Elevii revin pe 1 septembrie în școli – cu prezență fizică, așa cum a fost decis de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică. Între timp, managerii școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului cer mediatorilor implicați în reglementarea transnistreană să monitorizeze în continuare situația instituțiilor pentru ca elevii să aibă acces liber la educație. Discutăm în această dimineață despre redeschiderea anului școlar în stânga Nistrului, alături de directoarea liceului Alexandru cel Bun de la Tighina (Bender), Maria Roibu.
Maria Roibu: „Atâta timp cât există situația aceasta politică de capturare a școlilor, adică în ce sens?, dacă administrația de la Tiraspol vrea să câștige ceva, să obțină vreo cedare din partea Chișinăului, ei încearcă să preseze școlile. Atâta timp cât ei se folosesc de asta, situația va fi imprevizibilă. Da, suntem rezistenți, dar toate sunt până la un moment, iar atunci când vede că lucrurile nu se schimbă, lumea se descurajează. Eu am foarte mari temeri anume de situația aceasta, mă tem că se va sătura lumea de situația aceasta incertă și va lăsa mâinile în jos. Eu personal și toți cei care suntem trecuți prin „focul” cela care a fost suntem rezistenți, cealaltă lume se uită un pic altfel.”
Europa Liberă: Despre problemele și necazurile, dar și succesele celor opt instituții de învățământ cu predare în limba română din regiunea transnistreană care se află în gestiunea Ministerului Educației de la Chișinău s-a vorbit foarte mult, dar se pare că rămân doar șapte. Gimnaziul-internat mai are copii acum la Tighina?
Maria Roibu: „Gimnaziul-internat pentru copii orfani deja al doilea an nu mai are copii, dar există această instituție, pentru ca să reușim noi cu finanțarea a două instituții de învățământ, Gimnaziul-internat pentru copii orfani Bender și Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun” din orașul Bender, care se află în această clădire cu clasele a VI-a – a XII-a, ca să reușim să efectuăm lucrări de reparație, pentru că clădirea internatului este foarte veche, are peste 60 de ani și grație finanțării acestor două instituții reușim cât mai multă reparație să facem în această clădire. Iată din această cauză există, și nu numai din această cauză. Dvs. spuneați despre problemele existente, iată una dintre probleme de ce există această instituție până la moment fără copii, este unica instituție din Republica Moldova și este o situație foarte complicată din motivul că dacă Gimnaziul-internat pentru copii orfani nu ar exista ca instituție, noi nu am putea să ne aflăm în clădire, pentru că clădirea este construită de Republica Moldova, dar pământul este al Transnistriei și la momentul când va trebui să treacă această clădire în gestiunea liceului, noi nu vom putea reîncheia contractele de arendă din motiv că există această problemă. Este foarte greu să lucrezi într-o instituție din Transnistria cu toate problemele existente și cu toată povara care există, și cu toate piedicile care ni se creează artificial, și cu toată dirijarea această artificială a unei grupări de la Tiraspol care permanent sunt în activitate și ne creează probleme. Ei se gândesc ce probleme să ne mai facă nouă ca să nu mai rezistăm și să nu mai existe aceste instituții.”
Europa Liberă: Au fost ani când trebuia să începeți studiile fără să fie intonat Imnul Republicii Moldova, când erați supravegheați de miliția transnistreană, prin 2004, când în general se spunea că școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană ar putea în curând să dispară, au fost situații diferite în acești ani de independență ai Republicii Moldova.
Maria Roibu: „Chiar zilele acestea a fost o delegație a Uniunii Europene la noi și am povestit cazurile când la 31 august, la ora 8 seara au intrat milițieni înarmați în cabinetul meu și m-au preîntâmpinat că nu avem dreptul să intonăm imnul și să arborăm drapelul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Asta a fost în 2004?
Maria Roibu: „Nu, asta a fost în 2012. Anul acesta nu suntem deocamdată preîntâmpinați, dar poate și din motivul că se știe că la 1 septembrie nu se va desfășura nicio activitate festivă din cauza situației pandemice în care ne aflăm.”
Europa Liberă: Și în condițiile provocărilor pandemiei, studiile cum vor începe?
Maria Roibu: „La noi studiile vor fi cu prezență fizică, sperăm să avem un an nu mai rău decât anul trecut, că și anul trecut le-am desfășurat așa, doar unele clase care se aflau în carantină din cauza îmbolnăvirii a câte un elev. Avem noi și anul acesta unele surprize neplăcute, despre care am vorbit și cu reprezentanții Biroului de Reintegrare, și cu cei de la Ministerul Educației. Pe data de 17 august am avut comisia mixtă Chișinău-Tiraspol care în fiecare an în luna august vine să verifice pregătirea instituției de învățământ pentru noul an școlar. În condițiile în care Tiraspolul sau orașul absolut nu oferă condiții pentru a face lucrurile bine ca să dureze, adică vorbesc despre reparație, despre situația antiincendiară, cu toate grămadă, doar ei nu oferă absolut nimic și în condițiile acestea nu este cazul ca să vină să verifice. Și dovadă a acestui fapt a fost și comportamentul celor de la Tiraspol care sunt responsabili de pompieri, niște aberații totale care se cer de la noi. Spre exemplu, nu corespund cerințelor mărimile scărilor de afară. D-apoi, scuzați, vă rog, noi arendăm clădirile. Ce noi le-am construit? Că, bunăoară, dacă noi avem 52 de extinctoare pe care le ducem la încărcat pentru o săptămână de zile, în acea săptămână trebuie să avem alte 52 de extinctoare. Adică deodată se vede atitudinea precară ca să ne tensioneze. Și noi, directorii, am zis că nu are rost să vină comisia aceasta din Tiraspol să ne tensioneze înainte de începerea anului școlar.”
