Guvernul Nataliei Gavrilița și-a atras critici din partea opoziției pentru faptul că ar fi separat patru ministere, în condițiile în care țara trece „printr-o situație de criză”. Potrivit socialistului Vlad Batrîncea, vice-președinte al Parlamentului, o asemenea decizie ar contribui la „majorarea costurilor cheltuielilor administrative”. În replică, șefa cabinetului de miniștri susține că ministerele au fost croite „conform domeniilor-cheie din programul de guvernare” . Natalia Gavrilița a dat asigurări că reformarea instituțiilor se va face fără cheltuieli publice. Cât de plauzibile sunt argumentele invocate de guvernare, a căutat să afle Diana Răileanu.
În loc de 9 ministere, câte au fost până acum, executivul format de PAS are în organigramă 13 comandamente, o parte dintre care fuseseră lichidate prin contopire în 2017. Experți din cadrul Institutului „Viitorul”, criticau, în cadrul unei cercetări, guvernarea de atunci pentru netransparența și lipsa de viziune în ceea ce privește obiectivul anunțat de subțiere a aparatului birocratic și îmbunătățire substanțială a serviciilor prestate.
Este vorba de ministerul Sănătății, separat de cel al Muncii și protecției Sociale, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a fost separat de cel al Mediului, Ministerul Culturii va fi independent de cel al Educației și Cercetării, iar Ministerul Economiei a fost separat de cel al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.
Motivând reforma operată, șefa cabinetului de miniștri, Natalia Gavrilița, spune că s-a dorit evitarea situațiilor când un domeniu îl eclipsează pe altul:
„Și ce este de asemenea important este că această separare a patru ministere enorme va avea loc fără a crește numărul de angajați bugetari pe sector – fiecare minister va trebui să asigure fie aducerea unei funcții de la o agenție subordonată, fie să rămână în sumă cu același număr de angajați ca și până acum. În ceea ce ține cheltuielile, e greu de spus la moment dacă reorganizările vor duce la reducerea sau creșterea cheltuielilor. Cert este că intenția noastră este să creștem salariile angajaților statului în ritmul creșterii economice și că la unele ministere ar putea să crească aceste cheltuieli.”
În 2016-2017, când a avut loc reformarea administrației publice centrale, Mișcarea Ecologistă din Moldova a trimis nenumărate demersuri pentru a opri comasarea mediului cu agricultura. „Nu poți pune lupul paznic la oi”, explica președintele organizației, Alecu Renița. Nu puține au fost cazurile când mai multe proiecte promovate în agricultură, la modul practic, aduceau pagube enorme mediului, prin urmare, spune Alecu Renița, decizia de a separa cele două ministere este una necesară:
„Personal consider că este o decizie foarte bună și, mai ales, foarte necesară, fiindcă acest aliaj pe care au încercat să îl facă printr-o reformă mecanică aducea mari prejudicii și unei instituții și altei instituții. Problema de bază era legată în primul rând de soluri. Solurile au degradat! Noi trebuie să avem și o instituție care să garanteze că nu scoatem toată vlaga din aceste soluri, dar avem grijă ca ele să-și păstreze capacitatea naturală de a oferi roadă în fiecare an. De aceea, aici apărea un conflict de interese. Doresc ca ambele ministere să coopereze și să se ecologizeze în măsura în care să garanteze că R. Moldova va respecta toate directivele UE și cele ce țin de sol, dar și cele ce țin de toate resursele naturale.”
Situația este similară și în celelalte domenii, constată directoarea de programe din cadrul Asociației Expert-Grup, Tatiana Savva, responsabilă de domeniile anti-corupție și buna guvernare. Atunci când s-a făcut reforma, se miza că secretarii de stat vor asigura continuitatea guvernării în cazul demisiei cabinetului de miniștri. Doar că la modul practic lucrurile au stat cu totul diferit, spune experta, - s-a ajuns în situația când unele probleme au rămas pur și simplu fără rezolvare.
„Acum, la această etapă, dacă este să spunem, de exemplu, cui aparține problema copiilor aflați în tutela și curatela statului, care e instituția ce îi ajută, dacă sunt suficienți bani pentru a le asigura o pernă social-financiară pentru ca aceștia să fie lansați în sistemul de ocupare a forței de muncă? Este aceeași problemă și în sistemul medical. Nu mai vorbim de educație, unul din cele mai problematice sectoare și modul în care acest sector este, în general, perceput la nivel de administrare și prestare a serviciilor. Dacă am vrea să aflăm cine este responsabil de finanțarea școlilor, despre viziunea unei școli peste zece ani sau care este viziunea pentru teatrele noastre în următorii zece ani, mă tem că nu avem o persoană abilitată care să ne ofere un răspuns la această întrebare.”
Tatiana Savva atrage atenția că noii miniștri au la dispoziție câteva luni pentru „a face ordine” în domeniile pe care le vor reprezenta. De fapt, au timp până la elaborarea bugetului de stat pentru anul viitor, astfel încât să se asigure că, pe lângă dorință, vor avea și suficienți bani pentru reforme.
