Ana Sâtnic este proprietara unui mic restaurant din capitală. Ea consideră că cea mai mare performanță ce i-a reușit a fost nu profitul, ci reputația localului, despre care vizitatorii permanenți spun că e „de familie”. După un an și jumătate de pandemie, Ana zice că a ajuns cuțitul la os și că afacerea abia de se ține pe linia de plutire? De ce? Pentru că imediat ce s-au deschis hotarele o bună parte dintre angajați au plecat, produsele s-au scumpit, iar cheltuielile au crescut substanțial, inclusiv din cauza că e nevoie de dezinfectanți, măști și alte produse sanitare.
Recenta condiție ca vizitatorii localurilor de agrement să prezinte test negativ la COVID-19 sau certificatul de vaccinare practic a înjumătățit numărul vânzărilor: „Cea mai catastrofală problemă o avem cu personalul, practic nici rentabilitatea nu ne-a afectat așa ca lipsa personalului. Toate restricțiile îngreunează lucrul și acum, la moment, accesul îl localuri cu certificate de vaccin sau teste, noi am scăzut vânzările cu 45 la sută. Am angajați care categoric refuză să se vaccineze și merg și dau testul rapid la fiecare trei zile, din banii proprii. De ce? Pentru că bugetul de salarii pe care l-am avut la începutul activității și acum s-a triplat. Sunt tot mai puțini și ca să-i poți ține trebuie să le dai salarii bune. Un bucătar șef primește în jur de 20 de mii de lei. Un angajat la bucătărie mai puțin de 10 mii nu primește.”
Ana mai spune că pe durata pandemiei, majoritatea antreprenorilor nu și-au pus mari speranțe în autorități și au trebuit să activeze pe dibuite, pentru că aflau, bunăoară, de la știri ce măsuri urmează să adopte comisia excepțională de sănătate publică. E adevărat că lucrurile s-au schimbat în ultimele luni și că noua guvernare încearcă să aplece urechea la necesitățile businessului și, cel puțin, îi anunță în timp util despre restricțiile ce vor intra în vigoare.
Este însă prea puțin, crede Ana Sâtnic, care se așteaptă inclusiv la un sprijin financiar din partea statului, mai ales că toată afacerea și-a construit-o „în alb”, adică are achitate taxele „la zi”: „Noi suntem din punct de vedere fiscal responsabili. Noi reflectăm totul: salarii și vânzări. Aici suntem cei mai afectați pentru că impozitele trebuie să le achităm. Nimeni nu ne dă nicio vacanță. Ar fi super dacă autoritățile ar atrage atenția la cei care sunt mici, dar își plătesc impozitele. Sincer, noi n-am avut niciun suport din partea statului în pandemie, când am fost închiși.”
Și domeniul educației este unul care a avut de suferit pe perioada acestei pandemii, constata într-un recent interviu învățătoarea de clasele primare din Chișinău, Natalia Bzovaia, fondatoarea comunității „Pedagogi Solidari”. Pe pagina de Facebook a comunității, Natalia constant organizează discuții despre importanța vaccinării.
Ultima dezbatere online a ținut-o cu Angela Paraschiv, șefa catedrei de epidemiologie a Universității de medicină „Nicolae Testemițanu”. Ea regretă întregul val de nemulțumire care s-a abătut asupra profesorilor după decizia de a-i obliga să prezinte teste negative. În primul rând pentru că în ultimii doi ani au trebuit să-și adapteze „din mers” la condițiile virtuale de învățare: „Persoanele trebuie să înțeleagă că își asumă o responsabilitate față de propria lor sănătate și nu doar. Ca să ai un drept, trebuie să ai și niște obligațiuni. Este un lucru cert, respectiv nu poți să fii așa cum tu îți dorești fără să porți o răspundere față de societate și elevii cu care lucrezi. Am persoane în jurul meu care au fost infectate, care au fost bolnave grav și, da, asemenea cazuri complicate sunt mai puține în comparație cu majoritatea. Însă noi nu știm cine și cum va reacționa la această boală și ce se va întâmpla.”
Dincolo de problemele și provocările cu care se confruntă, atât Ana cât și Natalia spun că înțeleg rostul restricțiilor impuse de autorități și, mai ales, le acceptă. Cu toate acestea, constată ele, faptul că R. Moldova a trecut de două mii de noi cazuri pe zi, în timp ce procesul de vaccinare stagnează, iar în transportul public purtarea măștii e mai degrabă o excepție decât o regulă generală, duce la o singură constatare: că va mai dura până când vom putea răsufla ușurați. Săptămâna aceasta, autoritățile sanitare au anunțat că din cauza numărului în creștere a cazurilor grave, va fi mărit numărul de paturi și de locuri în terapie intensivă, inclusiv din contul secțiilor ce nu sunt destinate tratării pacienților infectați, pentru a se asigura capacități suplimentare. Ministra Ala Nemerenco spune că autoritățile reușesc să țină situația sub control care, însă, e la limită:
„Deocamdată noi nu am atins sălile ce se referă la chirurgie, la operații. Deci, partea acută a sistemului de sănătate a rămas neatinsă. În linii generale sunt transferate pentru tratamentul pacienților COVID secțiile responsabile de diferite îngrijiri a maladiilor cronice în cazul cărora am putea păstra tratamentul acestor pacienți în condiții ambulatorii sau la domiciliu. Acest lucru depinde foarte mult de responsabilitatea cetățenilor noștri fiindcă paturile de spital sunt acoperite între 80 și 90 % de către persoanele care nu sunt vaccinate.”
Ala Nemerenco a încercat să calmeze spiritele după ce în ajun au fost raportate peste 2 mii de noi cazuri de infectare. Potrivit ministrei, la mijloc ar fi o problemă de evidență tehnică, datorată integrării certificatului digital COVID-19. În statistica curentă au fost incluse parte din testele realizate și cazurile detectate pe durata câtorva zile. Ceea ce nu înseamnă însă că și cota stării de alertă ar putea fi coborâtă.
