Linkuri accesibilitate

«Tinker, Tailor, Soldier, Spy»: NATO văzut dinspre Moscova


Săptămâna trecută, NATO a expulzat opt diplomați din misiunea rusă de pe lângă Alianța Nord Atlantică, la Bruxelles, și a redus numărul membrilor delegației ruse la zece (acum câțiva ani, erau încă aproape sută).

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:02 0:00
Link direct

Cum a scris-o, la Londra, Financial Times, NATO a explicat că măsura, surprinzătoare, a fost luată pentru că respectivii „diplomați” erau în realitate agenți nedeclarați ai serviciilor secrete din Rusia. Spioni, de fapt, cum a rezumat-o scurt Washington Post.

Că Bruxelles, sediul NATO și UE, dar și al altor mari instituții internaționale, este o placă turnantă a spionajului mondial de tot felul nu e câtuși de puțin o noutate. Delegația rusă pe lângă NATO a fost înființată în 1998, la finalul mandatului lui Boris Elțîn, când acesta căuta să se apropie cât mai mult de occident, fie și militar, și are ca pandant o misiune militară a Alianței la Moscova. După ocuparea Crimeei de către Rusia în 2014, însă, cooperarea formală între NATO și Rusia a încetat.

La Moscova, Kommersant a precizat (într-un articol intitulat «Dați afară din NATO»: «Из НАТО — на выход») că „diplomații” ruși în cauză n-au fost expulzați din Belgia (cum se întâmplă de obicei cu spionii), ci doar că li s-au retras acreditările pentru sediul NATO.

În acest context, ar merita analizat cum e văzută Alianța Nord Atlantică – NATO – dinspre partea rusească, altfel zis: care este imaginea NATO în presa rusă. Am putea începe cu articolul menționat din Kommersant, ziar încă tehnic independent, sau chiar de opoziție, deși presiunile Kremlinului împing tonul articolelor din ce în ce mai mult spre prudență: atunci când a anunțat expulzarea „spionilor”, ziarul s-a mulțumit să relateze faptele, neutru, precizând doar că Alianța nu a furnizat Rusiei informații detaliate despre motivele și elementele concrete care au determinat-o să reacționeze astfel.

În schimb, pentru cotidianul Kremlinului, Rossiiskaia Gazeta, prin apropierea sa de Ucraina, NATO este prin definiție o organizație ostilă. În ultimul său articol pe această temă, de luni 11 octombrie, Rossiiskaia Gazeta îl citează pe fostul președinte și premier Dmitri Medvedev, eternul acolit al lui Putin, actualmente președintele „Consiliului de Securitate” al Federației Ruse (odinioară condus de cel care avea să moară în circumstanțe stranii la Londra, ca opozant împotriva lui Putin, Boris Berezovski), Dmitri Medvedev care spune că „apropierea dintre SUA și Ucraina o să se facă pulbere”.

Desigur, presa rusă apropiată puterii a primit cu satisfacție la vremea lor declarațiile lui Emmanuel Macron, în urmă cu doi ani, când președintele Franței a spus că «NATO este în moarte cerebrală».

Vorbe de aur, exultase atunci imediat pe Facebook purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe Maria Zaharova: «Vorbe de aur, sincere și care reflectă esențialul. O definiție precisă a stării actuale a NATO.» Rossiiskaia Gazeta, la rândul său, titrase mare că “Macron spune: NATO a intrat în comă”.

Când ajungem însă la un cotidian cu totul independent cum este Novaia Gazeta (NG), al cărui redactor șef, Dmitri Muratov, a primit săptămâna trecută premiul Nobel pentru pace, situația se schimbă cu totul. Este limpede că asta face ca Novaia Gazeta să fie mai puțin vulnerabilă în fața persecuțiilor și a tracasărilor administrative (când nu e vorba de amenințări și asasinate) prin care trece restul presei.

Ca o dovadă de independență, Novaia Gazeta are în ultimul său număr un articol-anchetă despre crimele de război de care ar putea să se fi făcut vinovați în Libia mercenarii ruși din faimoasa companie «Wagner»: „jucării minate, bombe în moschei, asasinate de civili”.

Despre expulzarea „diplomaților” din sediul NATO, de asemenea, Novaia Gazeta a scris pe un ton care nu pune în niciun fel la îndoială faptul că NATO ar fi avut motiv s-o facă. De altfel, tonul e dat chiar de titlul articolului: „Suspecții n-au ce căuta acolo” (Чужие там не ходят).

Câtă vreme, așadar, vor continua să funcționeze ziare precum Novaia Gazeta și Kommersant, sau canalul de televiziune forțat să transmită doar pe internet Dojd' (Дождь, „Ploaia”, stilizat ca: До///дь), cetățenii Federației Ruse vor continua să primească informații neutre și netendențioase despre NATO și alte mari organizații transnaționale occidentale.

(Ca un corolar, în final, se poate pune întrebarea de ce în română se spune NATO — folosind sigla englezească, de la North Atlantic Treaty Organization — iar nu OTAN, cum e acronimul francez (Organisation du traité de l'Atlantique nord), mai ales că avem în română aceleași inițiale ca în franceză: Organizația Tratatului Atlanticului de Nord: OTAN. La urma urmei, noi folosim siglele românești, iar nu englezești, pentru ONU, OMS, FMI și atâtea altele… De ce așadar, în acest caz, nu zicem OTAN? Ei bine, explicația e simplă: rușii spun NATO («НАТО») dintotdeauna, încă de la crearea Alianței militare occidentale în 1949 (Pactul de la Varșovia, incluzând RDG, a fost creat ulterior în 1955, după ce RFG-ul intrase în NATO).

Așa încât, faptul că spunem NATO în română se explică prin aceea că l-am luat din rusă în anii comunismului, nu pentru că România ar fi fost englezită și americanizată de pe atunci. Din perspectiva românilor anilor 1950 — «NATO» era cum ziceau - și cum zic încă - rușii. Despre NATO, amintesc rubrica specială pe care o țin în fiecare marți la Europa Liberă și care poate fi regăsită sonor aici.)

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG