În ultimele săptămâni, tensiunile au crescut enorm între Serbia și fosta sa provincie Kosovo, devenită independentă, Kosovo, după ce fiecare din cele două părți a impus cetățenilor celeilalte o placă de înmatriculare provizorie la trecerea graniței cu un autovehicul.
Asta a perturbat traficul transfrontalier și a adus dificultăți economice în ambele părți. Tensiunile au devenit atât de mari, mergând până la blocarea axelor de circulație, încât Serbia a făcut să intervină ostentativ, trimițînd deasupra zonei frontaliere elicoptere militare, fapt care a determinat forțele NATO din Kosovo, KFOR, să se interpună. NATO însă este privit cu foarte mare suspiciune și neîncredere în Serbia.
NATO și Serbia
Neîncrederea este veche. În 1998, NATO anunța, pentru prima dată de la fondarea Alianței, că e gata să intervină împotriva unei țări europene: Iugoslavia (compusă atunci din Serbia și Muntenegru).
Rezoluția se numea „Act Warn” și venea, pe 24 septembrie 1998, la o zi după ce Națiunile Unite ceruseră Iugoslaviei lui Miloșevici și rebelilor albanezi din Kosovo să pună capăt ostilităților.
NATO a lansat însă campania de bombardare a Iugoslaviei pe 24 martie 1999, fără a fi primit un mandat clar din partea Consiliului de Securitate ONU. Campania a fost lansată după ce președintele iugoslav, mort de atunci în detenție la Haga, Slobodan Miloșevici, a refuzat să semneze un acord de pace ce ar fi pus capăt înfruntărilor dintre armata iugoslavă și rebelii albanezi din Kosovo care căutau să obțină independența provinciei.
Când Miloșevici a cedat, în cele din urmă, 78 de zile mai târziu, bombardamentele NATO făcuseră circa 500 de morți, potrivit organizației non-guvernamentale Human Rights Watch.
Mai recent, un grup de medici și avocați din mai multe țări, care beneficiază de sprijinul guvernului de la Belgrad, au anunțat că vor da în judecată NATO în fața Tribunalului de la Haga pentru bombardamentele din 1999, care au dus în cele din urmă la independența Kosovo, deoarece mulți experți afirmă că în acele bombardamente a fost folosit uraniu sărăcit.
Ironia face că Muntenegru, care atunci era parte din Iugoslavia și a fost bombardat alături de Serbia, este astăzi membru în NATO.
Moldova, membră a Parteneriatului pentru Pace al NATO din 2004, a contribuit la operațiuni conduse de Alianță în Kosovo încă din 2013.
Cu totul, după intervenția militară din 1999, NATO a avut în unele perioade 50.000 de soldați în Kosovo, jumătate cât în Afganistan, cu toate că populația noului stat Kosovo e de numai două milioane de persoane.
Rămâne faptul că în Kosovo mulți copii au primit atunci numele Jamie Shea (Xhejmi Shia, sau chiar, duios: Xhemi Xhemi), de la numele britanicului purtător de cuvânt al NATO, care devenise vedetă internațională și imaginea Alianței prin flegmaticele lui conferințe de presă.