Europa Liberă: Ceea ce întristează cel mai mult e faptul că pe parcursul anilor a început să scadă numărul copiilor care veneau să învețe în aceste școli cu predare în limba română. Credeți că ar putea să vină o perioadă când nu vor mai fi doritori să învețe la aceste instituții și atunci problema o să dispară de la sine?
Maria Roibu: „Știți, pentru orașul Bender nu este caracteristic lucrul acesta, adică eu din ce punct de vedere vorbesc? La noi, ultimii 6-7 ani este un număr constant. Spre exemplu, anul trecut au fost la sfârșitul anului 429 de elevi, la începutul anului școlar acum sunt 438. Anul trecut în clasa întâi au venit 46 de elevi, anul acesta – 50 de elevi, adică la noi lucrul acesta nu se întâmplă. Cel mai mult eu îmi fac griji de cadrele didactice care doresc să lucreze aici, pentru că noi, cei care suntem de mult, avem...”
Europa Liberă: E îmbătrânit colectivul?
Maria Roibu: „Va îmbătrâni. Când vorbesc despre viitor, eu nu am în vedere anul viitor sau celălalt an, eu privesc un pic mai departe. Temerile mele sunt acestea, pentru că avem nevoie să vină tineri specialiști de matematică, de chimie, de franceză și nu vedem lume nouă care ar veni, dar cred că problema aceasta există în întreaga republică, nu numai la noi în oraș.”
Europa Liberă: Dar ce i-ar motiva pe tinerii specialiști să vină la aceste instituții să activeze?
Maria Roibu: „I-ar motiva salariul dacă ar fi mai mare, așa cum era mai înainte, pentru că din 2018 odată cu schimbarea Legii salarizării, pentru cadrele didactice din școlile acestea cu predare în limba română s-a micșorat, nu s-a majorat.”
Europa Liberă: Și asta este demotivant?
Maria Roibu: „Este demotivant, sigur că da. Și dacă ar fi stabilitate aici în zonă, dar aici în zonă nu este stabilitate din cauza situației care există în Transnistria, pentru că aici viața în genere pentru toți nu este bună și poate că dacă ar avea unde să trăiască, adică ar avea un apartament, eu cred că asta i-ar motiva.”
Europa Liberă: Dar asta trebuie să fie negociat iarăși cu autoritățile locale ca să obțină un tânăr specialist spațiu locativ acolo?
Maria Roibu: „Eu cred că nu cu administrația locală ar trebui rezolvată problema spațiului locativ, ar trebui de soluționat la nivel de Chișinău, că pentru un specialist s-ar putea găsi posibilități de procurat un apartament în alte condiții, fiindcă la momentul de față în orașul Bender costul apartamentelor nu este atât de mare.”
Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?
Maria Roibu: „Anul școlar pe care îl vom începe la 1 septembrie să fie un an liniștit și să putem lucra eficient, atât doar că mai am nevoie de 30 de manuale de engleză pentru clasa a III-a și dacă cineva mă aude și le are acolo undeva stocate, căci sunt convinsă că stau undeva pe rafturile unei biblioteci, cu mare rugăminte mă adresez să ni le transmită nouă, pentru că de anul trecut noi am introdus predarea limbii străine, limba engleză ca prima limbă și nu avem manuale pentru clasa a III-a, nu ne ajung 30 de manuale.”
Europa Liberă: Pentru că s-a schimbat puterea în Republica Moldova, vă insuflă speranțe că lucrurile totuși pot să intre în albia lor firească și să vină timpul când nu se vor mai provoca necazuri pentru aceste școli?
Maria Roibu: „Nu depinde de dumnealor, pentru că eu cunosc multe dintre persoanele care se află acum la conducere. Cu tot respectul și cu toată încrederea, dar eu sunt realistă și știu că lumea din jur nu se schimbă, sunt aceleași persoane care au fost și atunci, și acum și foarte mult depinde de cei de alături, pentru că doar ei singuri nu vor putea face, trebuie toată lumea, toți noi trebuie să contribuim la aceea ca, într-adevăr, ceea ce se spune că vrem să facem, să facem și noi ceva pentru asta.”
Europa Liberă: Dar cum ar trebui actuala guvernare să reacționeze când e vorba despre soluționarea problemei transnistrene?
Maria Roibu: „Haideți să vorbim despre un caz concret, cazul dlui Iovcev, pentru că dl Iovcev este un simbol. Asta eu nu vorbesc de Iovcev ca persoană, noi vorbim despre directorul Liceului Teoretic „Lucian Blaga”, care a fost destituit din funcție, un director datorită căruia a fost păstrată această instituție. Și atunci când precedenta ministră l-a destituit din funcție la repezeală, a lovit în genere în toate școlile, în simbolul acestor școli. Credem că acum ar fi cazul ca dumnealui să fie restabilit în funcție și mai apoi să fie anunțat și să se desfășoare un concurs corect, să vină oameni demni la conducere, să continue cauza ceea care a fost începută.”
![Aurelian Dănilă (artist/diplomat): „Să nu confundăm unirea [cu România] cu integrarea”](https://gdb.rferl.org/57343cd7-4d89-4747-8aef-7d67cee6dc5f_w100_r1.jpg)
![Aurelian Dănilă (artist/diplomat): „Să nu confundăm unirea [cu România] cu integrarea”](https://gdb.rferl.org/57343cd7-4d89-4747-8aef-7d67cee6dc5f_w33_r1.jpg)
