole scurte pe tema refugiaţilor din Republica Moldova şi în sǎptǎmînalul naţionalist-conservator „Junge Freiheit” şi în cotidianul „Neues Deutschland”, apropiat Partidului Stîngii.
Declaraţia lui Breitenbach, care este membrǎ în executivul landului, reprezentînd acolo Partidul Stîngii, a fost difuzatǎ şi de postul berlinez de televiziune. Considerînd Republica Moldova „o casǎ a sǎracilor”, Breitenbach a avertizat faţǎ de generalizǎri pripite.
Difuzarea reportajului televizat a stîrnit reacţii critice vehemente din partea Consiliului pentru refugiaţi din Berlin (Flüchtlingsrat Berlin e. V.). Într-un comunicat de presǎ acest NGO a criticat transmiterea reportajului, afirmînd cǎ s-a recurs la folosirea unor „clişee”, „discreditîndu-i” pe cei sosiţi ca „drogaţi”, „infractori” şi „traficanţi”. În comunicatul citat se mai atrage atenţia asupra situaţiei social-economice precare a romilor din Republica Moldova. A-i acuza exclusiv pe romi în cǎutare de azil, pentru situaţia deplorabilǎ din împrejurimile taberei, concluzioneazǎ ONG-ul, este nedrept.
