O misiune de experți a Fondului Monetar Internațional a început astăzi discuțiile cu autoritățile moldovene în vederea agreării unui nou memorandum de finanțare. Timp de două săptămânii reprezentanții Fondului și ai Chișinăului vor avea ședințe în format on line inclusiv pentru a evalua progresele țării din ultimul an. Noua putere mizează pe un împrumut nu mai mic decât cel agreat în vara lui 2020 de cabinetul condus de Ion Chicu, de peste 550 de milioane de dolari, timp de trei ani, ce ar ajuta la refacerea economiei afectate de pandemie, dar și ar debloca asistența externă oferită de alți parteneri de dezvoltare.
Cei mai mulți experți presupun că noul acord cu Fondul Monetar Internațional va conține un capitol destul de consistent dedicat luptei anticorupție, justiției, statului de drept și evoluțiilor în marile anchete penale, precum frauda bancară din 2014. Asta deoarece înțelegerea de principiu de anul trecut, dar care a fost amânată din cauza că R. Moldova nu-și onorase angajamentele de a realiza anumite precondiții, la fel se referea la justiție, în aceeași cheie fiind redactate și alte evaluări recente ale Fondului. Mutarea accentului pe justiție nu este întâmplătoare, crede economistul Stas Madan de la Centrul analitic Expert-Grup, deoarece aceste reprezintă probleme sistemice.
„De ele depinde un principiu fundamental pentru economia de piață, protejarea proprietății, pe care R. Moldova nu a fost capabilă întotdeauna să-l asigure. Indicatori de evaluare sunt percepția publică și nivelul de încredere pe care îl are sistemul de drept în fața populației și a companiilor. Sistemul nostru de justiție trebuie să-și schimbe un pic focusul, pentru că ceea ce se întâmplă acum este că se concentrează mai mult pe corupția mică, iar marile delapidări și cazurile de rezonanță rămân nerezolvate”.
Un alt pachet de probleme pe care ar putea să se concentreze experții FMI ține de guvernanță finanțelor publice, afirmă expertul Stas Madan. Aici intră o eficiență mai bună a parteneriatelor publice-private, cu obligațiuni și sancțiuni mai clare din partea statului, gestionarea companiilor de stat sau cu capital majoritar de stat, de asemenea prioritizarea investițiilor publice și un management care să asigure valorificarea fondurilor disponibile. În acest context, economistul Stas Madan amintește că deseori investițiile capitale ar fi valorificate în volum mult mai mic decât se planifică.
„Se va insista, probabil, să se ducă la capăt reformele în ceea ce ține de transparența în finanțele publice și sistemul de achiziții publice. Probabil, anumite provocări ar putea fi legate de ceea ce ține de politica monetară a Băncii Naționale, cât de mult ar trebui să restricționeze politica monetară BNM în noul context inflaționist în care ne aflăm.
Acordul cu FMI este important pentru că va da cumva undă verde celorlalți donatori ca să susțină R. Moldova, inclusiv cu programe destinate IMM-urilor. De exemplu, pachetul negociat cu UE, acele 600 de milioane de euro pentru următorii trei ani, prevede o parte destul de importantă pentru IMM-uri”.
Anunțata majorare de pensii și alocații sociale ar putea trezi anumite întrebări, consideră expertul Viorel Gârbu de la Institutul Economiei de Piață, fiindcă intențiile autorităților nu ar fi sustenabile și ar pune presiune pe finanțele publice.
„Aspectele mai importante care pot fi reflectate, în primul rând, sunt evoluțiile pe plan macroeconomic, aici, cred că, vor fi monitorizate aspecte ce țin de sănătatea finanțelor publice, deci de deficitul bugetar și structura cheltuielilor.
FMI se poate opune la acest gen de evoluții...
Presupun că politicile recente care au fost propuse de executiv în partea ce ține de asistența socială a păturilor social-vulnerabile și creșterea pensiilor vor trezi anumite reacții din partea FMI și FMI se poate opune la acest gen de evoluții. Sunt aspecte generale care țin de reforme structurale: liberalizarea economiei, facilitarea investițiilor străine, investiții în infrastructură. Acordul se va semna, întrebarea e doar ce fel de condiționalități vor fi puse în acest acord”.
Viorel Gârbu spune că de regulă plafoanele pentru care pot miza anumite țări sunt stabilite din timp, sugerând că împrumutul contractat ar putea fi în jurul cifrei anunțate în vara trecută, de aproximativ 558 de milioane de dolari, pe o durată de trei ani. La începutul lunii, FMI a debursat peste 200 de milioane de dolari pentru sprijinirea economiei afectate de pandemie, tot atât fiind valoarea împrumutului extraordinar valorificat anul trecut. Cele două tranșe fiind pe altă linie de buget.
